Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 225 din 10 septembrie 2002 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 168 alin. (3) si (4) si ale art. 180 alin. (2), (5) si (6) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 751 din 15 octombrie 2002
Nicolae Popa - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Gabriela Ghita - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 168 alin. (3) şi (4) şi ale <>art. 180 alin. (2), (5) şi (6) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, excepţie ridicatã de Aurel Baciu în Dosarul nr. 1.228/2001 al Curţii de Apel Braşov - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
La apelul nominal se constata lipsa pãrţilor, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 49C/2002, având în vedere ca obiectul exceptiei de neconstituţionalitate ridicate de Ion Trifan în Dosarul nr. 5.958/2001 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilã este identic cu cel al cauzei menţionate.
La apelul nominal rãspunde Casa de pensii a municipiului Bucureşti, reprezentatã prin consilier juridic Corneliu Horia Fratila. Lipseşte autorul exceptiei, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul partii prezente, precum şi cel al Ministerului Public considera ca sunt îndeplinite condiţiile legale pentru conexare.
Curtea, în temeiul prevederilor <>art. 16 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, şi al art. 164 alin. 1 şi 2 din Codul de procedura civilã, dispune conexarea Dosarului nr. 49C/2002 la Dosarul nr. 47C/2002, care este primul înregistrat.
Reprezentantul Casei de pensii a municipiului Bucureşti susţine ca textele de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3), art. 16 alin. (1) şi art. 43 alin. (1) şi solicita respingerea exceptiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã.
Reprezentantul Ministerului Public arata ca legiuitorul are dreptul sa stabileascã norme de calcul al pensiilor, asa cum a fãcut şi atunci când a adoptat <>Legea nr. 19/2000 . Mai arata ca pensionãrii, ale cãror drepturi salariale nu au fost identice în timpul activitãţii, nu pot beneficia de pensii identice. Considera ca excepţia este neîntemeiatã şi solicita respingerea acesteia.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 21 ianuarie 2002, pronunţatã în Dosarul nr. 1.228/2001 al Curţii de Apel Braşov - Secţia comercialã şi de contencios administrativ, respectiv prin Încheierea din 1 noiembrie 2001, pronunţatã în Dosarul nr. 5.958/2001 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilã, Curtea Constituţionalã a fost sesizatã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 168 alin. (3) şi (4) şi ale <>art. 180 alin. (2), (5) şi (6) din Legea nr. 19/2000 . Excepţia a fost ridicatã de Aurel Baciu şi, respectiv, de Ion Trifan.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate ridicate de Aurel Baciu se susţine ca dispoziţiile art. 168 alin. (3) şi (4) şi ale <>art. 180 alin. (2), (5) şi (6) din Legea nr. 19/2000 "incalca prevederile art. 1 alin. (3) din Constituţie, în care se recunoaşte ca demnitatea omului [...], dreptatea [...] reprezintã valori supreme şi sunt garantate", considerând ca prin aplicarea acestor dispoziţii legale "sunt afectate persoanele pensionate pe baza legislaţiei anterioare". În opinia autorului exceptiei dispoziţiile legale criticate incalca şi prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţia României, "creând pentru o categorie de cetãţeni (pensionabili dupã intrarea în vigoare a legii) un sistem privilegiat şi discriminator, fata de pensionãrii aflaţi în plata la data intrãrii în vigoare a legii". Mai arata ca pentru persoanele pensionate anterior programul de recorelare a pensiilor, "care se va derula într-un interval de timp nedefinit de legiuitor, este de natura sa le lipseascã de o protecţie socialã adecvatã", contravenindu-se astfel dispoziţiilor art. 43 alin. (1) din Constituţia României.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate ridicate de Ion Trifan se arata ca prevederile <>art. 180 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 incalca prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţia României, deoarece "persoanele pensionate pe baza legislaţiei anterioare intrãrii în vigoare a <>Legii nr. 19/2000 sunt dezavantajate în raport cu cei pensionaţi dupã intrarea în vigoare a acestei legi".
