Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 236 din 21 mai 2013 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 7 din Ordonanta Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligatiilor de plata ale institutiilor publice, stabilite prin titluri executorii
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 19 iunie 2013
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Cristina Toma - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii, excepţie ridicată de Laurenţia Morometescu în Dosarul nr. 14.210/302/2012 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă şi care constituie obiectul Dosarului nr. 1.588D/2012 al Curţii Constituţionale.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.590D/2012, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Judecătoria Târgu Mureş din oficiu în Dosarul nr. 3.165/320/2012.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea, având în vedere identitatea de obiect a excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, pune în discuţie din oficiu problema conexării cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.
Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 1.588D/2012 la Dosarul nr. 1.590D/2012, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 10/2013.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
Prin Încheierea din 13 decembrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 14.210/302/2012, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii, excepţie ridicată de Laurenţia Morometescu într-o cauză ce are ca obiect o contestaţie la executare.
Prin Încheierea din 19 martie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 3.165/320/2012, Judecătoria Târgu Mureş a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii, excepţie ridicată de instanţă din oficiu într-o cauză ce are ca obiect suspendarea provizorie a executării silite.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia, Laurenţia Morometescu, susţine că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât prevăd scutirea de la plata sumelor stabilite cu titlu de cauţiune pentru instituţiile şi autorităţile publice. Textul creează un regim discriminatoriu care favorizează debitorii instituţii publice şi conferă o protecţie sporită proprietăţii private a acestora, în dauna altor subiecte de drept titulare de creanţe certe, lichide şi exigibile. Cauţiunea reprezintă atât o garanţie în vederea evitării abuzului de drept, cât şi o garanţie pentru prejudiciile cauzate creditorului.
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prin noţiunea de "cetăţeni", folosită în cuprinsul art. 16 alin. (1) din Constituţie, s-au avut în vedere toate subiectele de drept, adică toate persoanele care se adresează justiţiei, fie că este vorba despre persoane fizice sau persoane juridice, inclusiv instituţiile şi autorităţile publice. Ca atare, nu este justificat ca unele subiecte să beneficieze de mai multe drepturi decât celelalte, cum este cazul instituţiilor şi autorităţilor publice, care sunt privilegiate în mod vădit prin scutirea de la plata cauţiunii cu ocazia soluţionării cererii de suspendare a executării silite în cadrul contestaţiei la executare.
Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 245/2008.
Judecătoria Târgu Mureş apreciază că prevederile art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 contravin dispoziţiilor art. 44 alin. (2) din Constituţie, în măsura în care prin sintagma "indiferent de natura lor", cu referire la cererile formulate, sunt incluse şi cererile formulate în cadrul procedurii de executare silită a unor drepturi izvorâte din raporturi juridice civile, în care statul este prezent în raporturi de egalitate cu celelalte subiecte de drept, iar nu în calitatea prerogativelor lui derivate din calitatea de subiect de drept public (jus imperium).
Arată că scutirea de la plata taxelor de timbru, a timbrului judiciar şi a sumelor stabilite cu titlu de cauţiune a instituţiilor şi autorităţilor publice în cadrul procedurii de executare silită, proprietatea privată nu este garantată şi ocrotită în mod egal de lege.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 373/2003.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 1 februarie 2002, completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2011 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului şi pentru executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor şi autorităţilor publice stabilite prin titluri executorii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 96 din 4 februarie 2011, astfel cum aceasta a fost aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 92/2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2011 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului şi pentru executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice stabilite prin titluri executorii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 402 din 8 iunie 2011, cu următorul conţinut: "Cererile, indiferent de natura lor, formulate de instituţiile şi autorităţile publice în cadrul procedurii de executare silită a creanţelor stabilite prin titluri executorii în sarcina acestora sunt scutite de plata taxelor de timbru, timbru judiciar şi a sumelor stabilite cu titlu de cauţiune."
În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii de lege, autorii excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor şi ale art. 44 alin. (2) privind proprietatea privată.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, prin Decizia nr. 10 din 17 ianuarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109 din 25 februarie 2013, Curtea a statuat că, aşa cum rezultă din dispoziţiile constituţionale ale art. 16, cetăţenii se bucură de drepturile prevăzute în Constituţie şi în legi, fiind egali în faţa acestora şi a autorităţilor publice, în timp ce autorităţile publice exercită atribuţiile ce le sunt stabilite de lege, potrivit competenţei lor, în realizarea funcţiilor pentru care sunt create. Principiul egalităţii în drepturi prevăzut de Constituţie pentru cetăţeni nu poate ca, prin extensie, să primească semnificaţia unei egalităţi între cetăţeni şi autorităţile publice. Aşa fiind, nu se poate vorbi despre încălcarea principiului egalităţii decât atunci când se aplică un tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă şi rezonabilă; or, Curtea observă că, în ipoteza prevăzută de textul de lege criticat, persoanele juridice, ca subiecte colective de drept, se află evident într-o situaţie diferită.
Astfel, scutirea autorităţilor publice de la consemnarea vreunei cauţiuni pentru cererile, acţiunile şi orice alte măsuri pe care le îndeplinesc în vederea realizării creanţelor fiscale are o justificare obiectivă şi raţională, autorităţile respective fiind finanţate de la bugetul de stat pentru a putea funcţiona, iar taxele respective se fac venit tot la bugetul de stat, astfel că ar fi absurd ca autorităţile în cauză să fie obligate să plătească din buget o taxă care revine aceluiaşi buget.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în decizia amintită îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
Referitor la critica potrivit căreia, prin scutirea de la plata taxelor de timbru, a timbrului judiciar şi a sumelor stabilite cu titlu de cauţiune a instituţiilor şi autorităţilor publice în cadrul procedurii de executare silită, proprietatea privată nu este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, Curtea apreciază că între stat şi celelalte subiecte de drept nu poate fi pus semnul egalităţii. Astfel, considerentele amintite mai sus privind obligativitatea formală a statului de a plăti din buget o taxă care revine aceluiaşi buget sunt valabile şi în ceea ce priveşte critica autorului prin raportare la dispoziţiile art. 44 alin. (2) din Constituţie.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Laurenţia Morometescu în Dosarul nr. 14.210/302/2012 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă şi de Judecătoria Târgu Mureş, din oficiu, în Dosarul nr. 3.165/320/2012 şi constată că prevederile art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice sunt constituţionale, în raport cu criticile formulate.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă şi Judecătoriei Târgu Mureş şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 21 mai 2013.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Cristina Toma
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
