Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 240 din 20 martie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 alin. 8 lit. a)-c) din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 263 din 19 aprilie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Benke Karoly - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 8 lit. a)-c) din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Alin Ioniţã în Dosarul nr. 3.448/2006 al Judecãtoriei Focşani.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând, în acest sens, jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 4 octombrie 2006, pronunţatã în Dosarul nr. 3.448/2006, Judecãtoria Focşani a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 8 lit. a)-c) din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Alin Ioniţã într-un litigiu având ca obiect soluţionarea unei plângeri împotriva ordonanţei de neîncepere a urmãririi penale în baza art. 10 lit. b^1) din Codul de procedurã penalã.
În motivarea excepţiei autorul acesteia apreciazã, în esenţã, cã textul art. 278^1 alin. 8 lit. a)-c) din Codul de procedurã penalã suprimã dreptul la cercetarea judecãtoreascã. Totodatã, se aratã cã textul criticat ignorã principiul de generalã aplicabilitate în dreptul penal non reformatio in pejus, întrucât existã posibilitatea ca prin propria cale de atac sã îşi agraveze situaţia, redobândind calitatea de învinuit sau, mai rãu, calitatea de inculpat, astfel încât persoana faţã de care s-a dispus scoaterea de sub urmãrire penalã are motive rezonabile sã se abţinã de la a se adresa instanţei.
Judecãtoria Focşani apreciazã excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã. În susţinerea acestei opinii, se aratã cã textul contestat instituie soluţiile pe care le poate pronunţa instanţa în cazul soluţionãrii plângerilor împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmãririi penale sau a ordonanţei ori, dupã caz, a rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmãrire penalã sau de încetare a urmãririi penale date de procuror. Instanţa aratã cã modificarea soluţiilor pe care le-ar putea pronunţa nu intrã în atribuţiile Curţii Constituţionale. Mai apreciazã cã, în cazul în care reţine cauza spre judecare, dispoziţiile privind judecata în primã instanţã şi cãile de atac se aplicã în mod corespunzãtor, ceea ce asigurã pãrţilor dreptul la un proces echitabil şi la o justiţie imparţialã.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului considerã cã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã, invocând, în acest sens, <>Decizia Curţii Constituţionale nr. 228 din 7 martie 2006 .
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 278^1 alin. 8 lit. a)-c) din Codul de procedurã penalã, astfel cum au fost modificate, dar cu pãstrarea soluţiei legislative iniţiale, prin <>Legea nr. 356/2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006, şi au urmãtorul cuprins:
"Judecãtorul pronunţã una dintre urmãtoarele soluţii:
a) respinge plângerea, prin sentinţã, ca tardivã sau inadmisibilã ori, dupã caz, ca nefondatã, menţinând rezoluţia sau ordonanţa atacatã;
b) admite plângerea, prin sentinţã, desfiinţeazã rezoluţia sau ordonanţa atacatã şi trimite cauza procurorului, în vederea începerii sau redeschiderii urmãririi penale, dupã caz. Judecãtorul este obligat sã arate motivele pentru care a trimis cauza procurorului, indicând totodatã faptele şi împrejurãrile ce urmeazã a fi constatate şi prin care anume mijloace de probã;
c) admite plângerea, prin încheiere, desfiinţeazã rezoluţia sau ordonanţa atacatã şi, când probele existente la dosar sunt suficiente, reţine cauza spre judecare, în complet legal constituit, dispoziţiile privind judecata în primã instanţã şi cãile de atac aplicându-se în mod corespunzãtor."
Textele constituţionale invocate în susţinerea excepţiei sunt cele ale art. 21 alin. (3) privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil şi ale art. 126 alin. (1) privind instanţele judecãtoreşti, precum şi prevederile art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. Totodatã, soluţia legislativã criticatã este contrarã hotãrârii pronunţate de Curtea Europeanã a Drepturilor Omului în Cauza Golder împotriva Marii Britanii (1975).