Curtea de Apel Braşov - Secţia comercialã şi de contencios administrativ considera ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens se arata ca "prin modalitatea de calcul a cuantumului pensiilor conform <>art. 180 alin. (2), (5) şi (6) din Legea nr. 19/2000 nu se incalca prevederile art. 1 alin. (3) din Constituţie, deoarece referirile din textul constituţional la garantarea demnitãţii omului şi a drepturilor cetãţenilor au fost respectate". De asemenea, se arata ca dispoziţiile constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi art. 43 alin. (1) nu au fost incalcate, întrucât egalitatea în drepturi a cetãţenilor şi dreptul la protecţie socialã "nu au semnificatia interzicerii schimbãrii modalitatii de calcul a pensiilor, iar prin recorelarea pensiilor se va asigura egalitatea în drepturi a cetãţenilor, în raport cu prevederile legii".
Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilã apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens se susţine ca "egalitatea în drepturi a cetãţenilor nu este ştirbitã în nici un fel, întrucât prin aplicarea dispoziţiilor de lege invocate ca neconstituţionale cetãţenii rãmân egali în fata legii şi autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi discriminãri".
Potrivit dispoziţiilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate.
Preşedintele Camerei Deputaţilor apreciazã ca excepţia ridicatã nu este intemeiata, întrucât "legiuitorul, prin noua reglementare, urmãreşte sa asigure persoanelor pensionate pe baza legislaţiei anterioare, cat şi celor ce cad sub incidenta <>Legii nr. 19/2000 , pensii care sa reflecte intreaga activitate salariala depusa de acestea, exprimatã în contribuţia la asigurãri sociale de stat, de la data angajãrii şi pana la pensionare, prin aceasta abordare demnitatea garantatã de Constituţie fiind fãrã indoiala respectata". Nici critica privind încãlcarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie nu este intemeiata, deoarece trebuie facuta distincţie între persoanele pensionate, unele în baza Legii nr. 3/1977, altele potrivit noii legi, date fiind condiţiile economice diferite în care evenimentul s-a produs. Acest fapt "nu obliga la uniformitate din partea statului fata de cele doua categorii, el fiind singurul autorizat, în virtutea caracterului suveran, sa determine modalitatea de stabilire a mãsurilor de protecţie socialã". În acest sens se invoca jurisprudenta Curţii Constituţionale (Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000 şi Decizia nr. 126 din 4 iulie 2000). Se mai arata ca nu sunt incalcate nici dispoziţiile <>art. 43 alin. (1) din Constituţie, deoarece "prin modificarea Legii nr. 19/2000 pe calea <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 49/2001 , reglementandu-se posibilitatea recorelarii pensiilor, se asigura cetãţenilor un trai decent".
Guvernul apreciazã ca dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, excepţia fiind neîntemeiatã. Se arata, în esenta, ca "dispoziţia potrivit cãreia toate categoriile de pensii în plata la data intrãrii în vigoare a <>Legii nr. 19/2000 se vor recorela este o mãsura de natura sa înlãture discrepantele create prin aplicarea unor sisteme diferite de pensii şi sa asigure egalitatea în drepturi a cetãţenilor". De asemenea, se apreciazã ca "prevederile <>art. 180 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 nu contravin art. 1 alin. (3) din Constituţie, deoarece legiuitorul este liber sa determine criteriile cele mai adecvate în raport cu care se calculeazã punctajul mediu pentru cei pensionaţi înainte de data de 1 aprilie 2001".
Preşedintele Senatului nu a transmis punctul sau de vedere.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Preşedintelui Camerei Deputaţilor şi Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile partii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţiile de neconstituţionalitate ridicate.
Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 168 alin. (3) şi (4) şi ale <>art. 180 alin. (2), (5) şi (6) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, modificatã şi completatã prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 49/2001 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 30 martie 2001, dispoziţii care au urmãtorul conţinut:
- Art. 168 alin. (3) şi (4): "(3) Dupã intrarea în vigoare a prezentei legi, pe baza analizei rezultatelor recorelarii aplicate conform prevederilor alin. (1) şi (2) Guvernul poate adopta mãsuri suplimentare de recorelare a pensiilor stabilite pe baza legislaţiei anterioare.
