Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 238 din 12 septembrie 2002 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 66 alin. 3 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de inventii, modificata prin Legea nr. 203/2002
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 778 din 25 octombrie 2002
Nicolae Popa - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 66 alin. 3 din Legea nr. 64/1991 , modificatã prin <>Legea nr. 203/2002 , excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Chimcomplex" - S.A. Borzesti în Dosarul nr. 1.341/2001 al Curţii Supreme de Justiţie - Secţia civilã.
La apelul nominal rãspunde Nicolae Ion, personal, lipsind celelalte pãrţi, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Partea prezenta solicita respingerea exceptiei de neconstituţionalitate, potrivit jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale. Totodatã se cere sancţionarea autorului exceptiei, deoarece, în opinia sa, excepţia a fost ridicatã pentru a întârzia rezolvarea procesului.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã. Se arata ca aplicarea legii la situaţiile juridice în curs nu are caracter retroactiv, legea referindu-se numai la efectele acestei situaţii, ulterior intrãrii sale în vigoare.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, retine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 29 martie 2002, Curtea Suprema de Justiţie - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 66 alin. 2 din Legea nr. 64/1991 , excepţie invocatã de Societatea Comercialã "Chimcomplex" - S.A. Borzesti.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine ca dispoziţiile de lege criticate incalca principiul neretroactivitatii legii, stabilit de art. 15 alin. (2) din Constituţia României. Se susţine de cãtre autorul exceptiei ca textul criticat "modifica cu caracter retroactiv modalitatea de determinare a drepturilor inventatorilor, valabilã la data înregistrãrii şi aplicãrii inventiei, potrivit legii în fiinta, stabilind ca aceste drepturi se vor negocia între inventator şi unitatea care a aplicat inventia". În acelaşi timp, se arata ca textul retroactiveaza şi prin aceea ca "face sa renasca drepturi ce potrivit legii erau prescrise, transformandu-le din drepturi ce subzistau ca drepturi neasigurate în drepturi asigurate ca acţiune".
Se mai arata, în motivarea exceptiei, ca fostele unitãţi care au aplicat inventiile nu s-au putut bucura de beneficiile şi, implicit, de profitul adus de acestea la vremea respectiva, iar astãzi sunt în situaţia de a suporta sume imense pentru plata inventatorilor.
Curtea Suprema de Justiţie - Secţia civilã apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate.
Guvernul considera ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În argumentarea acestui punct de vedere se arata ca, potrivit reglementãrii criticate, este recunoscuta creanta pe care o are inventatorul nerecompensat sau parţial recompensat. Ca atare, "posibilitatea negocierii acestei creanţe, pornindu-se de la drepturile cuvenite potrivit legislaţiei anterioare, nu are caracter retroactiv". Se mai arata, totodatã, ca "ipoteza avutã în vedere de legiuitor este aceea a unei datorii neachitate, deci a unei situaţii juridice în curs, fata de care noua reglementare nu poate fi decât imediat aplicabilã. Aplicarea legii situaţiilor juridice în curs nu are caracter retroactiv, legea referindu-se numai la efectele acestei situaţii ulterior intrãrii sale în vigoare". Posibilitatea negocierii recompensei neachitate se justifica prin faptul ca priveşte o obligaţie neexecutata de debitor, care, dacã nu ar fi actualizatã prin negociere, ar conduce la situaţia ca debitorul sa profite de propria sa culpa. Pe de alta parte, se susţine în punctul de vedere prezentat, "negocierea este unul dintre principiile de baza ale noii reglementãri, astfel încât, dacã nu ar fi aplicabilã şi recompenselor, anterior neplãtite, s-ar crea o diferenţa nejustificatã între inventatori, cu caracter discriminatoriu fata de inventatorii nerecompensati, contrar principiului egalitãţii cetãţenilor în fata legii, instituit de art. 16 alin. (1) din Constituţie".
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor, concluziile procurorului, dispoziţiile criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Curtea Constituţionalã a fost sesizatã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 66 alin. 2 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 21 octombrie 1991. Legea a fost modificatã, ulterior sesizãrii, prin <>Legea nr. 203/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 22 mai 2002. Potrivit <>art. I pct. 72 din Legea nr. 203/2002 , la art. 66, dupã alineatul 1 se va introduce un alineat nou, iar art. II prevede ca prezenta lege intra în vigoare la 3 luni de la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României, Partea I. Astfel, alin. 2 al <>art. 66 din Legea nr. 64/1991 a devenit alin. 3, cu acelaşi conţinut, text potrivit cãruia: "Drepturile bãneşti cuvenite inventatorilor pentru inventiile brevetate, aplicate, parţial recompensate sau nerecompensate pana la data intrãrii în vigoare a prezentei legi se vor negocia între inventator şi unitatea care a aplicat inventia. În aceste cazuri, negocierea va începe de la drepturile bãneşti maxime cuvenite inventatorului, prevãzute în legea aplicabilã la data înregistrãrii cererii de brevet. În cazul neintelegerii între pãrţi, drepturile bãneşti se vor stabili potrivit prevederilor art. 61 din prezenta lege."
