Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 228 din 15 martie 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 alin. (1), art. 4 alin. (1) teza intai, art. 5 alin. (2) si art. 6 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizatiilor si simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob si a promovarii cultului persoanelor vinovate de savarsirea unor infractiuni contra pacii si omenirii, precum si a dispozitiilor articolului unic al Legii nr. 107/2006 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 31/2002
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 281 din 27 aprilie 2012
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincã.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1), art. 4 alin. (1) teza întâi, art. 5 alin. (2) şi art. 6 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovãrii cultului persoanelor vinovate de sãvârşirea unor infracţiuni contra pãcii şi omenirii, precum şi a dispoziţiilor articolului unic al Legii nr. 107/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 31/2002, excepţie ridicatã de Ovidiu Eusebio Buruianã, Camelia Roşu, Marius Necula, Teodora Camelia Vişan, Mihaela Ţânţaş, Costicã Cojocaru, Mariana Cipriana Lazãr, Iuliana Radu, Dan Bozaru, Cristina Stroe, Grigore Ţiplea, Nicolae Catrina, Diana Silvia Mihãilescu, Mihai Robert Negâci, Alexandru Cristian Bozdoc, Lãcrãmioara Visterneanu, Diana Dochinoiu şi Dumitru Remus Lomoş în Dosarul nr. 22.351/3/2007 al Tribunalului Cluj - Secţia penalã şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 223D/2011.
La apelul nominal lipsesc pãrţile.
Magistratul-asistent învedereazã cã procedura de citare a pãrţii Gregorian Bivolaru s-a realizat la 4 adrese din ţarã, fiind legal îndeplinitã pentru acestea, şi la o altã adresã din Suedia, pentru care nu s-a întors dovada de comunicare.
Cu privire la acest aspect, reprezentantul Ministerului Public apreciazã cã procedura de citare este legalã, partea în cauzã fiind citatã în mod legal la un numãr de 4 adrese.
Curtea, având în vedere aspectele relevate, în temeiul dispoziţiilor art. 14 din Legea nr. 47/1992, apreciazã cã procedura de citare a pãrţii Gregorian Bivolaru este legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent referã asupra faptului cã autorul Ovidiu Eusebio Buruianã a depus concluzii scrise, sens în care solicitã admiterea excepţiei, iar partea Constantin Gãitan a transmis, potrivit notei telefonice întocmite de grefier şi depuse la dosar, cã nu se poate prezenta în faţa Curţii din cauza condiţiilor meteorologice.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, sens în care face trimitere la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Decizia nr. 78 din 20 ianuarie 2011, pronunţatã în Dosarul nr. 1.879/33/2010, Curtea de Apel Cluj - Secţia penalã şi de minori a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1), art. 4 alin. (1) teza întâi, art. 5 alin. (2) şi art. 6 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovãrii cultului persoanelor vinovate de sãvârşirea unor infracţiuni contra pãcii şi omenirii, precum şi a dispoziţiilor articolului unic al Legii nr. 107/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 31/2002. Excepţia a fost ridicatã de Ovidiu Eusebio Buruianã, Camelia Roşu, Marius Necula, Teodora Camelia Vişan, Mihaela Ţânţaş, Costicã Cojocaru, Mariana Cipriana Lazãr, Iuliana Radu, Dan Bozaru, Cristina Stroe, Grigore Ţiplea, Nicolae Catrina, Diana Silvia Mihãilescu, Mihai Robert Negâci, Alexandru Cristian Bozdoc, Lãcrãmioara Visterneanu, Diana Dochinoiu şi Dumitru Remus Lomoş în Dosarul nr. 22.351/3/2007 al Tribunalului Cluj - Secţia penalã în care se fac cercetãri cu privire la sãvârşirea unor infracţiuni contra pãcii şi omenirii.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã prevederile legale menţionate sunt neconstituţionale, deoarece la data adoptãrii Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 31/2002 nu a existat cazul excepţional care sã legitimeze reglementarea criticatã. Astfel, Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 31/2002 nu se referã la o stare excepţionalã de maximã urgenţã, iar adoptarea ei nu are în vedere fapte ori stãri de fapt ce impun o iminentã rezolvare. În plus, ordonanţa de urgenţã nu putea sã cuprindã, în perioada anterioarã revizuirii Constituţiei, reglementãri normale obişnuite, motiv pentru care interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovãrii cultului persoanelor vinovate de sãvârşirea unor infracţiuni contra pãcii şi omenirii nu constituia un caz excepţional, ce nu putea fi reglementat în procedura de legiferare obişnuitã.
Pe cale de consecinţã, şi Legea nr. 107/2006 conservã viciul de neconstituţionalitate al ordonanţei pe care a aprobat-o.
Totodatã, câtã vreme, în opinia autorilor, ordonanţa criticatã este neconstituţionalã, fiind afectatã de vicii extrinseci, atunci şi dispoziţiile art. 3 alin. (1), art. 4 alin. (1) teza întâi, art. 5 alin. (2) şi art. 6 din acelaşi act normativ, ce ţin de fondul reglementãrii, sunt neconstituţionale.
Curtea de Apel Cluj - Secţia penalã şi de minori a admis recursul formulat împotriva încheierii de respingere ca inadmisibilã a excepţiei de neconstituţionalitate, arãtând cã are legãturã cu soluţionarea cauzei şi cã, pe fond, excepţia este întemeiatã, deoarece materia reglementatã de Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 31/2002, deşi importantã, nu putea constitui eo ipso un caz excepţional.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 3 alin. (1), art. 4 alin. (1) teza întâi, art. 5 alin. (2) şi art. 6 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob sau a promovãrii cultului persoanelor vinovate de sãvârşirea unor infracţiuni contra pãcii şi omenirii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2002, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 107/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi dispoziţiile articolului unic al Legii nr. 107/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 31/2002, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 377 din 3 mai 2006, care au urmãtorul conţinut:
- Art. 3 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 31/2002: "Constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, rasist sau xenofob se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.";
- Art. 4 alin. (1) teza întâi din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 31/2002: "Rãspândirea sau vânzarea, prin orice mijloace, ori confecţionarea de simboluri fasciste, rasiste sau xenofobe, precum şi deţinerea, în vederea rãspândirii sau vânzãrii, a unor astfel de simboluri se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.";
- Art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 31/2002: "(2) Propaganda constã în rãspândirea în mod sistematic sau în apologia unor idei, concepţii ori doctrine, cu intenţia de a convinge şi de a atrage noi adepţi.";
- Art. 6 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 31/2002: "Negarea, contestarea, aprobarea sau justificarea, prin orice mijloace, în public, a Holocaustului, genocidului sau a crimelor contra umanitãţii ori a efectelor acestora se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi sau cu amendã.";
- Articolul unic din Legea nr. 107/2006: "Se aprobã Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 31 din 13 martie 2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovãrii cultului persoanelor vinovate de sãvârşirea unor infracţiuni contra pãcii şi omenirii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2002, cu urmãtoarele modificãri şi completãri: [...]".
Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin cã prevederile legale menţionate încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 61 alin. (1) referitor la Parlament ca unicã autoritate legiuitoare a ţãrii şi art. 115 alin. (4) şi (5) referitor la delegarea legislativã din Constituţia revizuitã, precum şi ale art. 114 alin. (4) şi art. 58 alin. (1) din Constituţia contemporanã faptelor în redactarea anterioarã intrãrii în vigoare a Legii nr. 429/2003 de revizuire a Constituţiei României.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã prin Decizia nr. 67 din 3 februarie 2005, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 18 februarie 2005, a statuat cã Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 31/2002 este constituţionalã. Astfel, Curtea a reţinut cã respectarea condiţiilor delegãrii legislative trebuie analizatã prin raportare la prevederile constituţionale în vigoare la data la care Guvernul a emis ordonanţa. În prezenta cauzã Curtea urmeazã a stabili dacã Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 31/2002 sa adoptat cu respectarea condiţiilor prevãzute de dispoziţiile constituţionale ale art. 114 alin. (4), în redactarea sa anterioarã revizuirii şi republicãrii Constituţiei. În aceastã privinţã, ordonanţa este consideratã de autorul excepţiei ca fiind neconstituţionalã, în sensul cã adoptarea ei nu a fost justificatã de existenţa vreunui caz excepţional.
