Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 222 din 11 iulie 2002 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 din Legea nr. 2/1991 privind cumulul de functii, ale art. 103 alin. 5 si 6 si ale art. 156 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, precum si ale art. 12 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autoritatii judecatoresti, republicata
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 7 august 2002
Nicolae Popa - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Gabriela Ghita - procuror
Laurentiu Cristescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 3 din Legea nr. 2/1991 , ale art. 103 alin. 5 şi 6 şi ale <>art. 156 din Legea nr. 92/1992 , republicatã, precum şi ale <>art. 12 din Legea nr. 50/1996 , republicatã, excepţie ridicatã de Aurelian Tarniceriu în Dosarul nr. 1.016/2001 al Curţii Supreme de Justiţie - Secţia de contencios administrativ într-un litigiu având ca obiect pretenţii bãneşti.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public arata ca potrivit prevederilor <>Legii nr. 2/1991 pot cumula pensia cu salariul pensionãrii reangajati dupã pensionare. Persoana angajata dupã pensionare se afla într-o alta situaţie decât cea care, deşi are decizie de pensionare, nu a încetat activitatea. Autorul exceptiei solicita de fapt o interpretare favorabilã lui a actului, a normei legale criticate, ceea ce nu poate face obiectul controlului constituţional. Solicita respingerea exceptiei ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 3 aprilie 2002, pronunţatã în Dosarul nr. 1.016/2001, Curtea Suprema de Justiţie - Secţia de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 3 din Legea nr. 2/1991 , ale art. 103 alin. 5 şi 6 şi ale <>art. 156 din Legea nr. 92/1992 , republicatã, precum şi ale <>art. 12 din Legea nr. 50/1996 , republicatã, excepţie ridicatã de Aurelian Tarniceriu.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arata ca la data de 26 iunie 1998 a obţinut decizia de stabilire a pensiei de serviciu, decizie care nu s-a pus în plata, întrucât el şi-a continuat activitatea. Conform dreptului legal de a cumula pensia cu salariul a solicitat plata pensiei pe intreaga perioada de la data emiterii deciziei de pensionare şi pana la încetarea raporturilor de munca, solicitare ce i s-a refuzat pe motivul ca nu i-a fost desfãcut contractul de munca şi ca nici nu a fost reincadrat ulterior, invocandu-se dispoziţiile legale pe care le critica prin excepţia de neconstituţionalitate. Considera ca "printr-o asemenea interpretare restrictiva a dispoziţiilor legale invocate, se incalca principiile constituţionale prevãzute de art. 1 alin. (3), art. 16, art. 38 şi art. 49 din Constituţie". Susţine ca sunt incalcate în special prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie prin aceea ca "se creeazã o inegalitate şi discriminare evidenta între magistraţii mentinuti în funcţie dupã stabilirea dreptului la pensie şi cei reincadrati în funcţie dupã pensionare".
Curtea Suprema de Justiţie - Secţia de contencios administrativ constata ca, fata de obiectul cauzei, sunt îndeplinite cerinţele prevãzute la <>art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, şi la art. 144 lit. c) din Constituţie pentru sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 3 din Legea nr. 2/1991 , ale art. 103 alin. 5 şi 6 şi ale <>art. 156 din Legea nr. 92/1992 , republicatã, precum şi ale <>art. 12 din Legea nr. 50/1996 , republicatã. Apreciazã însã ca excepţia ridicatã este nefondata, întrucât "dispoziţiile legale menţionate nu sunt contrare prevederilor art. 1 alin. (3), art. 4 alin. (2), art. 16 alin. (1) şi (2), art. 38 şi 49 din Constituţie, nefiind îngrãdite drepturile şi libertãţile fundamentale şi nefiind o discriminare între persoanele fizice aflate în aceeaşi situaţie". Instanta suprema a respins, ca fiind inadmisibila, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 51 din Legea nr. 3/1977 şi ale <>art. 106 din Legea nr. 92/1992 , republicatã.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã. De asemenea, potrivit dispoziţiilor <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.