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea reţine urmãtoarele:
Dispoziţiile legale criticate au mai format obiectul controlului de constituţionalitate. Curtea, prin numeroase decizii, a stabilit conformitatea prevederilor art. 278^1 alin. 8 lit. a)-c) din Codul de procedurã penalã cu textele constituţionale invocate. Astfel, prin <>Decizia nr. 508 din 18 noiembrie 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.135 din 1 decembrie 2004, Curtea a reţinut cã plângerea prevãzutã de art. 278^1 reprezintã, într-un sens larg, o cale de atac, care se supune principiului de generalã aplicabilitate în dreptul penal non reformatio in pejus. Într-adevãr, deşi legea nu prevede în mod expres aplicarea acestui principiu cu prilejul soluţionãrii plângerii împotriva actelor procurorului, raţiuni identice cu cele care determinã extinderea aplicabilitãţii acestui principiu şi în alte situaţii decât cele prevãzute în art. 372, art. 385^8 sau art. 414^1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã justificã luarea sa în considerare şi în cazul procedurii reglementate de art. 278^1 din acelaşi cod.
De asemenea, prin <>Decizia nr. 228 din 7 martie 2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 332 din 13 aprilie 2006, Curtea a reţinut cã, în cazul în care, potrivit art. 278^1 alin. 8 lit. a) din Codul de procedurã penalã, dupã judecarea plângerii împotriva soluţiei procurorului, instanţa pronunţã la rândul ei o hotãrâre prin care menţine aceastã soluţie, nu are loc o împiedicare a accesului la justiţie, respectiv o încãlcare a dreptului la un proces echitabil, dat fiind cã hotãrârea aparţine în acest caz înseşi justiţiei, iar partea nemulţumitã are deschise, tot în justiţie, cãile de atac prevãzute de lege.
Nu poate fi caracterizatã ca o încãlcare a dreptului la un proces echitabil nici reglementarea soluţiei pe care o pronunţã instanţa în temeiul art. 278^1 alin. 8 lit. b) din Codul de procedurã penalã, întrucât împotriva încheierii astfel pronunţate persoana nemulţumitã are posibilitatea exercitãrii cãilor de atac prevãzute de lege, având deplina libertate de a demonstra nelegalitatea acesteia, folosind toate mijloacele procedurale ce caracterizeazã un proces echitabil. De asemenea, soluţionarea fondului cauzei, în situaţia în care instanţa, în temeiul art. 278^1 alin. 8 lit. c) din Codul de procedurã penalã, admite plângerea, prin încheiere, desfiinţeazã rezoluţia sau ordonanţa atacatã, reţinând cauza spre judecare, constituie o etapã procesualã distinctã, guvernatã de regulile procedurale aplicabile judecãrii în primã instanţã şi în cãile de atac, reguli cu privire la care textele criticate stabilesc în mod expres cã se aplicã "în mod corespunzãtor". Statuând în sensul celor arãtate, dispoziţiile art. 278^1 alin. 8 lit. c) din Codul de procedurã penalã asigurã posibilitatea pãrţilor de a formula apãrãri, de a propune probe şi de a recurge la cãile de atac prevãzute de lege, aşadar de a se prevala de toate garanţiile procesuale care condiţioneazã un proces echitabil, în deplinã concordanţã cu prevederile art. 21 alin. (3) din Constituţie.
Aceleaşi considerente şi aceeaşi soluţie au fost reţinute şi prin <>Decizia Curţii Constituţionale nr. 859 din 28 noiembrie 2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 17 ianuarie 2007.
Neexistând elemente noi de naturã a determina schimbarea jurisprudenţei Curţii, cele stabilite prin deciziile menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ,
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 8 lit. a)-c) din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Alin Ioniţã în Dosarul nr. 3.448/2006 al Judecãtoriei Focşani.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 20 martie 2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Benke Karoly
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