(4) Programul şi metodologia de recorelare a pensiilor, potrivit prevederilor alin. (3), se stabilesc prin hotãrâri ale Guvernului.";
- Art. 180 alin. (2), (5) şi (6): "(2) CNPAS va lua mãsurile necesare astfel încât la data intrãrii în vigoare a prezentei legi sa determine punctajul mediu anual al fiecãrui pensionar, prin raportarea cuantumului pensiilor cuvenite conform legislaţiei anterioare, pe categoriile de pensii prevãzute la art. 40, din care s-a dedus contribuţia pentru asigurãrile sociale de sãnãtate, datoratã conform legii, la valoarea unui punct de pensie stabilitã în condiţiile art. 80.[...]
(5) Punctajul mediu anual, calculat conform alin. (2), se poate corecta corespunzãtor recorelarii prevãzute la art. 168 alin. (3), (4) şi (5).
(6) Cuantumul pensiilor se stabileşte în baza prevederilor art. 76, luându-se în considerare punctajul mediu anual stabilit conform alin. (2), (3), (4) şi (5)."
Potrivit susţinerilor autorilor exceptiei, dispoziţiile legale criticate incalca urmãtoarele prevederi constituţionale:
- Art. 1 alin. (3): "România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertãţile cetãţenilor, libera dezvoltare a personalitãţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintã valori supreme şi sunt garantate.";
- Art. 16 alin. (1): "Cetãţenii sunt egali în fata legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri.";
- Art. 43 alin. (1): "Statul este obligat sa ia mãsuri de dezvoltare economicã şi de protecţie socialã, de natura sa asigure cetãţenilor un nivel de trai decent."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca dispoziţiile art. 168 alin. (3) şi (4) şi ale <>art. 180 alin. (2), (5) şi (6) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale nu numai ca nu incalca prevederile constituţionale invocate de autorii exceptiei, ci, dimpotriva, le dau expresie. În condiţiile în care legiuitorul a instituit un alt sistem de calcul al pensiilor - ceea ce era îndreptãţit sa facã, potrivit competentei sale - a apãrut necesitatea inlaturarii discrepantelor inerente, apãrute între pensiile stabilite anterior şi cele stabilite potrivit actualei reglementãri, necesitate în considerarea cãreia au fost adoptate - prin chiar textele de lege criticate - o serie de reglementãri de natura sa asigure generalizarea actualului sistem de calcul al pensiilor, prin extinderea lui şi cu privire la pensiile stabilite anterior. Instituirea unui sistem unitar de calcul al pensiilor nu constituie - în economia legii - un scop în sine, ci o premisa indispensabila pentru recorelarea pensiilor stabilite pe baza legislaţiei anterioare cu pensiile stabilite potrivit noii reglementãri. Este de la sine înţeles ca o asemenea operaţie, atât datoritã complexitatii sale, cat şi datoritã resurselor financiare pe care le presupune, constituie un proces de durata, care însã nu indreptateste critica de neconstituţionalitate formulatã de autorul exceptiei.
De altfel Curtea a mai examinat constituţionalitatea dispoziţiilor art. 168 alin. (3) şi (4) şi ale <>art. 180 alin. (2), (5) şi (6) din Legea nr. 19/2000 , prin raportare la aceleaşi prevederi constituţionale, şi, prin Decizia nr. 103 din 26 martie 2002, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 8 mai 2002, a respins excepţia ca neîntemeiatã. Soluţia şi considerentele deciziei menţionate sunt valabile şi în prezenta cauza, întrucât nu au intervenit elemente noi de natura sa determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 168 alin. (3) şi (4) şi ale <>art. 180 alin. (2), (5) şi (6) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, excepţie ridicatã de Aurel Baciu în Dosarul nr. 1.228/2001 al Curţii de Apel Braşov - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi de Ion Trifan în Dosarul nr. 5.958/2001 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilã.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 10 septembrie 2002.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof.univ.dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
