Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 228 din 15 februarie 2011 din 15 februarie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 591 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 305 din 4 mai 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cãtãlina Gliga.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 591 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Luanchim" - S.R.L. din Comãneşti în Dosarul nr. 6.800/110/2009 al Tribunalului Bacãu - Secţia comercialã şi contencios administrativ şi de Societatea Comercialã "Precon" - S.R.L. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 2.127/257/2009 al Tribunalului Sibiu - Secţia comercialã şi contencios administrativ.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 2.164D/2010 şi nr. 2.171D/2010, pune în discuţie, din oficiu, problema conexãrii cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public considerã cã sunt îndeplinite condiţiile legale pentru conexare.
Curtea, în temeiul prevederilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 2.171D/2010 la Dosarul nr. 2.164D/2010, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã. În acest sens face referire la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 17 februarie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 6.800/110/2009, Tribunalul Bacãu - Secţia comercialã şi contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 591 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Luanchim" - S.R.L. din Comãneşti.
Prin Încheierea din 9 martie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 2.127/257/2009, Tribunalul Sibiu - Secţia comercialã şi contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 591 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Precon" - S.R.L. din Cluj-Napoca.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã textul criticat instituie o prezumţie potrivit cãreia pârâta ar datora anumite sume de bani reclamantei, ceea ce contravine prevederilor art. 21 şi art. 44 din Constituţie. De asemenea, textul criticat se constituie într-un temei nejustificat, ce se aflã la îndemâna creditorului care poate solicita aplicarea sechestrului asigurãtor, cu toate cã are la dispoziţie şi alte mijloace procedurale. Totodatã, susţine cã textul criticat face posibilã instituirea sechestrului asigurãtor asupra bunurilor mobile sau imobile ale debitorului, ori de câte ori creditorul a introdus o acţiune şi invocã o creanţã exigibilã, constatatã printr-un înscris. Legiuitorul apreciazã cã îndeplinirea acestor condiţii este suficientã pentru a justifica dispunerea mãsurii sechestrului asigurãtor, necondiţionând-o de conduita pretinsului debitor sau de solvabilitatea acestuia, ceea ce este de naturã a încãlca prevederile art. 21, art. 44, art. 53 şi art. 136 alin. (5) din Constituţie.
Tribunalul Bacãu - Secţia comercialã şi contencios administrativ aratã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Tribunalul Sibiu - Secţia comercialã şi contencios administrativ aratã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze prezenta excepţie.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintã dispoziţiile art. 591 din Codul de procedurã civilã, cu urmãtorul conţinut: "Creditorul care nu are titlu executoriu, dar a cãrui creanţã este constatatã prin act scris şi este exigibilã, poate solicita înfiinţarea unui sechestru asigurãtor asupra bunurilor mobile şi imobile ale debitorului, dacã se dovedeşte cã a intentat acţiune. El poate fi obligat la plata unei cauţiuni în cuantumul fixat de cãtre instanţã.
Acelaşi drept îl are şi creditorul a cãrui creanţã nu este constatatã în scris, dacã dovedeşte cã a intentat acţiune şi depune, odatã cu cererea de sechestru, o cauţiune de jumãtate din valoarea reclamatã.
Instanţa poate încuviinţa sechestrul asigurãtor, chiar dacã creanţa nu este exigibilã, în cazurile în care debitorul a micşorat prin fapta sa asigurãrile date creditorului sau nu a dat asigurãrile promise ori atunci când este pericol ca debitorul sã se sustragã de la urmãrire sau sã-şi ascundã ori sã-şi risipeascã averea. În aceste cazuri, creditorul trebuie sã dovedeascã îndeplinirea celorlalte condiţii prevãzute de alin. 1 şi sã depunã o cauţiune al cãrei cuantum va fi fixat de cãtre instanţã."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor dispoziţii legale, autorii excepţiei invocã încãlcarea prevederilor constituţionale ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi, art. 21 referitoare la accesul liber la justiţie, art. 44 referitoare la dreptul de proprietate privatã, art. 53 referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi şi art. 136 alin. (5) referitoare la inviolabilitatea proprietãţii private.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã s-a mai pronunţat asupra constituţionalitãţii dispoziţiilor criticate, de exemplu prin Decizia nr. 869 din 24 iunie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 536 din 30 iulie 2010, Decizia nr. 166 din 22 martie 2005, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 3 mai 2005, sau Decizia nr. 597 din 20 mai 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 11 iunie 2008. Cu acele prilejuri, Curtea a constatat cã excepţia este neîntemeiatã, reţinând cã procedura mãsurilor asigurãtorii nu soluţioneazã fondul dreptului, ci are o finalitate subsecventã, prin care se urmãreşte valorificarea acestuia. Raţiunea legiuitorului a fost aceea de a preîntâmpina riscul la care este expus titularul dreptului, şi anume situaţia în care, deşi dreptul i-a fost recunoscut printr-o hotãrâre definitivã sau irevocabilã, aşadar susceptibilã de punere în executare, sã se vadã pus în imposibilitatea de a-l realiza ca urmare a manoperelor dolosive ale debitorului.
Împrejurarea cã, pentru raţiunile înfãţişate, legiuitorul a reglementat, prin dispoziţiile art. 591 din Codul de procedurã civilã, instituţia sechestrului asigurãtor asupra bunurilor mobile şi imobile ale debitorului nu are semnificaţia încãlcãrii dreptului acestuia la un proces echitabil, întrucât el are posibilitatea de a se adresa justiţiei şi, în acest cadru, beneficiind de toate garanţiile procesuale, poate învedera instanţei împrejurãrile care justificã sau nu luarea acestei mãsuri.
Tot astfel, nu se încalcã nici dreptul de proprietate, atâta vreme cât mãsura reglementatã de textul de lege criticat are caracter provizoriu şi nu soluţioneazã fondul dreptului. În plus, potrivit art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie, conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege, ceea ce conferã legiuitorului competenţa de a stabili cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepţiunea principialã conferitã de Constituţie, în aşa fel încât sã nu vinã în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel nişte limitãri rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat.
Cele statuate prin deciziile menţionate îşi pãstreazã valabilitatea, în cauza de faţã neintervenind elemente noi, de naturã sã determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii în aceastã materie.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 591 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Luanchim" - S.R.L. din Comãneşti în Dosarul nr. 6.800/110/2009 al Tribunalului Bacãu - Secţia comercialã şi contencios administrativ şi de Societatea Comercialã "Precon" - S.R.L. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 2.127/257/2009 al Tribunalului Sibiu - Secţia comercialã şi contencios administrativ.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 15 februarie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Mariţiu
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect: