Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 221 din 13 martie 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 lit. f) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, precum si a prevederilor art. 1 din Anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor prevazute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 324 din 14 mai 2012
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 lit. f) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor, precum şi a prevederilor art. 1 din Anexa la Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor prevãzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor, excepţie invocatã de Constantin Theodor Mihai Grigoriu în Dosarul nr. 51.838/3/2010 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a pentru conflicte de muncã şi asigurãri sociale şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.601D/2011.
La apelul nominal rãspunde autorul excepţiei, personal şi asistat de avocatul Mihai Adrian Grigoriu. Lipsesc celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul apãrãtorului autorului excepţiei, care susţine admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, arãtând cã raţiunile care au stat la baza declarãrii ca neconstituţionale, în cadrul controlului a priori, a prevederilor iniţiale ale art. 1 lit. c) din Legea privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor sunt, în opinia sa, aplicabile şi parlamentarilor, dat fiind faptul cã aceştia au un statut similar cu cel al magistraţilor, prevãzut în mod distinct în Constituţie. În plus faţã de motivarea excepţiei de neconstituţionalitate formulate în faţa instanţei de judecatã, susţine şi neconstituţionalitatea prevederilor art. 1 lit. f) din Legea nr. 119/2010 prin raportare la dispoziţiile art. 44 - Dreptul de proprietate privatã. În acest sens aratã cã pensia este consideratã un "bun", în sensul jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, astfel cã orice diminuare a acesteia reprezintã o încãlcare a dreptului de proprietate privatã.
Având cuvântul, autorul excepţiei, Constantin Theodor Mihai Grigoriu, solicitã admiterea excepţiei astfel cum a fost formulatã, arãtând, în esenţã, cã dreptul la pensie reprezintã un drept câştigat, care trebuie respectat, în vederea asigurãrii ordinii de drept într-o societate democraticã. În opinia sa, o mãsurã echitabilã ar fi trebuit sã vizeze reducerea proporţionalã a tuturor pensiilor contributive, în raport cu perioada de timp pentru care s-au datorat contribuţii de asigurãri sociale la sistemul public de pensii, iar nu diminuarea exclusivã a pensiilor de serviciu, prin eliminarea pãrţii necontributive.
Reprezentantul Ministerului Public solicitã respingerea excepţiei ca neîntemeiatã, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în aceastã materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Sentinţa civilã nr. 9.112 din 24 octombrie 2011, pronunţatã în Dosarul nr. 51.838/3/2010, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a pentru conflicte de muncã şi asigurãri sociale a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 lit. f) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor, precum şi a prevederilor art. 1 din Anexa la Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor prevãzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor, excepţie invocatã de Constantin Theodor Mihai Grigoriu într-o cauzã având ca obiect soluţionarea unei contestaţii formulate împotriva unei decizii de recalculare a pensiei, emisã în baza actelor normative criticate.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine cã raţiunile care au stat la baza constatãrii, în cadrul controlului a priori, a neconstituţionalitãţii prevederilor iniţiale ale art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 sunt aplicabile aproape în totalitate şi în cazul parlamentarilor, astfel încât menţinerea în vigoare a prevederilor art. 1 lit. f) din Legea nr. 119/2010 este discriminatorie, având în vedere cã cele douã categorii profesionale, magistraţii şi parlamentarii, au un statut similar. În acest sens se aratã cã şi categoria parlamentarilor este reglementatã la nivel constituţional, în privinţa acestora existând incompatibilitãţi care nu permit desfãşurarea altor activitãţi profesionale, generatoare de venit. Mai mult, neasigurarea, pe întreaga duratã a vieţii, a independenţei şi stabilitãţii financiare a parlamentarilor - componentã esenţialã a independenţei Legislativului - reprezintã, în opinia autorului excepţiei, o încãlcare a principiilor constituţionale ce garanteazã statul de drept. Se mai aratã cã pensia constituie un drept patrimonial câştigat, iar mãsura restrângerii unor drepturi trebuie sã fie proporţionalã cu situaţia care a determinat-o, cu atât mai mult cu cât nicio stare de urgenţã nu a fost decretatã de cãtre Preşedintele României.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a pentru conflicte de muncã şi asigurãri sociale considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens, aratã cã textul de lege nu este retroactiv, având aplicabilitate doar pentru viitor, fãrã a aduce atingere prestaţiilor deja încasate. Nu este încãlcat nici principiul egalitãţii în drepturi, dimpotrivã, este restabilitã egalitatea în drepturi a pensionarilor, iar mãsura legislativã nu echivaleazã cu o expropriere, ci reprezintã reglementarea pentru viitor a modului de calcul al pensiilor, cu respectarea principiului contributivitãţii.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (l) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 lit. f) din Legea nr. 119/2010 este neîntemeiatã, reiterând cele statuate de Curtea Constituţionalã prin deciziile nr. 871 din 25 iunie 2010, nr. 873 din 25 iunie 2010, nr. 1.359 din 13 octombrie 2011 şi nr. 1.579 din 13 decembrie 2011. În ceea ce priveşte prevederile art. 1 din Anexa la Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 59/2011, aratã cã nu sunt relevate elementele de contrarietate ale acestei norme legale şi dispoziţiile constituţionale, astfel încât excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Avocatul Poporului apreciazã cã prevederile art. 1 lit. f) din Legea nr. 119/2010 sunt constituţionale. În acest sens, aratã cã recalcularea pensiilor de serviciu, inclusiv a celor ale deputaţilor şi senatorilor, nu are semnificaţia încãlcãrii principiului constituţional al separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi nu constituie o nesocotire a competenţei ori rolului constituţional ale puterii legiuitoare sau a mandatului reprezentativ al parlamentarilor. Pe de altã parte, nu se poate reţine incidenţa considerentelor care au fundamentat Decizia Curţii Constituţionale nr. 873 din 25 iunie 2010, deoarece statutul constituţional al magistraţilor este diferit de cel al deputaţilor şi senatorilor. Prin textul de lege criticat nu a fost afectatã partea contributivã a pensiei speciale, ci doar suplimentul suportat de la bugetul de stat, ce ţine de politica statului în domeniul asigurãrilor sociale, în funcţie de existenţa resurselor financiare necesare, şi nu se subsumeazã dreptului constituţional la pensie. În ceea ce priveşte prevederile art. 1 din Anexa la Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 59/2011, acestea reprezintã dispoziţii de naturã tehnicã, ce reglementeazã modalitatea concretã de revizuire a noilor pensii, cu respectarea principiilor contributivitãţii şi egalitãţii.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei îl constituie prevederile art. 1 lit. f) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, precum şi a prevederilor art. 1 din Anexa la Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor prevãzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 30 iunie 2011.
