Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 225 din 7 decembrie 1999 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Legii nr. 178/1934 pentru reglementarea contractului de consignatie
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 76 din 21 februarie 2000
Lucian Mihai - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Ioan Muraru - judecãtor
Nicolae Popa - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Florin Bucur Vasilescu - judecãtor
Romul Petru Vonica - judecãtor
Paula C. Pantea - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>Legii nr. 178/1934 pentru reglementarea contractului de consignaţie, excepţie ridicatã de Maria Selariu în Dosarul nr. 8.751/1998 al Judecãtoriei Brãila.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publica din data de 30 noiembrie 1999, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 7 decembrie 1999.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 5 aprilie 1999, pronunţatã în Dosarul nr. 8.751/1998, Judecãtoria Brãila a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>Legii nr. 178/1934 , excepţie ridicatã de Maria Selariu într-o cauza în care aceasta a fost trimisa în judecata pentru sãvârşirea unui numãr de 12 infracţiuni, dintre care 11 constau în fapte având legatura cu contractul de consignaţie reglementat de legea criticata. În motivarea exceptiei se susţine ca <>Legea nr. 178/1934 , fiind promulgatã printr-un decret regal, nu poate fi aplicatã sub imperiul actualei Constituţii, care consacra o alta forma de guvernamant, şi în condiţiile altor realitati economice. Se mai arata ca în anumite texte ale legii se fac referiri la "Vechiul Regat" şi la "provinciile unite", ceea ce contravine art. 1 alin. (1) din Constituţie. De asemenea, se susţine ca majoritatea prevederilor legii sunt în contradictie cu dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, întrucât consacra privilegii pentru una dintre pãrţile contractante, respectiv pentru deponent ori consignatar. O serie de articole din <>Legea nr. 178/1934 "contravin flagrant sistemului financiar-contabil actual, structurat şi organizat în baza legilor constituţionale nr. 27 şi nr. 87/1994". Autorul exceptiei de neconstituţionalitate se referã, în continuare, şi la dificultãţile derulãrii raporturilor decurgând din contractul de consignaţie atunci când obiectul acestui contract este constituit din produse electronice sau electrocasnice, deoarece asemenea produse nu existau la data adoptãrii <>Legii nr. 178/1934 . Pentru motivele arãtate autorul exceptiei considera ca <>Legea nr. 178/1934 contravine art. 1 alin. (1) şi (2), art. 16 alin. (1) şi alin. (2), art. 77 alin. (1)-(3) şi art. 78 din Constituţie.
Exprimandu-şi opinia, instanta de judecata apreciazã ca <>Legea nr. 178/1934 nu contravine Constituţiei şi, fiind în vigoare, urmeazã sa fie aplicatã în soluţionarea cauzei.
Potrivit prevederilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate.
Preşedintele Camerei Deputaţilor apreciazã ca dispoziţiile <>Legii nr. 178/1934 pentru reglementarea contractului de consignaţie sunt în deplin acord cu prevederile constituţionale. Se arata ca instituţia contractului de consignaţie este perfect compatibila cu principiile economiei de piata, iar stabilirea unor mãsuri sanctionatorii mai severe, pentru faptele sãvârşite de consignatari, nu semnifica o ingradire a libertãţii comerţului, ci asigurarea ca, pe acest segment, activitatea comercialã sa se desfãşoare cu un plus de loialitate şi buna-credinţa din partea celui care are obligaţii contractuale sporite. Se mai arata ca "se poate discuta mãsura în care dispoziţiile <>Legii nr. 178/1934 sunt corelate cu legislaţia de dupã 1989, dar aceasta reprezintã un aspect de politica legislativã şi nu unul de constitutionalitate".
În punctul de vedere al Guvernului se apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibila, întrucât în realitate, în speta, autorul exceptiei ridica o problema de aplicare a legii, iar nu de constitutionalitate. În consecinta, se considera ca instanta de judecata ar fi trebuit sa respingã excepţia de neconstituţionalitate printr-o încheiere motivatã, fãrã a mai sesiza Curtea Constituţionalã.
Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale preşedintelui Camerei Deputaţilor şi Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
În temeiul art. 144 lit. c) şi al <>art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, Curtea Constituţionalã este competenta sa soluţioneze excepţia cu care a fost legal sesizatã. Examinând excepţia de neconstituţionalitate care priveşte dispoziţiile <>Legii nr. 178/1934 pentru reglementarea contractului de consignaţie, Curtea constata ca aceasta este neîntemeiatã şi urmeazã sa fie respinsã.
Autorul exceptiei de neconstituţionalitate considera ca <>Legea nr. 178/1934 incalca art. 1 alin. (1) şi (2) din Constituţie, prin aceea ca a fost promulgatã printr-un decret regal, iar unele texte fac referire la "Vechiul Regat" şi la "provinciile unite", or, susţine acesta, potrivit dispoziţiilor constituţionale invocate, "România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil. Forma de guvernamant a statului roman este republica".
Criticile nu pot fi reţinute, întrucât îndeplinirea condiţiilor formale de validitate a <>Legii nr. 178/1934 trebuie raportatã la reglementãrile constituţionale şi legale din momentul adoptãrii legii, potrivit principiului tempus regit actum. Pe de alta parte, conţinutul acestui act normativ nu contrazice prevederile şi principiile constituţionale, astfel încât <>Legea nr. 178/1934 , deşi anterioarã Constituţiei din 1991, este în vigoare, fiind aplicabile dispoziţiile art. 150 alin. (1) din legea fundamentalã, potrivit cãrora "Legile şi toate celelalte acte normative rãmân în vigoare, în mãsura în care ele nu contravin prezentei Constituţii".
Curtea constata, de asemenea, ca prevederile cuprinse în Constituţie la art. 77 referitor la "Promulgarea legii" şi la art. 78 privind "Intrarea în vigoare a legii", invocate în susţinerea neconstitutionalitatii legii criticate, nu au legatura cu soluţionarea exceptiei ridicate în cauza.
<>Legea nr. 178/1934 nu incalca nici prevederile art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, care consacra egalitatea cetãţenilor în fata legii. Prin încheierea contractului de consignaţie nu se creeazã, asa cum susţine autorul exceptiei, o inegalitate a pãrţilor, ci se stabilesc drepturi şi obligaţii specifice, pe de o parte, ale consignantului, iar pe de alta parte, ale consignatarului, potrivit naturii contractului.
De altfel acest aspect, ca şi susţinerile referitoare la neconcordanta dintre legile în vigoare în aceasta materie, nu sunt probleme de constitutionalitate şi, în consecinta, Curtea nu este competenta sa se pronunţe asupra acestora.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>Legii nr. 178/1934 pentru reglementarea contractului de consignaţie, excepţie ridicatã de Maria Selariu în Dosarul nr. 8.751/1998 al Judecãtoriei Brãila.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 7 decembrie 1999.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat-asistent,
Gabriela Dragomirescu
----------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
