Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Augustin Zegrean - preşedinte
Valer Dorneanu - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Simona-Maya Teodoroiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Simina Popescu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 25 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, excepţie ridicată de Dan Aurel Ordace în Dosarul nr. 1.764/62/2014 al Tribunalului Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului nr. 972D/2014 al Curţii Constituţionale. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care arată că exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât în anumite condiţii, cărora li se subsumează şi instituirea unor termene. Precizează că dispoziţiile art. 44 şi art. 53 din Constituţie nu sunt încălcate, de vreme ce în cauză nu sunt în discuţie restrângeri ale unor drepturi câştigate, autorul excepţiei având o simplă expectaţie în privinţa constatării calităţii de persoană care a avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987. CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Încheierea din 1 octombrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 1.764/62/2014, Tribunalul Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 25 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. Excepţia a fost ridicată de Dan Aurel Ordace într-o cauză având ca obiect cererile de anulare a unui act administrativ. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că textul de lege, prin instituirea unui termen de decădere, îngrădeşte dreptul petentului de a accede în justiţie pentru recunoaşterea calităţii de persoană ce a avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti din 1987. De asemenea, persoana în cauză nu mai beneficiază de despăgubiri, astfel încât se încalcă şi dreptul de proprietate al acesteia, fiind înlăturată speranţa legitimă de a obţine recunoaşterea efectivă a dreptului de proprietate. Totodată, prevederile de lege criticate instituie o restrângere nejustificată a dreptului de a obţine constatarea calităţii de persoană beneficiară a Legii nr. 341/2004. 6. Tribunalul Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal arată că prevederile art. 25 din Legea nr. 341/2004 nu încalcă dispoziţiile art. 21, art. 44 şi art. 53 din Constituţie. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 25 din Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, sunt constituţionale, sens în care arată că instituirea unui termen de solicitare a constatării calităţii de persoană care a avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nu constituie o încălcare a accesului liber la justiţie, întrucât exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, respectând anumite termene după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. În plus, nu poate fi reţinută nici încălcarea art. 53 din Constituţie, întrucât nu este vorba de o restrângere a exerciţiului dreptului de acces liber la justiţie al persoanelor interesate, ci de condiţionarea exercitării acestui drept de respectarea anumitor termene. Cât priveşte invocarea încălcării art. 44 din Constituţie, consideră că acest text din Legea fundamentală nu este incident în cauză. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 25 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, având următorul cuprins: "(1) Termenul final de solicitare a constatării calităţii menţionate la art. 19 alin. (1) sau (3) şi de depunere a documentelor menţionate la art. 19 alin. (2) ori (4) este de 31 decembrie 2012. (2) Termenul prevăzut la alin. (1) este termen de decădere." 12. În opinia autorului excepţiei, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 44 privind dreptul de proprietate privată şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. De asemenea, este invocat art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind protecţia proprietăţii. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 25 din Legea nr. 341/2004 instituie un termen de decădere pentru solicitarea constatării calităţii de persoană care a avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 şi depunerea, în acest sens, a documentelor necesare. O asemenea reglementare reprezintă opţiunea legiuitorului, justificată de finalitatea exercitării în condiţii optime a unui drept, prevenindu-se eventualele abuzuri şi limitându-se efectele negative asupra stabilităţii şi securităţii raporturilor juridice civile, fără a încălca sub niciun aspect principiul liberului acces la justiţie. 14. Astfel cum a statuat Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, respectând anumite exigenţe cărora li se subsumează şi instituirea unor termene după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. Neexercitarea dreptului în termenul stabilit de lege, din cauza lipsei de diligenţă a titularului acestuia, nu poate fi considerată consecinţa îngrădirii liberului acces la justiţie al persoanelor care au pierdut posibilitatea valorificării dreptului. În acest sens, sunt, de exemplu, Decizia nr. 601 din 21 septembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 1 noiembrie 2006, şi Decizia nr. 940 din 23 septembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 716 din 22 octombrie 2008). 15. În acelaşi timp, Curtea reţine că obţinerea unei indemnizaţii, în condiţiile legii, deci a unei valori patrimoniale, de către persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege în acest sens, constituie un drept ulterior, subsecvent constatării calităţii de persoană care a avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987. Or, în acord cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, aplicabilitatea art. 1 din Protocolul nr. 1 are o limitare extrem de importantă, Convenţia protejând doar dreptul de proprietate asupra unui bun, nu şi dreptul de a obţine proprietatea unui bun. În acest sens, sunt spre exemplu, Decizia din 7 septembrie 1999, pronunţată în Cauza Rudzinska împotriva Poloniei şi Decizia din 9 mai 1986, pronunţată în Cauza Linde împotriva Suediei. În aceste condiţii, Curtea constată că invocarea dispoziţiilor art. 44 din Constituţie nu are relevanţă pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate, de vreme ce prevederile de lege criticate nu cuprind reglementări de natură să încalce dreptul de proprietate privată. 16. În final, Curtea nu poate reţine nici susţinerea privind încălcarea art. 53 din Constituţie, nefiind vorba de o restrângere a exerciţiului dreptului de acces liber la justiţie al persoanelor interesate ori a dreptului de proprietate privată. 17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Dan Aurel Ordace în Dosarul nr. 1.764/62/2014 al Tribunalului Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 25 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 7 aprilie 2015. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Simina Popescu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
