Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 232 din 15 martie 2012  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 320^1 alin. 6 si 7 din Codul de procedura penala    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 232 din 15 martie 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 320^1 alin. 6 si 7 din Codul de procedura penala

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 275 din 25 aprilie 2012
    Augustin Zegrean - preşedinte
    Aspazia Cojocaru - judecãtor
    Acsinte Gaspar - judecãtor
    Petre Lãzãroiu - judecãtor
    Mircea Ştefan Minea - judecãtor
    Ion Predescu - judecãtor
    Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
    Tudorel Toader - judecãtor
    Oana Cristina Puicã - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincã.

    Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 320^1 alin. 6 şi 7 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Dionisie-Gabor Szekely în Dosarul nr. 15.199/271/2010 al Judecãtoriei Oradea - Secţia penalã şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 263D/2011.
    La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
    Cauza este în stare de judecatã.
    Preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca inadmisibilã a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât autorul acesteia solicitã, în realitate, completarea dispoziţiilor de lege criticate, în sensul reglementãrii posibilitãţii ca instanţa de judecatã sã pronunţe o soluţie de achitare în cadrul procedurii prevãzute de art. 320^1 din Codul de procedurã penalã.

                                    CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
    Prin Încheierea din 11 februarie 2011, pronunţatã în Dosarul nr. 15.199/271/2010, Judecãtoria Oradea - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 320^1 alin. 6 şi 7 din Codul de procedurã penalã.
    Excepţia a fost ridicatã de Dionisie-Gabor Szekely cu ocazia soluţionãrii unei cauze penale.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prevederile art. 320^1 alin. 6 şi 7 din Codul de procedurã penalã încalcã egalitatea în faţa legii şi a autoritãţilor publice şi dreptul la un proces echitabil, întrucât, în cadrul procedurii simplificate, instanţa de judecatã nu are posibilitatea de a pronunţa achitarea. Astfel, faţã de inculpatul care recurge la procedura simplificatã, instanţa va da întotdeauna o soluţie de condamnare, chiar dacã, dupã analizarea probelor administrate în faza de urmãrire penalã, ajunge la concluzia cã fapta existã, dar nu prezintã gradul de pericol social al unei infracţiuni, fiind incident cazul de achitare prevãzut de art. 10 alin. 1 lit. b^1). În schimb, în cazul inculpatului care nu recurge la aceastã procedurã, se poate pronunţa o soluţie de achitare, dacã instanţa, analizând probele existente în faza de urmãrire penalã, ajunge la aceeaşi concluzie, şi anume cã fapta existã, dar ea nu prezintã gradul de pericol social al unei infracţiuni.
    Judecãtoria Oradea - Secţia penalã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece prevederile art. 320^1 alin. 6 şi 7 din Codul de procedurã penalã nu aduc nicio atingere dispoziţiilor din Constituţie şi din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale invocate de autorul excepţiei. Aratã cã, în mãsura în care un inculpat considerã cã soluţia care se impune a fi pronunţatã în cauzã este achitarea pe motiv cã fapta nu prezintã gradul de pericol social al unei infracţiuni, acesta are posibilitatea sã opteze pentru judecarea cauzei potrivit procedurii de drept comun, nefiind obligat sã solicite aplicarea procedurii speciale prevãzute de art. 320^1 din Codul de procedurã penalã.
    Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    Avocatul Poporului precizeazã cã îşi menţine punctul de vedere reţinut în Decizia nr. 1.470/2011, prin care Curtea Constituţionalã a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat cã dispoziţiile art. 320^1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã sunt neconstituţionale "în mãsura în care înlãturã aplicarea legii penale mai favorabile". Menţioneazã cã Avocatul Poporului s-a pronunţat în sensul neconstituţionalitãţii prevederilor art. 320^1 din Codul de procedurã penalã.
    Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                                    CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
    Curtea Constituţionalã este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizatã.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 320^1 alin. 6 şi 7 din Codul de procedurã penalã, introduse prin Legea nr. 202/2010 privind unele mãsuri pentru accelerarea soluţionãrii proceselor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010, care au urmãtorul cuprins: "În caz de soluţionare a cauzei prin aplicarea alin. 1, dispoziţiile art. 334 şi 340-344 se aplicã în mod corespunzãtor.
    Instanţa va pronunţa condamnarea inculpatului, care beneficiazã de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsã prevãzute de lege, în cazul pedepsei închisorii, şi de reducerea cu o pãtrime a limitelor de pedeapsã prevãzute de lege, în cazul pedepsei amenzii. Dispoziţiile alin. 1-6 nu se aplicã în cazul în care acţiunea penalã vizeazã o infracţiune care se pedepseşte cu detenţiune pe viaţã."
    În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor prevederi de lege, autorul excepţiei invocã încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în faţa legii şi a autoritãţilor publice, precum şi ale art. 20 referitoare la preeminenţa tratatelor internaţionale privind drepturile omului asupra legilor interne, raportate la prevederile art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil şi ale art. 14 privind interzicerea discriminãrii din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã autorul excepţiei nu formuleazã o veritabilã criticã de neconstituţionalitate, ci solicitã, în realitate, completarea prevederilor de lege criticate, în sensul reglementãrii posibilitãţii ca, în cadrul procedurii simplificate, instanţa de judecatã sã pronunţe o soluţie de achitare. O asemenea solicitare nu intrã însã în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţã numai asupra constituţionalitãţii actelor cu privire la care a fost sesizatã, fãrã a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 320^1 alin. 6 şi 7 din Codul de procedurã penalã este inadmisibilã.

    Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

                             CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                                În numele legii
                                    DECIDE:

    Respinge, ca inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 320^1 alin. 6 şi 7 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Dionisie-Gabor Szekely în Dosarul nr. 15.199/271/2010 al Judecãtoriei Oradea - Secţia penalã.
    Definitivã şi general obligatorie.
    Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 15 martie 2012.

                      PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
                                AUGUSTIN ZEGREAN

                              Magistrat-asistent,
                              Oana Cristina Puicã

                                    -----
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016