Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 236 din 21 noiembrie 2000 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 alin. 1 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute in proprietatea statului, precum si ale art. 23 alin. (3) teza intai din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 5 martie 2001
Lucian Mihai - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Ioan Muraru - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Florin Bucur Vasilescu - judecãtor
Romul Petru Vonica - judecãtor
Gabriela Ghita - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 2 alin. 1 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, precum şi ale <>art. 23 alin. (3) teza întâi din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicatã, excepţie ridicatã de Maria Toma în Dosarul nr. 4.964/C/1999 al Tribunalului Timis - Secţia civilã.
La apelul nominal se constata lipsa autorului exceptiei, precum şi a pãrţilor: Maria Toma, Heidi Nagy şi Comisia judeteana Timis pentru aplicarea <>Legii nr. 112/1995 de pe lângã Consiliul Judeţean Timis, fata de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecata, reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea exceptiei ca fiind nefondata, deoarece apreciazã ca textele de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 25 aprilie 2000, pronunţatã în Dosarul nr. 4.964/C/1999, Tribunalul Timis - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 2 alin. 1 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, precum şi ale <>art. 23 alin. (3) teza întâi din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicatã, excepţie ridicatã de Maria Toma cu ocazia soluţionãrii cererii de apel formulate de aceasta impotriva Sentinţei civile nr. 4.477/1999, pronunţatã de Judecãtoria Timişoara într-un litigiu având ca obiect o contestaţie privind aplicarea <>Legii nr. 112/1995 .
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate se susţine ca <>art. 2 alin. 1 din Legea nr. 112/1995 contravine art. 15 alin. (2) din Constituţie, "în mãsura în care expresia <<sunt libere>> poate fi interpretatã ca retroactivand şi referindu-se şi la apartamentele care erau libere înainte de intrarea în vigoare a <>Legii nr. 112/1995 , dar care, la acea data, erau ocupate de chiriaşi pe baza unor contracte de închiriere legal încheiate anterior". În ceea ce priveşte dispoziţiile <>art. 23 alin. (3) teza întâi din Legea nr. 47/1992 , republicatã, potrivit cãrora nu pot face obiectul exceptiei prevederile legale a cãror constitutionalitate a fost stabilitã conform art. 145 alin. (1) din Constituţie, se apreciazã ca acestea contravin art. 21 din Constituţie, care consacra accesul liber la justiţie, precum şi prevederilor constituţionale ale art. 144 lit. c), care stabilesc competenta Curţii de a hotãrî asupra excepţiilor ridicate în fata instanţelor judecãtoreşti.
Tribunalul Timis - Secţia civilã, exprimandu-şi opinia, considera ca dispoziţiile <>art. 23 alin. (3) teza întâi din Legea nr. 47/1992 , republicatã, nu au legatura cu obiectul litigiului, iar cu referire la neconstituţionalitatea <>art. 2 alin. 1 din Legea nr. 112/1995 apreciazã ca excepţia este neîntemeiatã, având în vedere jurisprudenta Curţii Constituţionale în materie.
Potrivit prevederilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Astfel, se considera ca soluţionarea cauzei nu depinde de dispoziţiile <>art. 23 alin. (3) teza întâi din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicatã, iar "<>art. 2 alin. 1 din Legea nr. 112/1995 nu este în contradictie cu principiul neretroactivitatii legii".
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizatã.
Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 2 alin. 1 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului ("Persoanele prevãzute la art. 1 beneficiazã de restituirea în natura, prin redobandirea dreptului de proprietate asupra apartamentelor în care locuiesc în calitate de chiriaşi sau a celor care sunt libere, iar pentru celelalte apartamente primesc despãgubiri în condiţiile art. 12"), precum şi ale <>art. 23 alin. (3) teza întâi din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicatã ("Nu pot face obiectul exceptiei prevederile legale a cãror constitutionalitate a fost stabilitã potrivit art. 145 alin. (1) din Constituţie [...]").
Autorul exceptiei considera ca aceste texte de lege contravin art. 15 alin. (2), art. 21 şi art. 144 lit. c) din Constituţie, care prevãd:
- Art. 15 alin. (2): "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale mai favorabile.";
- Art. 21: "(1) Orice persoana se poate adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrãdi exercitarea acestui drept.";
- Art. 144 lit. c): "Curtea Constituţionalã are urmãtoarele atribuţii [...]:
c) hotãrãşte asupra excepţiilor ridicate în fata instanţelor judecãtoreşti privind neconstituţionalitatea legilor şi a ordonanţelor."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţionalã constata ca aceasta este neîntemeiatã şi, în consecinta, urmeazã sa fie respinsã.
