Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 240 din 5 iunie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 42 din Legea pentru organizarea judecatoreasca nr. 92/1992 , republicata
Nicolae Popa - preşedinte Costica Bulai - judecãtor Nicolae Cochinescu - judecãtor Kozsokar Gabor - judecãtor Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor Lucian Stangu - judecãtor Ioan Vida - judecãtor Aurelia Popa - procuror Madalina Stefania Diaconu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 42 din Legea pentru organizarea judecãtoreascã nr. 92/1992 , republicatã, excepţie ridicatã de Elisei Constantin în Dosarul nr. 1.415/2003 al Tribunalului Mures. La apelul nominal se constata lipsa pãrţilor, fata de care procedura de citare este legal îndeplinitã. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã. Arata ca statutul magistraţilor consultanţi diferã în mod esenţial de cel al celorlalte categorii de magistraţi, ceea ce impune instituirea de cãtre legiuitor a unui tratament juridic diferit, care nu contravine art. 16 din Constituţie sau reglementãrilor internaţionale. În considerarea deosebirilor privitoare la condiţiile de numire, durata şi încetare a funcţiei şi la atribuţiile acestora, legiuitorul a înţeles sa creeze o categorie aparte de magistraţi, cu atribuţii substanţial diferite fata de cele ale judecãtorilor, procurorilor şi magistraţilor-asistenţi, atribuţii cãrora le corespund, în mod firesc, drepturi cu conţinut diferit, fãrã ca prin aceasta sa se instituie vreo discriminare, în sensul Constituţiei sau al Convenţiei pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
CURTEA, având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele: Prin Încheierea din 3 martie 2003, pronunţatã în Dosarul nr. 1.415/2003, Tribunalul Mures a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 42 din Legea nr. 92/1992 , republicatã, excepţie ridicatã de Elisei Constantin prin cererea de chemare în judecata a Tribunalului Mures. În motivarea exceptiei, autorul acesteia susţine ca dispoziţiile <>art. 42 din Legea nr. 92/1992 , republicatã, sunt contrare prevederilor art. 16 alin. (1) şi al art. 38 alin. (1) din Constituţie, întrucât îi "afecteazã grav statutul profesional", discrimineaza pe magistraţii consultanţi în raport cu ceilalţi magistraţi "prin excluderea de la beneficiul calitãţii de magistrat" şi le "ingradesc nejustificat dreptul la munca în calitate de magistrat şi libertatea de alegere a profesiei de magistrat". Tribunalul Mures apreciazã ca excepţia ridicatã este intemeiata, iar dispoziţiile <>art. 42 din Legea nr. 92/1992 , republicatã, discrimineaza pe magistraţii consultanţi în raport cu ceilalţi magistraţi şi le ingradesc dreptul la munca, precum şi libertatea de alegere a profesiei de magistrat. În conformitate cu dispoziţiile <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia ridicatã. De asemenea, potrivit dispoziţiilor <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat şi punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului. Guvernul apreciazã ca excepţia ridicatã este neîntemeiatã. Arata, în acest sens, ca "problema ridicatã nu este una de neconstituţionalitate, ci de opţiune a legiuitorului care are posibilitatea de a stabili ce persoane sunt considerate magistraţi". Magistraţii consultanţi au un statut diferit şi se afla într-o situaţie diferita fata de magistraţi, atât sub aspectul atribuţiilor şi competentelor lor, cat şi în ceea ce priveşte condiţiile de numire şi de eliberare. Între prevederile art. 38 alin. (1) din Constituţie şi dispoziţiile <>art. 42 din Legea nr. 92/1992 , republicatã, nu exista nici o legatura. Avocatul Poporului considera ca dispoziţiile <>art. 42 din Legea nr. 92/1992 , republicatã, nu instituie nici o discriminare. Dupã cum a statuat în mod constant şi Curtea Constituţionalã, principiul egalitãţii nu înseamnã uniformitate şi nu este lezat atunci când legiuitorul stabileşte un tratament juridic diferit în situaţii diferite. Aceste dispoziţii "sunt în deplina concordanta cu normele constituţionale, potrivit cãrora justiţia este în