Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 242 din 17 februarie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 alin. 7 si 10 din Codul de procedura penala
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu. Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 7 şi 10 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Alcor-Grigore Voicu în Dosarul nr. 604/200/2010 al Judecãtoriei Buzãu - Secţia penalã, de Radu-Paul Domocoş în Dosarul nr. 17.836/271/2009 al Judecãtoriei Oradea - Secţia penalã, de Marin Frunzã în dosarele nr. 496/44/2010 şi nr. 123/44/2010 ale Curţii de Apel Galaţi - Secţia penalã, de Brînduşa Bîrsan în Dosarul nr. 2.979/2/2010 (numãr în format vechi 844/2010) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penalã şi pentru cauze cu minori şi de familie şi de Gabriel-Narcis Chira în Dosarul nr. 679/39/2009 al Judecãtoriei Rãdãuţi. La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã. Magistratul-asistent referã cã autorul excepţiei Gabriel-Narcis Chira a transmis Curţii o cerere de amânare a judecãrii cauzei în vederea angajãrii unui apãrãtor ales. Reprezentantul Ministerului Public se opune cererii de acordare a unui nou termen de judecatã. Curtea, deliberând, respinge cererea de amânare a soluţionãrii cauzei. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 1.415D/2010, nr. 1.527D/2010, nr. 1.872D/2010, nr. 1.891D/2010, nr. 1.938D/2010 şi nr. 2.882D/2010, pune în discuţie, din oficiu, problema conexãrii cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexãrii dosarelor. Curtea, în temeiul <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.527D/2010, nr. 1.872D/2010, nr. 1.891D/2010, nr. 1.938D/2010 şi nr. 2.882D/2010 la Dosarul nr. 1.415D/2010, care este primul înregistrat. Cauza este în stare de judecatã. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând, în acest sens, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA, având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, reţine urmãtoarele: Prin Încheierea din 30 martie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 604/200/2010, Judecãtoria Buzãu - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 7 şi 10 din Codul de procedurã penalã. Excepţia a fost ridicatã de Alcor-Grigore Voicu cu ocazia soluţionãrii plângerii împotriva unei ordonanţe a procurorului de scoatere de sub urmãrire penalã. Prin Încheierea din 16 aprilie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 17.836/271/2009, Judecãtoria Oradea - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 7 din Codul de procedurã penalã. Excepţia a fost ridicatã de Radu-Paul Domocoş cu ocazia soluţionãrii plângerii împotriva unor acte ale procurorului de netrimitere în judecatã. Prin încheierile din 7 şi 25 iunie 2010, pronunţate în dosarele nr. 496/44/2010 şi nr. 123/44/2010, Curtea de Apel Galaţi - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 7 din Codul de procedurã penalã. Excepţia a fost ridicatã de Marin Frunzã cu ocazia soluţionãrii plângerilor împotriva unor acte ale procurorului de netrimitere în judecatã. Prin Încheierea din 18 iunie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 2.979/2/2010 (nr. în format vechi 844/2010), Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penalã şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 7 din Codul de procedurã penalã. Excepţia a fost ridicatã de Brînduşa Bîrsan cu ocazia soluţionãrii plângerii împotriva unor acte ale procurorului de netrimitere în judecatã. Prin Încheierea din 22 martie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 679/39/2009, Judecãtoria Rãdãuţi a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 7 din Codul de procedurã penalã. Excepţia a fost ridicatã de Gabriel-Narcis Chira cu ocazia soluţionãrii plângerii împotriva unor acte ale procurorului de netrimitere în judecatã. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã prevederile art. 278^1 alin. 7 din Codul de procedurã penalã, potrivit cãrora judecãtorul verificã rezoluţia sau ordonanţa atacatã doar pe baza lucrãrilor şi a materialului din dosarul cauzei şi a înscrisurilor noi prezentate, încalcã egalitatea în drepturi, accesul liber la justiţie, dreptul la un proces echitabil, dreptul la apãrare, prezumţia de nevinovãţie, dreptul la un recurs efectiv, dreptul la respectarea vieţii intime, familiale şi private, dreptul la informaţie, dreptul de petiţionare, dreptul persoanei vãtãmate de o autoritate publicã, condiţiile şi limitele restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, precum şi dispoziţiile constituţionale referitoare la statul român, unitatea poporului şi egalitatea între cetãţeni, universalitatea drepturilor, libertãţilor şi îndatoririlor fundamentale, înfãptuirea justiţiei, instanţele judecãtoreşti şi integrarea în Uniunea Europeanã. Totodatã, autorul excepţiei Alcor-Grigore Voicu aratã cã prevederile art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedurã penalã aduc atingere accesului liber la justiţie, dreptului la apãrare şi dreptului la un proces echitabil, întrucât hotãrârea pronunţatã nu este supusã apelului. Judecãtoria Buzãu - Secţia penalã, Judecãtoria Oradea - Secţia penalã, Curtea de Apel Galaţi - Secţia penalã, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penalã şi pentru cauze cu minori şi de familie şi Judecãtoria Rãdãuţi apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece prevederile de lege criticate nu aduc nicio atingere dispoziţiilor din Constituţie şi din actele normative invocate de autorii excepţiei. Judecãtoria Buzãu - Secţia penalã face trimitere, în acest sens, la <>deciziile Curţii Constituţionale nr. 138/2005, nr. 148/2008 şi nr. 18/2009. Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele: Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 278^1 alin. 7 şi 10 din Codul de procedurã penalã, alin. 7 având cuprinsul dat prin <>Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã penalã, precum şi pentru modificarea altor legi, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006, iar alin. 10 fiind modificat, ulterior sesizãrii Curţii, prin <>Legea nr. 202/2010 privind unele mãsuri pentru accelerarea soluţionãrii proceselor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010, cu pãstrarea însã a soluţiei legislative atacate. Textele de lege criticate au urmãtorul cuprins: "Judecãtorul, soluţionând plângerea, verificã rezoluţia sau ordonanţa atacatã, pe baza lucrãrilor şi a materialului din dosarul cauzei şi a oricãror înscrisuri noi prezentate. [...] Hotãrârea judecãtorului pronunţatã potrivit alin. 8 este definitivã." În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor prevederi de lege, autorii excepţiei invocã încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 referitoare la statul român, ale art. 4 privind unitatea poporului şi egalitatea între cetãţeni, ale art. 15 referitoare la universalitatea drepturilor, libertãţilor şi îndatoririlor fundamentale, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 referitoare la accesul liber la justiţie, ale art. 24 privind dreptul la apãrare, ale art. 26 cu privire la viaţa intimã, familialã şi privatã, ale art. 31 referitoare la dreptul la informaţie, ale art. 51 privind dreptul de petiţionare, ale art. 52 referitoare la dreptul persoanei vãtãmate de o autoritate publicã, ale art. 53 cu privire la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, ale art. 124 privind înfãptuirea justiţiei, ale art. 126 referitoare la instanţele judecãtoreşti şi ale art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeanã, precum şi ale art. 11 cu privire la dreptul internaţional şi dreptul intern şi ale art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, raportate la prevederile art. 1 referitoare la obligaţia de a respecta drepturile omului, ale art. 6 privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 8 referitoare la dreptul la respectarea vieţii private şi de familie, ale art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv, ale art. 14 referitoare la interzicerea discriminãrii şi ale art. 17 privind interzicerea abuzului de drept din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, respectiv raportate la dispoziţiile art. 1 privind egalitatea în drepturi, ale art. 2 