Guvernul considera ca dispoziţiile legale criticate "nu contravin în nici un fel principiului egalitãţii în drepturi, consacrat de art. 16 din Constituţie, deoarece toate persoanele pensionate pentru limita de varsta pot fi angajate, cumuland pensia cu salariul". Apreciazã, de asemenea, ca aceste dispoziţii "nu au nici o legatura cu regula restrângerii exerciţiului unor drepturi sau libertãţi, deoarece nu este vorba de nici un drept recunoscut de lege al cãrui exerciţiu sa fie restrâns". Excepţia referitoare la dispoziţiile <>art. 103 alin. 5 din Legea nr. 92/1992 , republicatã, este inadmisibila, întrucât prin deciziile nr. 88 şi 89/1999 Curtea Constituţionalã a constatat deja neconstituţionalitatea acestora. Mai arata ca nu sunt întemeiate nici criticile privitoare la <>art. 103 alin. 6 din Legea nr. 92/1992 , republicatã, întrucât aceste dispoziţii "vizeazã o precizare referitoare la drepturile prevãzute în ansamblu de art. 103 ale magistraţilor reincadrati dupã pensionare şi constituie o problema de oportunitate şi de opţiune, exclusiv de competenta autoritãţii legiuitoare".
Avocatul Poporului apreciazã ca prin dispoziţiile legale criticate "nu s-a creat o discriminare între magistraţii pensionaţi cãrora le-au încetat raporturile de serviciu şi cei care au continuat activitatea, ci, dimpotriva, continuarea activitãţii a reprezentat un beneficiu lãsat de lege la aprecierea unitãţii în care îşi desfãşoarã activitatea persoana pensionata". Considera ca nu a existat nici restrangerea exerciţiului vreunui drept şi, prin urmare, nu se poate retine nici încãlcarea dispoziţiilor art. 49 din Constituţie.
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul judecãtorului-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie urmãtoarele dispoziţii legale:
- <>Art. 3 din Legea nr. 2/1991 privind cumulul de funcţii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 8 ianuarie 1991, care prevede: "Pensionãrii pentru limita de varsta, precum şi pensionãrii de invaliditate gradul III, pot fi angajaţi, în condiţiile prezentei legi, cumuland, pe perioada angajãrii, pensia cu salariul.
Persoanele pensionate pe baza prevederilor <>Decretului-lege nr. 60/1990 privind pensionarea cu reducere de varsta a unor salariaţi primesc, pe durata angajãrii, numai salariul corespunzãtor funcţiilor ocupate.
Organele centrale şi locale ale administraţiei de stat, instituţiile şi celelalte unitãţi, precum şi regiile autonome şi societãţile comerciale cu capital de stat, care au angajat persoane pensionate, au obligaţia sa organizeze în fiecare an, dar nu mai înainte de 6 luni, în condiţiile prevãzute de lege, concurs pentru ocuparea funcţiilor în care sunt angajate aceste persoane.";
- <>Art. 103 alin. 5 şi 6 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificãrile ulterioare, conform cãrora:
"Pensiile magistraţilor se actualizeazã în raport cu nivelul salariilor de baza ale magistraţilor în activitate.
De aceste drepturi beneficiazã şi magistraţii reincadrati dupã pensionare.";
- <>Art. 156 din Legea nr. 92/1992 , republicatã, cu urmãtorul conţinut: "La judecãtorii, tribunale şi curţi de apel, precum şi la parchete vor putea fi numiţi, în funcţii de judecãtor sau procuror, şi fosti magistraţi pensionari, care nu depãşesc varsta de 65 ani.
Magistraţii încadraţi în condiţiile prevãzute la alin. 1 beneficiazã de salariul integral, corespunzãtor funcţiei, de sporul de vechime în munca, precum şi de drepturile de pensie. La încetarea activitãţii, aceste persoane au dreptul la recalcularea pensiei în funcţie de vechimea dobandita şi de salariile realizate dupã reincadrare.";
- <>Art. 12 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autoritãţii judecãtoreşti, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 18 noiembrie 1999, cu modificãrile ulterioare, care prevede:
"(1) Magistraţii pensionari pentru limita de varsta, care sunt reincadrati potrivit legii, beneficiazã de cumulul pensiei cu indemnizaţia de încadrare corespunzãtoare funcţiei, de adaosul pentru vechime în magistratura prevãzut la art. 5 alin. (1), precum şi de celelalte drepturi reglementate de lege.
(2) La încetarea activitãţii magistraţii prevãzuţi la alin. (1) au dreptul la recalcularea pensiei, incluzandu-se în baza de calcul a pensiei vechimea în munca şi veniturile realizate din indemnizaţia de încadrare şi, dupã caz, adaosul pentru vechime în magistratura, realizate dupã data pensionãrii.
(3) Prevederile alin. (1) şi (2) sunt aplicabile şi magistraţilor care beneficiazã de pensie de serviciu, potrivit <>Legii nr. 92/1992 , republicatã, cu modificãrile ulterioare."
