Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 224 din 17 februarie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 332 alin. 1 si 2 din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 149 din 10 martie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Marinela Mincã - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 332 alin. 1 şi 2 din Codul de procedurã penalã, excepţie invocatã de Ecaterina Muşe şi Petru Petricãu în Dosarul nr. 2.692/111/2006 al Curţii de Apel Oradea - Secţia penalã şi pentru cauze cu minori.
La apelul nominal este prezent autorul excepţiei Petru Petricãu, asistat de domnul avocat Alexandru Pantea, lipsind Ecaterina Muşe, care este reprezentatã de acelaşi avocat.
Având cuvântul, avocatul autorilor excepţiei solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, reiterând pe larg motivele de neconstituţionalitate expuse în faţa instanţei de fond.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, arãtând cã ceea ce se criticã este modul în care instanţele au înţeles sã aplice în cauzã dispoziţiile art. 332 din Codul de procedurã penalã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 14 octombrie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 2.692/111/2006, Curtea de Apel Oradea - Secţia penalã şi pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 332 alin. 1 şi 2 din Codul de procedurã penalã, excepţie invocatã de Ecaterina Muşe şi Petru Petricãu.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţã, cã art. 332 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, în formularea actualã, dã posibilitatea instanţelor judecãtoreşti sã gireze abuzuri ale organelor de cercetare penalã şi ale Parchetului, deoarece, în practicã, instanţele au posibilitatea sã restituie cauzele pentru refacerea urmãririi penale, atunci când sunt sesizate cu fapte care sunt încadrate juridic de aşa manierã încât nu rezultã evident cã organele Parchetului sunt competente de a efectua cercetarea penalã, iar dacã încadrarea juridicã are loc în cursul cercetãrii judecãtoreşti sub diferite motive, nu se face în cauzã aplicarea prevederilor art. 332 alin. 1 din Codul de procedurã penalã. În ceea ce priveşte alin. 2 al art. 332 din acelaşi cod, se aratã cã, în actuala formulare cu privire la desesizarea instanţei în cazul nerespectãrii dispoziţiilor referitoare la sesizarea acesteia, permite eludarea, printr-o sesizare a instanţei competente de cãtre o altã instanţã, prin schimbarea încadrãrii juridice a faptei cu care a fost sesizatã, într-o altã încadrare juridicã ce atrage competenţa de cercetare a Parchetului, situaţie în care nu se mai are în vedere actul de sesizare a instanţei - rechizitoriul. Se aratã cã ceea ce a determinat în cauzã sesizarea Curţii Constituţionale sunt gravele abuzuri ale organelor de urmãrire penalã faţã de inculpaţi şi se expun o serie de date privitoare la cercetarea penalã în cauzã.
Curtea de Apel Oradea - Secţia penalã şi pentru cauze cu minori apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Aratã cã raţiunea legiuitorului de a insera în dispoziţiile art. 332 alin. 1 şi 2 din Codul de procedurã penalã prevederi exprese referitoare la situaţiile în care instanţa se desesizeazã şi restituie cauza la procuror a fost aceea de a eficientiza actul de justiţie, ce implicã dreptul la un proces echitabil şi soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile criticate sunt constituţionale, arãtând cã acestea nu încalcã liberul acces la justiţie şi dreptul la un proces echitabil.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile autorilor excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 332 alin. 1 şi 2 din Codul de procedurã penalã, cu denumirea marginalã Restituirea pentru refacerea urmãririi penale, care au urmãtorul conţinut: "Când se constatã, înainte de terminarea cercetãrii judecãtoreşti, cã în cauza supusã judecãţii s-a efectuat cercetare penalã de un alt organ decât cel competent, instanţa se desesizeazã şi restituie cauza procurorului, care procedeazã potrivit art. 268 alin. 1. Cauza nu se restituie atunci când constatarea are loc dupã începerea dezbaterilor sau când instanţa, în urma cercetãrii judecãtoreşti, schimbã încadrarea juridicã a faptei într-o altã infracţiune pentru care cercetarea penalã ar fi revenit altui organ de cercetare.
Instanţa se desesizeazã şi restituie cauza procurorului pentru refacerea urmãririi penale în cazul nerespectãrii dispoziţiilor privitoare la competenţa dupã materie sau dupã calitatea persoanei, sesizarea instanţei, prezenţa învinuitului sau a inculpatului şi asistarea acestuia de cãtre apãrãtor."
În susţinerea excepţiei se invocã art. 21 din Constituţie privind accesul liber la justiţie şi art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulatã, Curtea constatã cã dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului instanţei de contencios constituţional. Astfel, prin <>Decizia nr. 1.191 din 11 noiembrie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 8 decembrie 2008, Curtea Constituţionalã a respins ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 332 alin. 1-3 din Codul de procedurã penalã, statuând, pentru considerentele acolo arãtate, cã acestea nu încalcã dreptul la un proces echitabil. Deoarece pânã în prezent nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele deciziei mai sus menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
De altfel, în prezenta cauzã, autorii excepţiei sunt nemulţumiţi de modul în care organele de urmãrire penalã au fãcut aplicarea dispoziţiilor legale, critica lor fiind formulatã, prin urmare, din perspectiva modului de interpretare şi aplicare a legii, aspecte care excedeazã competenţei Curţii Constituţionale.
Pentru motivele mai sus arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 332 alin. 1 şi 2 din Codul de procedurã penalã, excepţie invocatã de Ecaterina Muşe şi Petru Petricãu în Dosarul nr. 2.692/111/2006 al Curţii de Apel Oradea - Secţia penalã şi pentru cauze cu minori.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 17 februarie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Marieta Safta
________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