Curtea a reţinut cã, în absenţa unei definiţii constituţionale a noţiunii de "caz excepţional", aşa cum s-a statuat prin Decizia nr. 65 din 20 iunie 1995, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 129 din 28 iunie 1995, acesta trebuie privit în raport cu "necesitatea şi urgenţa reglementãrii unei situaţii care, datoritã circumstanţelor sale excepţionale, impune adoptarea de soluţii imediate, în vederea evitãrii unei grave atingeri aduse interesului public". Astfel, în speţa examinatã, existenţa cazului excepţional a fost determinatã de urgenţa reglementãrii mai stricte a domeniului vizat, datoritã necesitãţii promovãrii principiilor statului de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, dreptatea, pluralismul politic şi egalitatea între oameni reprezintã valori supreme. Or, împiedicarea proliferãrii manifestãrilor extremiste de tip fascist, rasist sau xenofob a constituit şi constituie o preocupare constantã a comunitãţii internaţionale, atât la nivelul organismelor europene şi internaţionale, cât şi la nivelul legislaţiilor naţionale. Prevenirea şi combaterea incitãrii la urã naţionalã, rasialã sau religioasã corespund cerinţelor Uniunii Europene în domeniu, constituind, în acelaşi timp, un semnal pozitiv dat de statul român pentru combaterea rasismului, antisemitismului şi xenofobiei. Eficienţa acestui semnal depinde în mare mãsurã de urgenţa cu care statul român adoptã mãsurile legislative necesare pentru sancţionarea acestor fapte.
Deoarece pânã în prezent nu au intervenit elemente noi de naturã sã determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele deciziei mai sus menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã, inclusiv în ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1), art. 4 alin. (1) teza întâi, art. 5 alin. (2) şi art. 6 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 31/2002, care incrimineazã pe fond anumite fapte antisociale.
Cât priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului unic al Legii nr. 107/2006, Curtea constatã cã autorul acesteia şi-a fundamentat critica pe un raţionament principial, potrivit cãruia o ordonanţã neconstituţionalã conferã şi legii de aprobare acelaşi caracter. Or, câtã vreme, aşa cum s-a arãtat mai sus, Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 31/2002 este, din punct de vedere extrinsec, constituţionalã, atunci şi legea de aprobare este adoptatã în conformitate cu Constituţia, nepunându-se problema acoperirii vreunui viciu de neconstituţionalitate ce ar izvorî din nerespectarea dispoziţiilor art. 115 alin. (4)-(6) din Legea fundamentalã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1), art. 4 alin. (1) teza întâi, art. 5 alin. (2) şi art. 6 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovãrii cultului persoanelor vinovate de sãvârşirea unor infracţiuni contra pãcii şi omenirii, precum şi a dispoziţiilor articolului unic al Legii nr. 107/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 31/2002, excepţie ridicatã de Ovidiu Eusebio Buruianã, Camelia Roşu, Marius Necula, Teodora Camelia Vişan, Mihaela Ţânţaş, Costicã Cojocaru, Mariana Cipriana Lazãr, Iuliana Radu, Dan Bozaru, Cristina Stroe, Grigore Ţiplea, Nicolae Catrina, Diana Silvia Mihãilescu, Mihai Robert Negâci, Alexandru Cristian Bozdoc, Lãcrãmioara Visterneanu, Diana Dochinoiu şi Dumitru Remus Lomoş în Dosarul nr. 22.351/3/2007 al Tribunalului Cluj - Secţia penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 15 martie 2012.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
