Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 240 din 29 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 659 din Codul civil din 1864
EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 485 din 30 iunie 2014
Augustin Zegrean - preşedinte
Valer Dorneanu - judecător
Toni Greblă - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 659 din Codul civil din 1864, excepţie ridicată de Aur Erzsebet în Dosarul nr. 3.196/302/2012 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 609D/2013.
2. La apelul nominal se prezintă personal Eugen Popovici şi Eugenia Georgiana Popovici, lipsind autoarea excepţiei de neconstituţionalitate şi celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul părţilor prezente, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.
4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, faţă de susţinerile autoarei excepţiei, potrivit cărora ar trebui înlăturate de la beneficiul moştenirii rudele care nu au avut grijă de defunct, în timpul vieţii acestuia, Ministerul Public apreciază că o asemenea critică excedează competenţei Curţii Constituţionale, întrucât tind la modificarea normei legale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
5. Prin Încheierea din 12 septembrie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 3.196/302/2012, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 659 din Codul civil din 1864. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Aur Erzsebet într-o cauză având ca obiect anulare act.
6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia solicită Curţii Constituţionale să pronunţe o decizie interpretativă prin care să se constate că prevederile art. 659 din Codul civil sunt constituţionale numai în măsura în care rudele de grad mai apropiat le înlătură pe rudele de grad mai îndepărtat de la moştenire, numai sub condiţia ca rudele mai apropiate ca grad să îşi îndeplinească riguros obligaţiile de îngrijire a propriilor părinţi. În măsura în care rudele mai apropiate ca grad nu îşi îndeplinesc aceste obligaţii, acestea să fie înlăturate de la moştenire de rudele mai îndepărtate, dacă acestea preiau atribuţiile de îngrijire ce le reveneau copiilor. În acest context, apreciază că este revoltător ca alte persoane decât cele care au contribuit efectiv la întreţinerea defunctului să se bucure de masa succesorală rămasă de pe urma acestuia.
7. Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că prevederile art. 659 din Codul civil nu încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (3) din Constituţie care reglementează principiile statului de drept, şi nu chestiuni care privesc drepturile fundamentale ale cetăţenilor, respectiv art. 46 care garantează dreptul la moştenire, de interes în prezenta cauză. De asemenea, arată că art. 659 din Codul civil cuprinde principiile generale care guvernează materia succesiunii, fără a stabili ordinea şi condiţiile în care se vine la moştenire, astfel încât nu conţine dispoziţii de natură a încălca dreptul fundamental la moştenire ori principiile statului de drept, în sensul susţinut de autoarea excepţiei.
8. Pe de altă parte, prin critica formulată, se solicită Curţii Constituţionale să se substituie legiuitorului şi să constate neconstituţionalitatea textului de lege pentru lipsa unui caz de nedemnitate, respectiv de înlăturare de la succesiune a unui moştenitor legal, ipoteză în care, în opinia instanţei, s-ar încălca principiul separaţiei puterilor în stat, Curtea urmând a se substitui astfel puterii legislative.
9. De altfel, instanţa arată că art. 655 din Codul civil, care prevede cazurile de nedemnitate succesorală, nici nu face obiectul criticilor excepţiei de neconstituţionalitate.
10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
11. Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens, arată că nu poate fi reţinută critica de neconstituţionalitate formulată de autoarea excepţiei, deoarece, în realitate, aceasta urmăreşte completarea textului de lege criticat, în sensul introducerii unei reglementări din care să rezulte că "rudele mai apropiate le îndepărtează de la succesiune pe cele mai îndepărtate în cazul în care rudele mai apropiate în grad îşi îndeplinesc riguros obligaţiile de întreţinere a propriilor părinţi".
12. Aşa fiind, Avocatul Poporului consideră că, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea nu poate modifica sau completa prevederile de lege supuse controlului de constituţionalitate.
13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
14. Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.
