Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 233 din 15 martie 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278 alin. 2^1 si art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 287 din 2 mai 2012
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Oana Cristina Puicã - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincã.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XVIII pct. 38 din Legea nr. 202/2010 privind unele mãsuri pentru accelerarea soluţionãrii proceselor, excepţie ridicatã de Gheorghe Neagu în Dosarul nr. 6.074/204/2010 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia penalã şi pentru cauze cu minori şi de familie şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 275D/2011.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza este în stare de judecatã.
Preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în acest sens jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Decizia penalã nr. 152 din 10 februarie 2011, pronunţatã în Dosarul nr. 6.074/204/2010, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia penalã şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XVIII pct. 38 din Legea nr. 202/2010 privind unele mãsuri pentru accelerarea soluţionãrii proceselor.
Excepţia a fost ridicatã de Gheorghe Neagu cu ocazia soluţionãrii recursului împotriva unei sentinţe penale pronunţate într-o cauzã având ca obiect o plângere formulatã în temeiul art. 278^1 din Codul de procedurã penalã.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prevederile art. XVIII pct. 38 şi 39 din Legea nr. 202/2010 încalcã accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil. În acest sens aratã cã art. XVIII pct. 38 din Legea nr. 202/2010 introduce la art. 278 din Codul de procedurã penalã alin. 2^1, potrivit cãruia soluţia de respingere dispusã de procurorul ierarhic superior cu privire la plângerea contra actelor procurorului, altele decât rezoluţiile sau ordonanţele de netrimitere în judecatã, nu poate fi atacatã în faţa instanţei de judecatã, iar art. XVIII pct. 39 din Legea nr. 202/2010 modificã alin. 10 al art. 278^1 din acelaşi cod, astfel încât soluţia pronunţatã de judecãtor în cadrul procedurii plângerii împotriva actelor procurorului de netrimitere în judecatã nu mai este supusã niciunei cãi de atac.
Curtea de Apel Ploieşti - Secţia penalã şi pentru cauze cu minori şi de familie nu şi-a exprimat opinia asupra temeiniciei excepţiei de neconstituţionalitate.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului precizeazã cã îşi menţine punctul de vedere reţinut în deciziile Curţii Constituţionale nr. 125/2011, nr. 242/2011 şi nr. 1.131/2011, în sensul cã dispoziţiile art. XVIII pct. 39 din Legea nr. 202/2010 sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Potrivit încheierii de sesizare, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. XVIII pct. 38 din Legea nr. 202/2010 privind unele mãsuri pentru accelerarea soluţionãrii proceselor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010, prevederi prin care a fost introdus alin. 2^1 al art. 278 din Codul de procedurã penalã. Din notele scrise ale autorului excepţiei, depuse în motivarea criticii, reiese însã cã aceasta vizeazã şi dispoziţiile art. XVIII pct. 39 din Legea nr. 202/2010, în ceea ce priveşte modificarea adusã art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedurã penalã. Prin urmare, Curtea se va pronunţa asupra dispoziţiilor art. 278 alin. 2^1 şi art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedurã penalã, având urmãtorul cuprins:
- Art. 278 alin. 2^1: "Plângerea formulatã împotriva soluţiei de respingere dispuse de procurorul ierarhic superior este inadmisibilã.";
- Art. 278^1 alin. 10: "Hotãrârea judecãtorului pronunţatã potrivit alin. 8 este definitivã."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor prevederi de lege, autorul excepţiei invocã încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 alin. (1) şi (3) privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil şi ale art. 126 alin. (1) referitoare la instanţele judecãtoreşti, precum şi prevederile art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã prevederile art. 278 alin. 2^1 şi art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedurã penalã au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi dispoziţii din Constituţie şi din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale invocate şi în prezenta cauzã şi faţã de critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 62 din 31 ianuarie 2012, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 9 martie 2012, Curtea a respins, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 alin. 2^1 şi art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedurã penalã, reţinând cã posibilitatea formulãrii plângerii împotriva mãsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispoziţiilor date de acesta la procurorul ierarhic superior, conform prevederilor art. 278 alin. 1 şi 2 din Codul de procedurã penalã, constituie o garanţie procesualã, iar rãmânerea definitivã a soluţiei de respingere dispuse de procurorul ierarhic superior, potrivit art. 278 alin. 2^1, introdus în Codul de procedurã penalã prin Legea nr. 202/2010, are ca scop asigurarea celeritãţii soluţionãrii cauzelor penale, nereprezentând un impediment în calea liberului acces la justiţie. În acest sens, Curtea a statuat cã, în faza de urmãrire penalã, legiuitorul poate opta atât pentru instituirea, cât şi pentru eliminarea unor garanţii procesuale, precum cea din speţã, cu condiţia ca actele organelor de urmãrire penalã sã poatã fi cenzurate de instanţa de judecatã. Or, rãmânerea definitivã a soluţiei de respingere dispuse de procurorul ierarhic superior nu înlãturã dreptul pãrţii interesante de a formula plângere, în condiţiile art. 278^1 din Codul de procedurã penalã, împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecatã şi nici dreptul de a beneficia de garanţiile procesuale care însoţesc faza judecãţii propriu-zise şi de cãile de atac prevãzute de lege în cazul trimiterii în judecatã.
Cu acelaşi prilej Curtea a respins şi criticile aduse dispoziţiilor art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedurã penalã privind încãlcarea accesului liber la justiţie şi a dreptului la un proces echitabil, reţinând cã, potrivit art. 129 din Constituţie, "Împotriva hotãrârilor judecãtoreşti, pãrţile interesate şi Ministerul Public pot exercita cãile de atac, în condiţiile legii", astfel încât reglementarea cãilor de atac împotriva hotãrârii prin care judecãtorul soluţioneazã plângerea împotriva rezoluţiilor sau a ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecatã constituie atributul exclusiv al legiuitorului. Eliminarea cãilor de atac în aceastã materie este justificatã de caracterul special al procedurii instituite de prevederile art. 278^1 din Codul de procedurã penalã, legiuitorul urmãrind sã asigure celeritatea acesteia şi obţinerea în mod rapid a unei hotãrâri definitive prin care sã fie exercitat controlul judiciar cu privire la soluţia procurorului. În acelaşi sens este şi Decizia nr. 1.131 din 13 septembrie 2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 27 octombrie 2011.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate pronunţatã de Curte prin deciziile mai sus menţionate, precum şi considerentele care au fundamentat-o îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 alin. 2^1 şi art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Gheorghe Neagu în Dosarul nr. 6.074/204/2010 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia penalã şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 15 martie 2012.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Oana Cristina Puicã
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
