Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Având în vedere dispoziţiile art. 131^2 alin. (8) şi art. 138 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, în baza prevederilor art. 6 alin. (1) şi art. 7 din Hotãrârea Guvernului nr. 401/2006 privind organizarea, funcţionarea, structura personalului şi dotãrile necesare îndeplinirii atribuţiilor Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, cu modificãrile ulterioare, directorul general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor emite urmãtoarea decizie: ART. 1 Se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I, Hotãrârea arbitralã din data de 11 iulie 2011, având ca obiect stabilirea formei finale a Metodologiei privind remuneraţiile reprezentând drepturile patrimoniale ale autorilor pentru reproducerea şi distribuirea operelor muzicale pe înregistrãri audiovizuale, prevãzutã în anexa ce face parte integrantã din prezenta decizie. ART. 2 Prezenta decizie intrã în vigoare la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Directorul general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, Rãzvan Câşmoiu Bucureşti, 13 iulie 2011. Nr. 223. ANEXĂ Corpul de arbitri de pe lângã Oficiul Român pentru Drepturi de Autor Dosarul de arbitraj nr. 2/2011 HOTĂRÂREA ARBITRALĂ din 11 iulie 2011, având ca obiect stabilirea formei finale a Metodologiei privind remuneraţiile reprezentând drepturile patrimoniale ale autorilor pentru reproducerea şi distribuirea operelor muzicale pe înregistrãri audiovizuale Completul de arbitraj este constituit din: Gãvenea Silvan - arbitru Niţu Ion - arbitru Ştiolicã Florin - arbitru Ionescu Felix Mircea Melineşti - arbitru Olteanu Edmond Gabriel - arbitru Pe rol se aflã soluţionarea cererilor de arbitraj formulate de cãtre Uniunea Producãtorilor de Fonograme din România (UPFR), cu sediul în municipiul Bucureşti, bd. N. Titulescu nr. 88 B, sectorul 1, reprezentatã de cãtre doamna Mihaela Alexandrina Scrioşteanu, în calitate de director executiv, şi de cãtre Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România - Asociaţia pentru Drepturi de Autor (UCMR-ADA), cu sediul în municipiul Bucureşti, Calea Victoriei nr. 141, sectorul 1, reprezentatã de cãtre doamna Ana Achim, în calitate de director general. Cererile de arbitraj formulate au ca obiect stabilirea formei finale a Metodologiei privind remuneraţiile reprezentând drepturile patrimoniale ale autorilor pentru reproducerea şi distribuirea operelor muzicale pe înregistrãri audiovizuale. Arbitrajul s-a desfãşurat la termenele din 21 iunie 2011, termen la care s-au depus înscrisuri, şi 30 iunie 2011, la acesta din urmã pãrţile au formulat concluzii pe fondul cauzei şi au depus concluzii scrise. În temeiul art. 360^1 alin. (2) din Codul de procedurã civilã, completul a amânat pronunţarea la data de 11 iulie 2011. Deliberãrile au avut loc în data de 6 iulie 2011, la sediul Oficiului Român pentru Drepturile de Autor (ORDA), cu participarea tuturor arbitrilor. Având în vedere înscrisurile administrate, dezbaterile şi concluziile pãrţilor, COMPLETUL DE ARBITRIconstatã urmãtoarele: Negocierea metodologiei în discuţie a fost declanşatã la cererea UPFR, prin Decizia directorului general al ORDA nr. 69/2009 pentru constituirea Comisiei pentru negocierea Metodologiei privind remuneraţiile reprezentând drepturile patrimoniale ale autorilor pentru reproducerea şi distribuirea operelor muzicale pe înregistrãri audiovizuale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 351 din 26 mai 2009. A fost parcursã procedura negocierii, pãrţile rãmânând în divergenţã. Ambele pãrţi au formulat, în temeiul at. 131^2 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, cereri de arbitraj. Constituirea completului de arbitraj s-a fãcut cu respectarea prevederilor art. 131^1 alin. (4) din Legea nr. 8/1996, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, pãrţile fiind convocate pentru tragere la sorţi în vederea desemnãrii a 5 arbitri titulari şi a 3 arbitri de rezervã. Ca urmare a faptului cã domnul prof. univ. dr. Mihai Lucian a anunţat cã se aflã în imposibilitate de a intra în completul arbitral, a fost înlocuit, în temeiul art. 131^1 alin. (4) din Legea nr. 8/1996, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, de urmãtorul arbitru de rezervã, în ordinea tragerii la sorţi, domnul Ionescu Felix Mircea Melineşti. Completul de arbitri a fost convocat la data de 15 iunie 2011, când, în baza art. 131^2 alin. (5) din Legea nr. 8/1996, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, a stabilit primul