exclusivitate o funcţie a statului, care se realizeazã prin Curtea Suprema de Justiţie şi prin celelalte instanţe judecãtoreşti stabilite de lege". Activitatea de judecata se înfãptuieşte exclusiv de membrii instanţelor judecãtoreşti, adicã de judecãtori, întrucât doar cu privire la aceştia se proclama prin art. 123 alin. (2) din Constituţie ca sunt independenţi şi se supun numai legii. Curtea Constituţionalã, prin Decizia nr. 322/2001, a stabilit ca magistraţii consultanţi îndeplinesc doar o activitate de asistenta la soluţionarea de cãtre judecãtor a cauzelor privind conflictele şi litigiile de munca, cu vot consultativ, iar nu o activitate de judecata, rezervatã exclusiv judecãtorilor. Nu sunt incalcate nici prevederile art. 38 alin. (1) din Constituţie, întrucât "alegerea locului de munca înseamnã opţiunea persoanei pentru un anume loc de munca sau pentru o anumitã funcţie, pentru care are nivelul corespunzãtor de pregãtire profesionalã şi care este disponibilã". Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului şi cel al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele: Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã. Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 42 din Legea pentru organizarea judecãtoreascã nr. 92/1992 , republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificãrile ulterioare, dispoziţii potrivit cãrora "Au calitatea de magistrat şi fac parte din corpul magistraţilor judecãtorii de la toate instanţele judecãtoreşti, procurorii din cadrul parchetelor de pe lângã acestea, precum şi magistraţii-asistenţi ai Curţii Supreme de Justiţie". Autorul exceptiei susţine ca dispoziţiile legale criticate contravin urmãtoarelor prevederi constituţionale: - Art. 16 alin. (1): "Cetãţenii sunt egali în fata legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri."; - Art. 38 alin. (1): "Dreptul la munca nu poate fi îngrãdit. Alegerea profesiei şi alegerea locului de munca sunt libere." Examinând excepţia de neconstituţionalitate şi conţinutul dispoziţiilor legale criticate, cu raportare la prevederile constituţionale, Curtea retine urmãtoarele: <>Art. 42 din Legea pentru organizarea judecãtoreascã nr. 92/1992 , republicatã, enumera categoriile profesionale care au calitatea de magistrat şi fac parte din corpul magistraţilor: judecãtorii de la toate instanţele judecãtoreşti, procurorii din cadrul parchetelor de pe lângã acestea, precum şi magistraţii-asistenţi ai Curţii Supreme de Justiţie. De asemenea, potrivit <>art. 2 alin. (8) din Legea nr. 124/2000 privind structura personalului Curţii Constituţionale, magistraţii-asistenţi de la aceasta instituţie "fac parte din Corpul magistraţilor, în sensul prevãzut prin titlul IV din <>Legea nr. 92/1992 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare". Pe de alta parte, legislaţia actuala recunoaşte o parte dintre drepturile acordate magistraţilor anumitor categorii de persoane care sunt asimilate cu aceştia. Spre exemplu, potrivit <>art. 43 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 , republicatã, modificat prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 179/1999 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 17 noiembrie 1999, personalul de specialitate juridicã din Ministerul Justiţiei şi Institutul Naţional al Magistraturii este asimilat magistraţilor. De asemenea, fac parte din categoria persoanelor asimilate, în unele privinte, cu magistraţii, recunoscandu-li-se, în consecinta, anumite drepturi ale acestora, şi consilierii juridici din Parchetul de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie, personalul de specialitate juridicã din Centrul de Pregãtire şi Perfecţionare a Grefierilor şi a Celuilalt Personal Auxiliar de Specialitate, specialiştii de inalta calificare din cadrul Parchetului Naţional Anticoruptie, precum şi personalul de specialitate al Institutului Naţional de Criminologie. Un statut similar cu cel al judecãtorilor ce compun instanţele judecãtoreşti au şi magistraţii Curţii de Conturi. În jurisprudenta sa constanta, Curtea Constituţionalã a reţinut ca magistraţii Curţii