15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 659 din Codul civil din 1864, care prevăd că "Succesiunile sunt deferite copiilor şi descendenţilor defunctului, ascendenţilor şi rudelor sale colaterale, în ordinea şi după regulile mai jos determinate". Curtea observă că soluţia legislativă criticată a fost preluată, în esenţă, în cuprinsul art. 963 din noul Cod civil - Legea nr. 287 din 17 iulie 2009, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 24 iulie 2009, care prevede că "(1) Moştenirea se cuvine, în ordinea şi după regulile stabilite în prezentul titlu, soţului supravieţuitor şi rudelor defunctului, şi anume descendenţilor, ascendenţilor şi colateralilor acestuia, după caz.
(2) Descendenţii şi ascendenţii au vocaţie la moştenire indiferent de gradul de rudenie cu defunctul, iar colateralii numai până la gradul al patrulea inclusiv.
(3) În lipsa moştenitorilor legali sau testamentari, patrimoniul defunctului se transmite comunei, oraşului sau, după caz, municipiului în a cărui rază teritorială se aflau bunurile la data deschiderii moştenirii."
16. Având în vedere că textul de lege care face obiectul excepţiei de neconstituţionalitate nu mai este în vigoare, reţinem faptul că, în legătură cu examinarea unor asemenea prevederi de lege, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, nuanţând interpretarea sintagmei "în vigoare" din cuprinsul art. 29 din Legea nr. 47/1992, text care circumstanţiază controlul de constituţionalitate numai la legile şi ordonanţele în vigoare, Curtea Constituţională a reţinut că acest control vizează "dispoziţiile aplicabile cauzei, chiar dacă acestea nu mai sunt în vigoare", dar ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. O astfel de soluţie a fost justificată prin faptul că, deşi abrogată, "legea civilă poate ultraactiva în unele situaţii, potrivit principiului «tempus regit actum»".
17. Aşa fiind, Curtea este competentă şi urmează a se pronunţa asupra prevederilor art. 659 din Codul civil din 1864, cu care a fost sesizată, chiar dacă acestea nu mai sunt în vigoare, ele continuând să îşi producă efectele în cauza concretă dedusă judecăţii.
18. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) potrivit cărora "România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate", precum şi art. 46 privind dreptul la moştenire.
19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autoarea excepţiei susţine că prevederile art. 659 din Codul civil sunt constituţionale numai în măsura în care prevăd faptul că rudele de grad mai apropiat le înlătură pe cele de grad mai îndepărtat de la moştenire, sub condiţia ca rudele mai apropiate ca grad să îşi îndeplinească riguros obligaţiile de îngrijire a propriilor părinţi. În măsura în care rudele mai apropiate ca grad nu îşi îndeplinesc aceste obligaţii, autoarea excepţiei apreciază că acestea trebuie să fie înlăturate de la moştenire de rudele mai îndepărtate, dacă acestea preiau atribuţiile de îngrijire ce le reveneau copiilor.
20. Autoarea excepţiei apreciază că textul de lege criticat, în forma în care este redactat, fără precizările mai sus amintite, încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (3) din Constituţie, privind respectarea dreptăţii, ca valoare fundamentală a statului de drept, precum şi dreptul la moştenire al celor care s-au ocupat de întreţinerea lui de cuius, dar care nu se pot bucura de moştenirea rămasă de pe urma acestuia.
21. Pe de altă parte, prin critica sa, autoarea excepţiei solicită Curţii Constituţionale să constate neconstituţionalitatea textului de lege pentru lipsa unui caz de nedemnitate, respectiv de înlăturare de la succesiune a unui moştenitor legal. A accepta soluţia sugerată de autoarea excepţiei ar echivala cu adoptarea unei teze pe care legiuitorul nu a prevăzut-o şi pe care, dacă ar fi dorit să o reglementeze, ar fi prevăzut-o în mod expres, incluzând-o în norma legală criticată.
22. Faţă de critica astfel formulată, Curtea constată că aceasta este inadmisibilă, întrucât autoarea excepţiei solicită, în realitate, modificarea şi completarea prevederilor de lege criticate, aspect ce excedează competenţei instanţei de contencios constituţional, întrucât, potrivit prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, "Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 659 din Codul civil din 1864, excepţie ridicată de Aur Erzsebet în Dosarul nr. 3.196/302/2012 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 29 aprilie 2014.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
