Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 237 din 15 martie 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28 lit. c) si art. 56 alin. (2) lit. m) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 281 din 27 aprilie 2012
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Doina Suliman - magistrat-asistent-şef
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 lit. c) şi art. 53 alin. (2) lit. m) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, excepţie ridicatã de Remus Jugãnaru în Dosarul nr. 3.986/2/2010 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 357D/2011.
La apelul nominal rãspunde, pentru partea Baroul Bucureşti, avocatul Iosif Friedmann Nicolescu, cu delegaţie depusã la dosar, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent-şef referã asupra cauzei şi aratã cã partea Baroul Bucureşti a depus la dosar note scrise prin care solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul avocatului prezent, care solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocã jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, pune concluzii de respingere, ca neîntemeiatã, a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 2 februarie 2011, pronunţatã în Dosarul nr. 3.986/2/2010, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 lit. c) şi art. 53 alin. (2) lit. m) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.
Excepţia a fost ridicatã de Remus Jugãnaru, reclamant întro cauzã în contencios administrativ având ca obiect anularea unor decizii ale Uniunii Naţionale a Barourilor din România şi ale Baroului Bucureşti.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 40 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 45 şi art. 53, deoarece dispun suspendarea din calitatea de avocat pentru neplata taxelor şi contribuţiilor profesionale timp de trei luni. În acest sens, aratã, în esenţã, cã "prin aceste texte de lege se urmãreşte înregimentarea tuturor avocaţilor şi insuflarea unei stãri de temere şi nesiguranţa cã, în cazul neplãţii acestor taxe, poţi fi suspendat din profesie, fiind în imposibilitatea de a-ţi mai câştiga pâinea". În continuare, autorul excepţiei precizeazã cã ar fi fost "de acord cu constituţionalitatea acestor texte, în mãsura în care ar fi constituit mãsuri de avertizare şi nu mãsuri prohibitive ale dreptului la muncã".
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la revederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitatea îl constituie dispoziţiile art. 27 lit. c) şi art. 53 alin. (2) lit. m) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 6 martie 2001, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, dispoziţii care aveau urmãtoarea redactare:
- Art. 27 lit. c): "Calitatea de avocat este suspendatã: [...]
c) în caz de neplatã totalã sau parţialã a taxelor şi a contribuţiilor profesionale cãtre barou, cãtre U.N.B.R. şi cãtre sistemul propriu de asigurãri sociale, timp de 3 luni de la scadenţa acestora şi pânã la lichidarea integralã a datoriilor;".
- Art. 53 alin. (2) lit. m): "Consiliul baroului are urmãtoarele atribuţii: [... ]
m) suspendã din exercitarea profesiei, pe durata neplãţii taxelor, avocatul care nu achitã taxele şi contribuţiile prevãzute de lege şi de statutul profesiei timp de 3 luni de la scadenţa acestora, dacã a fost avertizat despre neplatã şi nu s-a conformat obligaţiei;".
Ulterior sesizãrii Curţii Constituţionale, Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat a fost republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 7 februarie 2011, dându-se textelor de lege o nouã numerotare, astfel cã dispoziţiile art. 27 lit. c) şi cele ale art. 53 alin. (2) lit. m) se regãsesc, identic, în dispoziţiile art. 28 lit. c) şi art. 56 alin. (2) lit. m) din lege, asupra cãrora urmeazã sã se pronunţe instanţa constituţionalã.
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine cã aceste texte de lege încalcã prevederile constituţionale ale art. 40 alin. (1) referitoare la dreptul de asociere, ale art. 41 alin. (1) potrivit cãrora "Dreptul la muncã nu poate fi îngrãdit", art. 45 privind libertatea economicã şi ale art. 53 referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile de lege menţionate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate pentru critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 406 din 14 iulie 2005, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 6 septembrie 2005, şi prin Decizia nr. 242 din 19 februarie 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 159 din 16 martie 2009, Curtea a statuat cã instituirea prin legea care reglementeazã exercitarea profesiei de avocat a unor obligaţii pentru cei în cauzã, precum şi a unor mãsuri sancţionatorii faţã de cei ce încalcã regulile prevãzute este întru totul legitimã.
Astfel, Curtea a constatat cã dreptul la muncã prevãzut de art. 41 din Constituţie nu are legãturã cu mãsura suspendãrii din funcţie a unui avocat în cazul neîndeplinirii unor obligaţii prevãzute de lege, deoarece art. 1 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 prevede, referitor la categoria profesionalã a cãrei activitate o reglementeazã, cã "Profesia de avocat este liberã şi independentã, cu organizare şi funcţionare autonome, în condiţiile prezentei legi şi ale statutului profesiei".
Totodatã, Curtea a reţinut cã suspendarea din profesie a avocatului pentru neplata totalã sau parţialã a taxelor şi a contribuţiilor profesionale este o sancţiune proporţionalã în raport cu scopul urmãrit, şi anume executarea obligaţiilor profesionale ale avocatului. O atare sancţiune are, practic, ca efect obligarea avocatului suspendat sã îşi plãteascã taxele şi contribuţiile profesionale pentru a-şi putea relua activitatea avocaţialã.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţia deciziei amintite îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Distinct de cele statuate în deciziile menţionate, se reţine cã, de principiu, invocarea art. 53 din Constituţie în susţinerea excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate trebuie sã se facã raportat la un drept sau la o libertate fundamentalã pretins a fi încãlcatã, exigenţã constituţionalã nerespectatã în prezenta cauzã.
De altfel, soluţia legislativã instituitã prin dispoziţiile de lege criticate nu constituie o restrângere a exercitãrii dreptului de a profesa avocatura, ci o garanţie legalã stabilitã în scopul asigurãrii unui climat de ordine în valorificarea de cãtre titulari a drepturilor şi intereselor legitime. Avocatura este un serviciu public, al cãrui specific impune necesitatea prevederii, prin lege, a unor condiţii de exercitare a acestei profesii. Instituirea, prin legea care reglementeazã exercitarea profesiei de avocat, a unor obligaţii pentru cei în cauzã, precum şi a unor mãsuri sancţionatorii faţã de cei ce încalcã regulile prevãzute nu încalcã sub niciun aspect prevederile constituţionale invocate.
Faţã de motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 lit. c) şi art. 53 alin. (2) lit. m) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, excepţie ridicatã de Remus Jugãnaru în Dosarul nr. 3.986/2/2010 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 15 martie 2012.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent-şef,
Doina Suliman
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