de Conturi, care exercita activitatea jurisdicţionalã a acesteia, nu sunt judecãtori, în sensul constituţional al termenului, activitatea lor fiind una administrativ-jurisdicţionalã, iar nu o activitate de judecata (a se vedea deciziile nr. 64/1994, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 12 iulie 1994, şi nr. 147/2002, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 15 iulie 2002). În considerarea condiţiilor specifice de numire, funcţionare şi eliberare din funcţie şi mai ales a atribuţiilor profund diferite pe care le au toate aceste categorii de persoane, legiuitorul a stabilit drepturi diferite de care beneficiazã acestea, drepturi care sunt indisolubil legate de rolul, rãspunderea, complexitatea şi de privatiunile inerente fiecãrei funcţii în parte, fãrã ca prin aceasta sa se aducã vreo atingere principiului egalitãţii persoanelor în fata legii şi a autoritãţilor publice, garantat de art. 16 din Constituţie şi de reglementãrile internaţionale. În ceea ce priveşte funcţia de magistrat consultant, aceasta a fost creata în urma modificãrii şi completãrii <>Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 20/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 28 februarie 2002. Prin aceasta reglementare conceptul de asistent judiciar a fost înlocuit cu cel de magistrat consultant, atribuindu-se denumirea de magistrat acestei funcţii, în considerarea faptului ca titularul sau face parte din completul de judecata care soluţioneazã, în prima instanta, conflictele de munca. Alãturând cuvantului magistrat atributul de "consultant", legiuitorul a evidenţiat de la început statutul diferit al acestei categorii fata de ceilalţi magistraţi. Astfel, condiţiile de numire a magistraţilor consultanţi sunt diferite de condiţiile generale de acces în magistratura. <>Art. 69^1 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 , republicatã, introdus prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 20/2002 , prevede ca "Magistraţii consultanţi sunt numiţi pe o perioada de 4 ani de ministrul justiţiei, la propunerea Consiliului Economic şi Social, dintre persoanele care au studii juridice superioare, o vechime în specialitate de cel puţin 2 ani şi îndeplinesc condiţiile prevãzute la art. 46 alin. 1 lit. a)-e) şi alin. 2". Potrivit <>art. 1 din Legea nr. 109/1997 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 141 din 7 iulie 1997, modificat prin <>Legea nr. 58/2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 179 din 21 martie 2003, "Consiliul Economic şi Social este instituţie publica de interes naţional, tripartita, autonomã, constituitã în scopul realizãrii dialogului social la nivel naţional dintre patronat, sindicate şi Guvern şi a climatului de stabilitate şi pace socialã", reprezentând, asadar, un segment bine determinat al vieţii politice şi sociale, iar nu interesele generale ale societãţii. Eliberarea din funcţie a magistraţilor consultanţi este, de asemenea, supusã unor condiţii diferite fata de cele care se aplica celorlalte categorii de magistraţi. <>Art. 69 5 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 , republicatã, introdus prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 20/2002 , prevede ca "Magistraţii consultanţi pot fi eliberaţi din funcţie de ministrul justiţiei, în condiţiile art. 92, care se aplica în mod corespunzãtor. De asemenea, ei pot fi eliberaţi din funcţie ca urmare a reducerii numãrului de posturi de magistraţi consultanţi, în raport cu volumul de activitate", în vreme ce alte categorii de magistraţi se bucura de inamovibilitate. În cazul aplicãrii sancţiunilor disciplinare, magistraţii consultanţi beneficiazã de calea de atac a contestaţiei impotriva acestor sancţiuni, îndreptatã la secţia de contencios administrativ a curţii de apel în circumscripţia cãreia funcţioneazã cel sancţionat [<>art. 69^3 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 , republicatã, cu modificãrile ulterioare], în mod similar cu functionarii publici (<>art. 74 din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 8 decembrie 1999). Spre deosebire de aceste doua categorii, magistraţilor enumerati la <>art. 42 din Legea nr. 92/1992 , republicatã, li se aplica, în materie disciplinarã, prevederile <>art. 124-129 din Legea nr. 92/1992 , republicatã. În plus, <>art. III alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 20/2002 stabileşte caracterul temporar al dispoziţiilor privitoare la magistraţii consultanţi, prevãzând ca "Magistraţii consultanţi vor funcţiona potrivit dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenta pana la instituirea tribunalelor muncii, în condiţiile legii". De asemenea, potrivit <>art. 69^2 alin. 4 din Legea nr. 92/1992 , republicatã, cu modificãrile ulterioare, şi ca o mãsura de protecţie instituitã în favoarea magistraţilor consultanţi, caracterul temporar al acestei funcţii este însoţit de suspendarea contractelor de munca sau, dupã caz, a raporturilor de munca şi de rezervarea posturilor ocupate anterior numirii ca magistrat consultant, pe perioada în care persoanele vizate îşi desfãşoarã activitatea în aceasta calitate. Cu totul alta este situaţia celorlalte categorii de magistraţi (judecãtori, procurori sau magistraţi-asistenţi), pentru care <>art. 111 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 , republicatã, prevede ca "Funcţia de magistrat este incompatibilã cu orice alta funcţie publica sau privatã, cu excepţia funcţiilor didactice din învãţãmântul superior". Prin urmare, magistraţilor consultanţi li se oferã beneficiul legal al rezervarii postului ocupat anterior, prin suspendarea contractului de munca, spre deosebire de magistraţii enumerati la <>art. 42 din Legea nr. 92/1992 , republicatã, cãrora le este interzis cumulul funcţiei de magistrat cu alte funcţii publice sau private, tocmai pentru a avea garanţia imparţialitãţii şi independentei acestora în raport cu alte instituţii, organe sau persoane. Asadar, dincolo de denumirea comuna de "magistrat", magistraţii consultanţi se afla într-o situaţie esenţial diferita fata de alte categorii de magistraţi, chiar şi fata de persoanele asimilate acestora, deoarece condiţiile de numire şi de încetare a funcţiei, durata acesteia şi procedura sanctionarii disciplinare a magistraţilor consultanţi diferã în mod esenţial de cele aplicabile celorlalte categorii de magistraţi, iar atribuţiile specifice acestei funcţii nu sunt exercitate cu caracter de permanenta, ci doar în cazurile când se judeca, în prima instanta, conflicte de munca. Curtea constata ca situaţia diferita în care se afla magistraţii consultanţi justifica, atât în sensul prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, cat şi în sensul reglementãrilor internaţionale, instituirea unui tratament juridic diferenţiat, drepturile care li se acorda ţinând de opţiunea legiuitorului, fãrã obligativitatea recunoaşterii tuturor drepturilor stabilite pentru magistraţi. Cu privire la susţinerile conform cãrora dispoziţiile legale criticate ingradesc dreptul la munca, garantat de art. 38 alin. (1) din Constituţie, Curtea constata ca acestea sunt, de asemenea, neintemeiate. Statutul fiecãrei profesii, precum şi drepturile şi îndatoririle celor care o exercita se stabilesc în raport cu specificul profesiei respective. Profesia de magistrat consultant este diferita de cele exercitate de cei care fac parte din corpul magistraţilor, iar limitarea drepturilor magistraţilor consultanţi, în comparatie cu cele ale celorlalte categorii de magistraţi, nu înseamnã lezarea libertãţii de alegere a locului de munca şi a profesiei.
Fata de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) şi (3) şi al <>art. 25 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA În numele legii DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 42 din Legea pentru organizarea judecãtoreascã nr. 92/1992 , republicatã, excepţie ridicatã de Elisei Constantin în Dosarul nr. 1.415/2003 al Tribunalului Mures. Definitiva şi obligatorie. Pronunţatã în şedinţa publica din data de 5 iunie 2003.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent, Madalina Stefania Diaconu
────────────────
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
