Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 23 din 21 ianuarie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. g) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicata
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 229 din 4 aprilie 2003
Nicolae Popa - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Aurelia Popa - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 2 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 64/2002 pentru aprobarea <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia agenţilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Casa de Schimb Valutar I.D.M. Exchange" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 5.725/2002 al Judecãtoriei Satu Mare.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publica din 14 ianuarie 2003 şi au fost consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având în vedere solicitarea autorului exceptiei privind amânarea pronunţãrii pentru a depune note scrise, a amânat pronunţarea la 21 ianuarie 2003.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 26 septembrie 2002, pronunţatã în Dosarul nr. 5.725/2002, Judecãtoria Satu Mare a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a <>art. 2 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 64/2002 pentru aprobarea <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia agenţilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale. Excepţia a fost ridicatã de Societatea Comercialã "Casa de Schimb Valutar IDM Exchange" - S.R.L. din Bucureşti într-o cauza având ca obiect plângerea formulatã de aceasta impotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, încheiat în temeiul art. 10 alin. (1) lit. b) din ordonanta criticata.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate se susţine ca prevederile criticate contravin art. 41 alin. (2) şi art. 134 alin. (2) lit. a) din Constituţie. Astfel, se considera ca încãlcarea prevederilor constituţionale ale art. 41 alin. (2) consta într-o "discriminare sau un tratament preferenţial în favoarea societãţilor care desfãşoarã activitãţi financiar-bancare, care deţin case de schimb valutar, în detrimentul societãţilor persoane juridice autorizate, care deţin la rândul lor case de schimb valutar", deoarece casele de schimb valutar ce aparţin bãncilor nu au obligaţii deduse din <>Legea nr. 64/2002 , pe când celelalte instituţii sunt nevoite sa îşi diminueze patrimoniile prin cheltuieli determinate de achiziţionarea şi întreţinerea aparatelor de marcat. În ceea ce priveşte invocarea încãlcãrii art. 134 alin. (2) lit. a) din Constituţie, se arata ca textul apreciat ca fiind neconstitutional constituie o limitare a libertãţii comerţului şi o imixtiune a statului în afacerile private.
Judecãtoria Satu Mare apreciazã ca "prevederile <>art. 2 alin. (1) lit. h) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 , introduse prin <>art. I pct. 4 din Legea nr. 64/2002 sunt constituţionale".
Potrivit prevederilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã. În acest sens, arata ca, în realitate, excepţia vizeazã neconstituţionalitatea <>art. 2 alin. (1) lit. g) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 , republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 5 iunie 2002. Cu privire la acest text de lege, Guvernul considera ca excepţia de neconstituţionalitate "nu poate fi acceptatã, atât sub aspectul lipsei incidentei dispoziţiilor constituţionale citate asupra cauzei, cat şi datoritã faptului ca statul, actionand în interes public, este legitimat sa ia orice mãsuri legale de protejare a acestuia". Arata, de asemenea, ca aceste dispoziţii nu aduc atingere nici principiului egalitãţii în drepturi consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât acest principiu "se referã la egalitatea în drepturi în raport cu prevederile legii, iar nu la faptul ca toţi ar beneficia de aceleaşi drepturi".
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului şi dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost ridicatã de autorul acesteia, îl constituie prevederile "<>art. 2 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 64/2002 pentru aprobarea <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia agenţilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale". În realitate, textul de lege criticat, introdus prin <>art. I pct. 4 din Legea nr. 64/2002 pentru aprobarea <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia agenţilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, a devenit <>art. 2 alin. (1) lit. g) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 , ca urmare a republicarii ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 5 iunie 2002. În consecinta, Curtea urmeazã sa se pronunţe cu privire la constituţionalitatea acestor din urma dispoziţii, care prevãd: "Se excepteazã de la prevederile art. 1 alin. (1): [...]
g) activitãţile de asigurãri, precum şi activitãţile financiare şi bancare, cu excepţia caselor de schimb valutar aparţinând persoanelor juridice autorizate;"
În opinia autorului exceptiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile de lege criticate sunt contrare art. 41 alin. (2) şi art. 134 alin. (2) lit. a) din Constituţie, care prevãd:
- Art. 41 alin. (2): "Proprietatea privatã este ocrotitã în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetãţenii strãini şi apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor.";
- Art. 134 alin. (2) lit. a): "Statul trebuie sa asigure:
a) libertatea comerţului, protecţia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie;"
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea retine urmãtoarele:
<>Art. 2 alin. (1) lit. g) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia agenţilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale stabileşte ca agenţii economici care efectueazã livrãri de bunuri sau prestãri de servicii direct cãtre populaţie, inclusiv casele de schimb valutar, sunt obligaţi sa utilizeze aparate de marcat electronice fiscale. Autorul exceptiei considera ca aceasta dispoziţie din lege privitoare la casele de schimb valutar şi, mai exact, asa cum se susţine în notele scrise depuse la dosar, prevederile Normelor privind efectuarea operaţiunilor de schimb valutar cu numerar şi substitute de numerar pentru persoane fizice pe teritoriul României - N.R.V. 2, cuprinse în <>Regulamentul nr. 3/1997 privind efectuarea operaţiunilor valutare, emis de Banca Nationala a României, prevederi potrivit cãrora punctele de schimb valutar ale bãncilor, înfiinţate în alte spaţii decât cele în care îşi au sediile bãncile, sunt exceptate de la utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale, sunt discriminatorii şi contrare dispoziţiilor art. 41 alin. (2) din Constituţie. Aceasta deoarece se instituie un tratament preferenţial în favoarea societãţilor care desfãşoarã activitãţi financiare şi bancare, care deţin case de schimb valutar, precum şi în favoarea altor persoane juridice autorizate care deţin asemenea case de schimb valutar.
Curtea constata ca aceasta critica nu poate fi primitã, întrucât din redactarea textului de lege vizat de excepţia de neconstituţionalitate nu rezulta exceptarea caselor de schimb valutar ale bãncilor, înfiinţate în afarã sediului acestora, de la obligaţia de a utiliza case de marcat electronice fiscale. Casele de schimb valutar ale bãncilor sunt supuse aceluiaşi tratament juridic ca şi casele de schimb valutar ale altor persoane juridice, ceea ce elimina orice posibilitate de discriminare, dupã cum ele aparţin societãţilor care desfãşoarã activitãţi financiare şi bancare sau nu, deci în funcţie de titular. Reglementarea unei asemenea exceptari prin prevederile Normelor privind efectuarea operaţiunilor de schimb valutar cu numerar şi substitute de numerar pentru persoane fizice pe teritoriul României - N.R.V.2, cuprinse în <>Regulamentul nr. 3/1997 al Bãncii Naţionale a României, nu poate face obiectul controlului de constitutionalitate, întrucât, conform art. 144 lit. c) din Constituţie, coroborat cu <>art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicatã, aceasta "decide asupra excepţiilor ridicate în fata instanţelor judecãtoreşti privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta în vigoare, de care depinde soluţionarea cauzei".
Curtea constata, de asemenea, ca dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. g) din ordonanta nu contravin nici prevederilor art. 134 alin. (2) lit. a) din Constituţie, ci, dimpotriva, dau expresie exigenţelor constituţionale privind obligaţia statului de a asigura libertatea comerţului şi protecţia concurentei loiale.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 2 alin. (1) lit. g) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia agenţilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicatã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Casa de Schimb Valutar I.D.M. Exchange" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 5.725/2002 al Judecãtoriei Satu Mare.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 21 ianuarie 2003.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Gabriela Dragomirescu
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