termen de arbitraj, locul acestuia şi onorariul. Completul de arbitraj a luat act, la primul termen, de susţinerile pãrţilor în sensul cã nu invocã excepţii cu privire la procedura de arbitraj în general şi cu privire la constituirea completului, în special, acesta fiind deci legal constituit. Deşi pe parcursul negocierilor multe din punctele de vedere ale pãrţilor se apropiaserã, în faza arbitrajului poziţiile exprimate de acestea au arãtat numeroase divergenţe. Pãrţile au convenit asupra formei art. 1 (conform procesuluiverbal din 18 iunie 2009), dar din propunerile de metodologii depuse rezultã din nou divergenţe. În primul rând, UPFR susţine, vorbind de modalitatea de utilizare, cã metodologia are în vedere "reproducerea şi distribuirea", invocând prevederile art. 106^6 din Legea nr. 8/1996, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, conform cãruia dreptul de distribuire se epuizeazã odatã cu prima vânzare sau primul transfer de drept de proprietate asupra originalului ori a copiilor unei înregistrãri audiovizuale. UCMR-ADA a arãtat cã în exploatarea dreptului de autor poate fi autorizatã doar reproducerea, nu şi distribuirea, caz în care dreptul de distribuire nu se mai epuizeazã. Având în vedere cã "utilizarea unei opere dã naştere la drepturi patrimoniale, distincte şi exclusive, ale autorului de a autoriza sau de a interzice: a) reproducere operei; b) distribuirea operei; (...)", completul reţine cã poate exista şi situaţia unei autorizãri separate a distribuirii sau aceea a epuizãrii dreptului de distribuire doar pe un teritoriu determinat, astfel cã metodologia vizeazã "utilizarea operelor muzicale prin reproducere şi/sau distribuire". Şi în definirea unor termeni şi expresii pãrţile au divergenţe majore. Completul arbitral reţine cã se reiau definiţii existente în Legea nr. 8/1996, cu modificãrile şi completãrile ulterioare (e.g. producãtor, videogramã), şi face aplicarea art. 37 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnicã legislativã pentru elaborarea actelor normative, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, care prevede cã "În limbajul normativ aceleaşi noţiuni se exprimã numai prin aceiaşi termeni". Completul arbitral reţine şi cã, din nevoia de generalizare normativã, metodologia trebuie sã vizeze generic organismul de gestiune colectivã în domeniul muzical şi nu unul strict determinat. Propunerea UPFR de a introduce o nouã categorie de produse numitã "mid" şi definitã în art. 2 al variantei proprii a metodologiei nu poate fi primitã deoarece o astfel de categorie nu se regãseşte în practica managementului colectiv al drepturilor de autor pe plan european, reper prevãzut de art. 131^1 alin. (2) din Legea nr. 8/1996, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. Pentru cã nu existã o diferenţiere clarã între definirea produselor budget şi solduri se va face o delimitare temporalã, crescând perioada care trebuie sã treacã de la data lansãrii produsului pentru ca el sã intre în categoria budget. O altã importantã divergenţã a pãrţilor priveşte noţiunea de utilizator. UCMR-ADA a propus includerea în categoria utilizatorilor a producãtorilor, distribuitorilor şi fabricanţilor, iar UPFR doar a producãtorilor. Completul arbitral reţine cã fabricantul intrã sub incidenţa metodologiei doar dacã are şi calitatea de producãtor, motiv pentru care nu poate fi privit ca utilizator. Se mai reţine, având în vedere argumentele, deja invocate mai sus, referitoare la art. 1 din metodologie, cã distribuitorul poate intra în categoria utilizatorilor atunci când autorizarea distribuirii nu s-a fãcut odatã cu reproducerea. Autorizaţia de licenţã neexclusivã a fost definitã, în varianta ambelor propuneri, într-o formã asemãnãtoare. Cu privire la conţinutul cererii de autorizare, completul arbitral a ales o formã care sã nu aibã un caracter excesiv şi care oferã organismului de gestiune colectivã din domeniul muzical toate informaţiile necesare în vederea gestionãrii drepturilor. Durata autorizaţiei de licenţã neexclusivã trebuie sã aibã eficienţã practicã şi sã evite o birocratizare excesivã. Având în vedere şi cã în notele scrise, depuse în cadrul dezbaterilor pe fond, UCMR-ADA nu mai face vorbire de termenul de 6 luni pe care îl susţine în metodologie, completul apreciazã cã durata de 12 luni corespunde criteriilor menţionate mai sus. Pe parcursul negocierilor pãrţile au ajuns la un moment dat la o soluţie de compromis, UPFR propunând o remuneraţie procentualã de 7% aplicabilã la valoarea a ceea ce constituie "published price