În opinia autorului exceptiei dispoziţiile legale criticate, în interpretarea lor restrictiva data de autoritãţile care le aplica, incalca principiile constituţionale consacrate la art. 1 alin. (3), referitor la caracterul de stat de drept, democratic şi social al României, la art. 16, referitor la egalitatea în drepturi, la art. 38, referitor la dreptul la munca şi la protecţia socialã a muncii, şi la art. 49, referitor la restrangerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi. Considera ca cel mai evident sunt incalcate dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât se creeazã o inegalitate şi discriminare între magistraţii mentinuti în funcţii dupã stabilirea dreptului la pensie şi magistraţii reincadrati dupã pensionare.
Curtea, examinând excepţia de neconstituţionalitate, constata urmãtoarele:
Nici o dispoziţie constituţionalã nu prevede ca o persoana incadrata în munca se pensioneazã automat la atingerea limitei de varsta, iar, dacã îşi continua activitatea, cumuleazã pensia cu salariul. Pensia pentru limita de varsta se acorda la cererea persoanei îndreptãţite, iar dacã aceasta are calitatea de angajat, pensia se pune în plata începând de la data încetãrii activitãţii.
<>Legea nr. 2/1991 , pentru celelalte categorii de cetãţeni, iar <>Legea nr. 92/1992 şi <>Legea nr. 50/1996 , în mod special, pentru magistraţi, reglementeazã dreptul de a cumula pensia cu salariul, dar numai în situaţia reangajarii pensionarului, ceea ce presupune încetarea activitãţii şi intrarea efectivã în drepturile pensionarului, iar apoi o noua angajare (reangajare), fãrã vreo condiţie de timp între cele doua momente. Astfel fiind, nu se poate retine ca aceasta reglementare legalã ar contraveni vreunei norme constituţionale.
De asemenea, Curtea nu poate retine ca prin dispoziţiile <>art. 3 din Legea nr. 2/1991 sau prin cele ale <>art. 12 alin. (1) din Legea nr. 50/1996 , republicatã, s-a instituit o discriminare, întrucât persoanele pensionate care mai întâi şi-au încetat activitatea, iar apoi s-au reangajat se afla în mod clar într-o situaţie diferita fata de cele care, la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, au solicitat emiterea deciziei de stabilire a pensiei, dar nu au cerut punerea în plata a acesteia dupã încetarea activitãţii, ci au continuat sa lucreze în aceleaşi condiţii, fãrã o noua angajare. Or, conform jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, principiul egalitãţii în drepturi nu înseamnã uniformitate, astfel încât la situaţii diferite se justifica instituirea unui tratament juridic diferenţiat.
În ceea ce priveşte interpretarea dispoziţiilor legale criticate, pe care o solicita autorul exceptiei, potrivit <>art. 2 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 47/1992 , republicatã, "Curtea Constituţionalã nu se poate pronunţa asupra modului de interpretare şi aplicare a legii, ci numai asupra intelesului sau contrar Constituţiei".
Referitor la dispoziţiile <>art. 103 alin. 5 din Legea nr. 92/1992 , republicatã, Curtea constata ca prin Decizia nr. 88 din 1 iunie 1999, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 325 din 8 iulie 1999, şi prin Decizia nr. 89 din 1 iunie 1999, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 322 din 6 iulie 1999, a constatat neconstituţionalitatea acestor dispoziţii. În aceasta situaţie, în conformitate cu <>art. 23 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, care prevede: "Nu pot face obiectul exceptiei [...] prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioarã a Curţii Constituţionale", excepţia a devenit inadmisibila şi, în consecinta, va fi respinsã ca atare.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1, 2, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, cu majoritate de voturi în ceea ce priveşte dispoziţiile <>art. 103 alin. 5 din Legea nr. 92/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
1. Respinge, ca fiind neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 3 din Legea nr. 2/1991 privind cumulul de funcţii, ale art. 103 alin. 6 şi ale <>art. 156 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, precum şi ale <>art. 12 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autoritãţii judecãtoreşti, republicatã, excepţie ridicatã de Aurelian Tarniceriu în Dosarul nr. 1.016/2001 al Curţii Supreme de Justiţie - Secţia de contencios administrativ.
2. Respinge, ca devenitã inadmisibila, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 103 alin. 5 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, ridicatã de acelaşi autor în acelaşi dosar.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 11 iulie 2002.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Laurentiu Cristescu
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