Critica de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 66 alin. 3 din Legea nr. 64/1991 se bazeazã pe susţinerea potrivit cãreia acestea cuprind dispoziţii care retroactiveaza, ceea ce contravine principiului înscris în art. 15 alin. (2) din Constituţie, potrivit cãruia "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale mai favorabile".
Analizând excepţia de neconstituţionalitate sub acest aspect, Curtea observa ca dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului de constitutionalitate. Prin mai multe decizii excepţia de neconstituţionalitate având ca obiect acelaşi text, cuprins în fostul alin. 2 al <>art. 66 din Legea nr. 64/1991 , a fost respinsã ca neîntemeiatã. Menţionãm în acest sens Decizia nr. 69 din 10 iulie 1995, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 8 aprilie 1996, Decizia nr. 30 din 13 martie 1996, rãmasã definitiva prin Decizia nr. 112 din 8 octombrie 1996, ambele publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 19 noiembrie 1996, şi Decizia nr. 42 din 12 februarie 2002, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 220 din 2 aprilie 2002.
Astfel, în Decizia nr. 30 din 13 martie 1996, Curtea Constituţionalã a reţinut, în legatura cu pretinsa încãlcare a dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, ca reglementarea cuprinsã în <>art. 66 alin. 2 din Legea nr. 64/1991 "nu are caracter retroactiv, din moment ce negocierea porneşte de la drepturile bãneşti maxime cuvenite inventatorului <<prevãzute de legea aplicabilã la data înregistrãrii cererii de brevet>>. Cu alte cuvinte, noua reglementare nu face decât sa recunoascã creanta inventatorului nerecompensat sau parţial recompensat, creanta nascuta sub imperiul reglementãrii anterioare. Dimpotriva, dacã noua reglementare nu ar fi recunoscut acea creanta, ea ar fi avut un caracter retroactiv". Totodatã s-a mai reţinut ca "posibilitatea negocierii creanţei, pornindu-se de la drepturile cuvenite potrivit legislaţiei anterioare, nu are, de asemenea, caracter retroactiv, aceasta <<noua reglementare>> aplicându-se unei situaţii juridice în curs. Ea nu pune deci în discuţie efectele produse anterior, ci modul de rezolvare a unor creanţe anterior constituite, creanţe încã existente în condiţiile noii reglementãri. Cerinta reevaluarii creanţei prin negociere este cu totul justificatã, nu numai pentru a impiedica pe debitorul creanţei sa profite de propria culpa, prin neexecutarea la timp a obligaţiei sale, dar şi pentru a respecta principiul egalitãţii între inventatori, altminteri admiţându-se, contrar dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, discriminarea între inventatorii nerecompensati şi cei actuali".
Referitor la unele aspecte de ordin patrimonial ale prevederilor legale criticate, invocate şi în motivarea prezentei excepţii de neconstituţionalitate, Curtea Constituţionalã a reţinut prin Decizia nr. 112/1996 ca "nu se poate susţine ca prin reorganizarea fostelor unitãţi socialiste în societãţi comerciale acestea din urma ar fi dobândit numai activul patrimonial, nu şi pasivul acestuia, adicã datoriile fostelor unitãţi. Afirmatia [...] ca, prin înfiinţarea societãţilor comerciale, acestora <<nu li s-a putut greva patrimoniul cu care au fost înzestrate cu datoriile fostelor unitãţi socialiste de stat>> echivaleaza cu a spune ca înfiinţarea societãţilor comerciale ar fi avut ca efect o purga a debitelor fostelor unitãţi de stat fata de inventatori şi preluarea acestor debite de cãtre stat, ceea ce nu are nici un suport legal".
Prin excepţia de neconstituţionalitate care formeazã obiectul dosarului de fata nu au fost invederate elemente noi, de natura sa conducã la reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale.
Fata de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 12, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 66 alin. 3 din Legea nr. 64/1991 , excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Chimcomplex" - S.A. Borzesti în Dosarul nr. 1.341/2001 al Curţii Supreme de Justiţie - Secţia civilã.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 12 septembrie 2002.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Mihai Paul Cotta
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