for dealers" (PPD). Propunerea a fost fãcutã în cadrul negocierii din 22 februarie 2011, discuţiile fiind consemnate în procesul-verbal aflat la dosar, purtând numãrul de înregistrare 793 din 22 februarie 2011 al registraturii UCMR-ADA. Având în vedere criteriile prevãzute de art. 131^1 alin. (2) din Legea nr. 8/1996, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, tribunalul arbitral reţine cã în majoritatea ţãrilor europene remuneraţia procentualã se aflã în jurul a 7% din PPD (e.g. Austria - 6,99%, Ungaria - 7%, Germania - 6,99%, Finlanda - 7,2%). Mai reţine tribunalul arbitral cã veniturile obţinute de utilizatori sunt în scãdere şi cã nu se poate face o previziune clarã cu privire la vânzãrile de videograme muzicale. Din aceste motive se stabileşte remuneraţia procentualã de 7% din baza de calcul şi se vor stabili remuneraţii minimale fixe şi nu crescãtoare în urmãtorii ani. În cazul produselor premium se impune stabilirea produsului principal. Este important ca titularilor de drepturi sã le fie respectat dreptul la o remuneraţie echitabilã, astfel cum prevede art. 106^5 alin. (1) din Legea nr. 8/1996, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. Or, în cazul în care produsul principal devine videograma, titularii de drepturi pot fi prejudiciaţi patrimonial. Din aceste motive, completul arbitral reţine cã tariful minim pentru produsele premium trebuie sã asigure respectarea caracterului echitabil al remuneraţiei. Având în vedere cã ambele pãrţi solicitã ca baza de calcul sã fie diferenţiatã pe tipul de produs, completul reţine cã: existã consens cu privire la baza de calcul în cazul produselor standard şi a produselor distribuite gratuit. Mai mult, existã consens şi cu privire la conţinutul art. 8, 9, 10 şi 11 din metodologie. Cu privire la raportarea informaţiilor, completul arbitral reţine cã aceasta trebuie sã ofere toate informaţiile necesare organismului de gestiune colectivã din domeniul muzical, fãrã însã a avea un caracter împovãrãtor pentru utilizatori. Referitor la catalogul publicat de utilizator se constatã chiar din concluziile scrise cã a existat un consens, pânã la un anumit punct, cu privire la editarea unui catalog şi a informaţiilor ce trebuie sã existe în el. Având în vedere practica europeanã şi relevanţa informaţiilor se reţine nevoia prezenţei PPD-ului în acest catalog. Pentru a nu îngreuna procesul de realizare a videogramelor şi pentru a nu creşte costurile de producţie nu poate fi acceptatã solicitarea, prezentã în art. 18 din proiectului de metodologie a UCMR-ADA, referitoare la aplicarea unor timbre sau holograme. ORDA este, conform art. 12 din Ordonanţa Guvernului 25/2006 privind întãrirea capacitãţii administrative a Oficiului Român pentru Drepturi de Autor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 364/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, singura care poate elibera marcajele holografice. Faţã de considerentele expuse, completul de arbitraj HOTĂRĂŞTE: Forma finalã a metodologiei este urmãtoarea: METODOLOGIE privind remuneraţiile reprezentând drepturile patrimoniale ale autorilor pentru reproducerea şi distribuirea operelor muzicale cuprinse în videograme ART. 1 Reproducerea şi/sau distribuirea pe teritoriul României a operelor muzicale cuprinse in videograme, fixate pe orice tip de suport, se poate face numai în baza unei autorizaţii licenţã neexclusivã şi prealabilã, încheiatã cu organismul de gestiune colectivã a drepturilor de autor din domeniul muzical. ART. 2 În sensul prezentei metodologii, termenii şi expresiile de mai jos au urmãtoarele semnificaţii: a) produs - orice reproducere, în tot sau în parte, a uneia sau mai multor opere muzicale ori a reprezentãrilor digitale ale acestora, cuprinse în videograme, indiferent care ar fi metoda utilizatã pentru fixare; b) produs promoţional - produsul destinat exclusiv distribuirii gratuite de cãtre producãtor în scopul promovãrii produsului sau a producãtorului; c) produs premium - produsul destinat exclusiv distribuirii cãtre public în mod gratuit prin asociere cu un alt produs sau serviciu, fãrã majorarea preţului plãtit în mod obişnuit de public pentru acel produs sau serviciu; d) produs budget - produsul relansat la vânzare dupã mai mult de un an de la data lansãrii iniţiale la un PPD cu cel puţin 35% mai mic faţã de PPD-ul corespunzãtor primei lansãri; e) solduri - produsele distribuite în scopul lichidãrii unui stoc ce nu a putut fi distribuit, dar nu mai devreme de 18 luni de la data lansãrii; f) utilizator - orice persoanã care îşi