I. În legatura cu susţinerea autorului exceptiei, potrivit cãreia "<>art. 2 alin. 1 din Legea nr. 112/1995 este neconstitutional în mãsura în care expresia <<sunt libere>> poate fi interpretatã ca retroactivand şi referindu-se şi la apartamentele care erau libere înainte de intrarea în vigoare a <>Legii nr. 112/1995 , dar care, la acea data, erau ocupate de chiriaşi pe baza unor contracte de închiriere legal încheiate anterior", Curtea Constituţionalã constata ca textul de lege criticat, eo ipso, nu conţine dispoziţii cu caracter retroactiv, astfel ca nu contravine art. 15 alin. (2) din Constituţie.
Asa fiind, Curtea Constituţionalã nu poate admite excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 2 alin. 1 din Legea nr. 112/1995 .
II. Cea de-a doua critica de neconstituţionalitate priveşte dispoziţiile <>art. 23 alin. (3) teza întâi din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicatã, dispoziţii în legatura cu care se susţine ca ar contraveni principiului constituţional al liberului acces la justiţie, consacrat de art. 21, precum şi prevederilor art. 144 lit. c) din Constituţie, referitoare la atributia Curţii Constituţionale de a hotãrî asupra excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în fata instanţelor judecãtoreşti.
Analizând actele dosarului, Curtea Constituţionalã retine ca excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 23 alin. (3) teza întâi din Legea nr. 47/1992 , republicatã, a fost ridicatã într-o cauza având ca obiect soluţionarea unei contestaţii privind aplicarea <>Legii nr. 112/1995 , cauza în care autorul prezentei excepţii a invocat mai întâi neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 2 alin. 1 din aceasta din urma lege. În notele scrise depuse la dosar se arata ca Tribunalul Timis, în fata cãruia a fost ridicatã excepţia de neconstituţionalitate, a reţinut ca "nu poate fi sesizatã Curtea Constituţionalã, deoarece aceasta s-a pronunţat deja în sensul ca <>art. 2 alin. 1 din Legea nr. 112/1995 este constituţional (Decizia nr. 73/1995)" şi ca, în consecinta, acest text "nu mai poate face obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate, astfel cum dispune <>art. 23 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 ". În acest context acelaşi autor a ridicat şi excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 23 alin. (3) teza întâi din Legea nr. 47/1992 , republicatã.
Examinând susţinerile autorului exceptiei, Curtea Constituţionalã constata ca dispoziţiile <>art. 23 alin. (3) teza întâi din Legea nr. 47/1992 , republicatã, care stabilesc ca "Nu pot face obiectul exceptiei prevederile legale a cãror constitutionalitate a fost stabilitã potrivit art. 145 alin. (1) din Constituţie [...]", nu sunt incidente în cauza şi, în consecinta, excepţia de neconstituţionalitate a acestui text de lege urmeazã sa fie respinsã ca fiind inadmisibila. Aceasta soluţie se impune în temeiul prevederilor alin. (1) al <>art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, potrivit cãrora "Curtea Constituţionalã decide asupra excepţiilor ridicate în fata instanţelor judecãtoreşti privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta în vigoare, de care depinde soluţionarea cauzei", dispoziţii coroborate cu cele ale alin. (6) al aceluiaşi articol, text care stabileşte ca într-o asemenea situaţie "[...] excepţia este inadmisibila, fiind contrarã prevederilor alin. (1) [...]".
Într-adevãr, prin Decizia nr. 73 din 19 iulie 1995, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 8 august 1995, Curtea Constituţionalã a statuat ca prevederile <>art. 2 alin. 1 din Legea nr. 112/1995 (prevederi care formeazã obiectul controlului şi în prezenta cauza) sunt constituţionale; aceasta decizie a fost pronunţatã în cadrul controlului anterior de constitutionalitate, realizat în baza art. 144 lit. a) din Constituţie. Asa fiind, cu acel prilej, textul de lege controlat nu a fost trimis Parlamentului spre reexaminare, deoarece, conform art. 145 alin. (1) din Constituţie, invocat de autorul exceptiei ca fiind încãlcat, procedura de reexaminare priveşte numai "[...] cazurile de neconstituţionalitate constatate potrivit articolului 144 literele a) şi b) [...]", iar nu şi cazurile de constatare a constituţionalitãţii. Rezulta ca în speta nu sunt îndeplinite condiţiile ipotezei prevãzute la <>art. 23 alin. (3) teza întâi din Legea nr. 47/1992 , republicatã, ceea ce atrage nerelevanta acestui text de lege pentru soluţionarea cauzei de cãtre instanta judecãtoreascã şi deci inadmisibilitatea, sub acest aspect, a exceptiei de neconstituţionalitate.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
1. Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 2 alin. 1 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, excepţie ridicatã de Maria Toma în Dosarul nr. 4.964/C/1999 al Tribunalului Timis - Secţia civilã.
2. Respinge, ca fiind inadmisibila, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 23 alin. (3) teza întâi din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicatã, excepţie ridicatã de acelaşi autor în cadrul aceluiaşi dosar.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 21 noiembrie 2000.
PREŞEDINTELE CURŢII
CONSTITUŢIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat-asistent,
Gabriela Dragomirescu
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