referitoare la interzicerea discriminãrii, ale art. 6 cu privire la dreptul oricãrei persoane de a-i fi recunoscutã calitatea de subiect de drept, ale art. 7 referitoare la egalitatea în faţa legii, ale art. 8 instituind dreptul la un recurs efectiv, ale art. 10 privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 11 referitoare la prezumţia de nevinovãţie şi ale art. 30 cu privire la interzicerea abuzului de drept din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile art. 278^1 alin. 7 din Codul de procedurã penalã au mai fost supuse controlului instanţei de contencios constituţional, prin raportare la aceleaşi prevederi din Legea fundamentalã şi din actele normative internaţionale invocate în prezenta cauzã şi faţã de critici similare. Astfel, prin <>Decizia nr. 1.408 din 2 noiembrie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 9 decembrie 2010, Curtea a respins ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 7 din Codul de procedurã penalã, reţinând cã limitarea mijloacelor de probã care pot fi administrate la judecarea plângerii împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecatã este justificatã având în vedere natura juridicã a acestei plângeri, care nu vizeazã judecarea propriu-zisã a cauzei penale, ci constituie un mijloc procedural prin care se realizeazã un examen al rezoluţiei sau al ordonanţei procurorului, atacate sub aspectul legalitãţii acesteia. Ca urmare, este firesc ca, în vederea soluţionãrii plângerii, instanţa sã verifice, pe baza lucrãrilor şi a materialului existente în dosarul cauzei, care au fost avute în vedere de procuror la emiterea ordonanţei sau a rezoluţiei de netrimitere în judecatã atacate, dacã aceastã soluţie a fost sau nu dispusã cu respectarea dispoziţiilor legale. Cu aceeaşi ocazie, Curtea a statuat cã dispoziţiile art. 278^1 alin. 7 din Codul de procedurã penalã nu încalcã dreptul la un proces echitabil, astfel cum este acesta consfinţit de prevederile constituţionale şi de reglementãrile internaţionale, petentul având deplina libertate de a demonstra în faţa instanţei de judecatã nelegalitatea actului atacat, în raport cu lucrãrile şi materialul din dosarul cauzei, precum şi posibilitatea prezentãrii unor probe suplimentare faţã de cele deja administrate, respectiv "înscrisuri noi". Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate pronunţatã de Curte prin decizia mai sus menţionatã, precum şi considerentele care au fundamentat-o îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã. În ceea ce priveşte dispoziţiile alin. 10 al art. 278^1 din Codul de procedurã penalã, potrivit art. 129 din Constituţie, "Împotriva hotãrârilor judecãtoreşti, pãrţile interesate şi Ministerul Public pot exercita cãile de atac, în condiţiile legii". Prin urmare, constituie atributul exclusiv al legiuitorului reglementarea cãilor de atac împotriva hotãrârii prin care judecãtorul soluţioneazã plângerea împotriva rezoluţiilor sau a ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecatã. Eliminarea cãilor de atac în aceastã materie este justificatã de caracterul special al procedurii instituite de prevederile art. 278^1 din Codul de procedurã penalã, legiuitorul urmãrind sã asigure celeritatea procedurii şi obţinerea în mod rapid a unei hotãrâri definitive prin care sã fie exercitat controlul judiciar cu privire la soluţia procurorului.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 7 şi 10 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Alcor-Grigore Voicu în Dosarul nr. 604/200/2010 al Judecãtoriei Buzãu - Secţia penalã, de Radu-Paul Domocoş în Dosarul nr. 17.836/271/2009 al Judecãtoriei Oradea - Secţia penalã, de Marin Frunzã în dosarele nr. 496/44/2010 şi nr. 123/44/2010 ale Curţii de Apel Galaţi - Secţia penalã, de Brînduşa Bîrsan în Dosarul nr. 2.979/2/2010 (numãr în format vechi 844/2010) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penalã şi pentru cauze cu minori şi de familie şi de Gabriel-Narcis Chira în Dosarul nr. 679/39/2009 al Judecãtoriei Rãdãuţi. Definitivã şi general obligatorie. Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 17 februarie 2011.