asumã responsabilitatea organizãrii şi realizãrii primei fixãri a unei opere muzicale cuprinse în videograme sau persoana care vinde, transmite în orice alt mod, cu titlu oneros sau gratuit, originalul sau copiile unei opere muzicale cuprinse în videograme, dacã dreptul de distribuire nu a fost epuizat. ART. 3 (1) Autorizaţia licenţã neexclusivã se elibereazã pentru fiecare operã muzicalã şi are ca obiect numai opere muzicale din repertoriul organismului de gestiune colectivã a drepturilor de autor din domeniul muzical, în limitele mandatelor de gestiune acordate de autorii naţionali, precum şi ale contractelor de reprezentare încheiate cu organisme din strãinãtate şi acordã utilizatorului în schimbul remuneraţiei dreptul neexclusiv gestionat colectiv de a reproduce şi/sau distribui exclusiv pe teritoriul României opere muzicale din repertoriu, fixate pe videograme, pe orice tip de suport. (2) Nu sunt datorate remuneraţii şi nu este necesarã încheierea unor autorizaţii licenţã neexclusivã cu organismul de gestiune colectivã a drepturilor de autor din domeniul muzical pentru distribuirea pe teritoriul României a operelor muzicale fixate pe videograme reproduse într-un stat membru al Uniunii Europene, pentru care utilizatorul prezintã organismului de gestiune colectivã a drepturilor de autor din domeniul muzical confirmarea eliberatã de organismul similar din ţara de origine a produselor, confirmare din care sã rezulte cã reproducerea în vederea distribuirii pe teritoriul României a fost autorizatã şi cã remuneraţiile au fost achitate. ART. 4 (1) Anterior reproducerii şi/sau distribuirii de videograme pe care sunt fixate opere muzicale din repertoriul organismului de gestiune colectivã a drepturilor de autor din domeniul muzical, utilizatorul are obligaţia de a încheia cu acesta autorizaţia licenţã neexclusivã. (2) În acest scop, utilizatorul va adresa o cerere organismului de gestiune colectivã a drepturilor de autor din domeniul muzical înainte de data propusã pentru reproducere şi, respectiv, distribuire. Cererea va cuprinde cel puţin urmãtoarele informaţii: a) numele/denumirea producãtorului şi datele sale de identificare; b) denumirea videogramei muzicale; c) producãtorul, regizorul şi anul producţiei fiecãrei opere audiovizuale; d) denumirea fiecãrei opere muzicale fixatã pe videogramã; e) compozitorii, textierii, aranjorii şi editori, pentru fiecare operã muzicalã; f) durata fiecãrei opere muzicale (în minute şi secunde); g) tipul suportului/suporturilor pe care vor fi reproduse operele muzicale; h) tipul sau tipurile de produs pentru care se solicitã autorizarea; i) tirajul solicitat a se autoriza; j) persoana şi ţara în care va fi efectuatã multiplicarea videogramei muzicale; k) declaraţia utilizatorului cã videogramele reproduse sunt destinate numai distribuirii pe teritoriul României; l) ştampila, numele şi prenumele, funcţia şi semnãtura reprezentantului legal al producãtorului. ART. 5 Autorizaţia licenţã neexclusivã încheiatã potrivit prevederilor prezentei metodologii este limitatã în timp la maximum 12 luni şi se acordã numai pentru teritoriul României şi pentru tirajul ce face obiect al autorizaţiei licenţã neexclusivã. Pentru realizarea unor noi tiraje este obligatorie încheierea unui act adiţional la autorizaţia licenţã neexclusivã, în caz contrar reproducerea şi distribuirea noilor tiraje fiind considerate nelegale. ART. 6 (1) Utilizatorul va plãti organismului de gestiune colectivã a drepturilor de autor din domeniul muzical pentru reproducerea şi/sau distribuirea de opere muzicale, pe videograme, pe teritoriul României, pentru fiecare copie, o remuneraţie reprezentând 7% din baza de calcul. (2) În niciun caz remuneraţia datoratã de utilizatori, pentru fiecare copie, nu va fi mai micã decât remuneraţiile menţionate în tabelul urmãtor:
┌──────────────┬──────────┬──────────┬─────────┬─────────┐
│ An/Categorie │ Standard │ Budget │ Premium │ Solduri │
│ produs │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ 2011 │ 1,35 lei │ 0,62 lei │ 0,6 lei │ 0,3 lei │
├──────────────┼──────────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ 2012 │ 1,35 lei │ 0,62 lei │ 0,6 lei │ 0,3 lei │
├──────────────┼──────────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ 2013 │ 1,35 lei │ 0,62 lei │ 0,6 lei │ 0,3 lei │
├──────────────┼──────────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ 2014 │ 1,35 lei │ 0,62 lei │ 0,6 lei │ 0,3 lei │
└──────────────┴──────────┴──────────┴─────────┴─────────┘
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