Textele de lege criticate au urmãtorul cuprins:
- Art. 1 lit. f) din Legea nr. 119/2010: "Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi, urmãtoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislaţiei anterioare, devin pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, cu modificãrile şi completãrile ulterioare: (...)
f) pensiile de serviciu ale deputaţilor şi senatorilor;";
- Art. 1 din Anexa la Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 59/2011: "Pensiile prevãzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor şi care au fãcut obiectul recalculãrii potrivit prevederilor aceleiaşi legi se revizuiesc conform prezentei metodologii."
În opinia autorului excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) potrivit cãrora România este stat de drept, democratic şi social, art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, precum şi celor cuprinse în Titlul III - Autoritãţile publice, cap. I - Parlamentul, în special a dispoziţiilor art. 69 alin. (1) privind mandatul reprezentativ şi în art. 71 - Incompatibilitãţi.
De asemenea, este invocatã şi încãlcarea prevederilor art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, cu motivarea cã pensia constituie un drept patrimonial câştigat.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine urmãtoarele:
I. În cadrul şedinţei de judecatã, reprezentantul autorului excepţiei a susţinut neconstituţionalitatea prevederilor art. 1 lit. f) din Legea nr. 119/2010 prin raportare şi la dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 44 - Dreptul de proprietate privatã.
Faţã de împrejurarea cã acest temei constituţional nu se regãseşte în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum aceasta a fost formulatã în scris şi oral în cadrul litigiului dedus judecãţii instanţei judecãtoreşti, Curtea constatã cã extinderea cadrului procesual direct în faţa Curţii Constituţionale, prin invocarea unor noi temeiuri constituţionale, ce nu sunt cuprinse în actul de sesizare al Curţii, contravine atât dispoziţiilor art. 10 alin. (2) şi art. 29 alin. (1)-(4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, cât şi celor cuprinse în art. 146 lit. d) din Constituţie.
Aşa cum a statuat Curtea în jurisprudenţa sa (spre exemplu, Decizia nr. 63 din 25 ianuarie 2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 14 februarie 2007), motivarea excepţiei, prin indicarea textelor constituţionale invocate, trebuie sã fie fãcutã chiar prin actul de sesizare a Curţii, deci în momentul ridicãrii excepţiei de neconstituţionalitate în faţa instanţei de judecatã, Curtea Constituţionalã nefiind competentã sã se pronunţe în afara limitelor sesizãrii.
II. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Anexa la Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor prevãzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor, Curtea constatã cã autorul excepţiei nu indicã niciun text constituţional la care sã raporteze textul de referinţã, în susţinerea neconstituţionalitãţii sale, şi nici nu aratã în ce constã pretinsa încãlcare a Legii fundamentale.
Or, aşa cum a statuat Curtea prin Decizia nr. 566 din 4 decembrie 1997, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 64 din 11 februarie 1998, ale cãrei considerente de principiu sunt valabile şi în prezenta cauzã, jurisdicţia constituţionalã nu se poate substitui pãrţii în privinţa invocãrii motivului de neconstituţionalitate, pentru cã un control din oficiu este inadmisibil.
III. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 lit. f) din Legea nr. 119/2010, aceasta este fundamentatã, în principal, pe existenţa unei discriminãri, în privinţa dreptului la pensie de serviciu, între magistraţi şi parlamentari, susţinând cã, având în vedere existenţa unor incompatibilitãţi asemãnãtoare referitoare la exercitarea profesiei, raţiunile care au condus la declararea neconstituţionalitãţii mãsurii de eliminare a pensiei de serviciu a magistraţilor ar trebui sã conducã la aceeaşi soluţie şi în ceea ce priveşte pensia de serviciu a parlamentarilor.
Faţã de aceste susţineri, Curtea constatã cã s-a mai pronunţat asupra unor critici de neconstituţionalitate identice, prin raportare la dispoziţiile art. 16 din Constituţie. Astfel, prin Decizia nr. 1.579 din 13 decembrie 2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 38 din 17 ianuarie 2011, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. f) din Legea nr. 119/2010 ca neîntemeiatã, arãtând cã cele douã categorii de pensionari se aflã în situaţii obiectiv diferite.
Astfel, existenţa unor interdicţii sau incompatibilitãţi asemãnãtoare nu este de naturã sã punã un semn de egalitate între activitatea şi statutul magistraţilor în raport cu cele ale parlamentarilor. În timp ce pentru magistratul aflat în exerciţiul profesiei sale, incompatibilitãţile se întind pe durata întregii activitãţi în justiţie, parlamentarul nu face parte dintr-o categorie profesionalã cu astfel de incompatibilitãţi. Astfel, în legãturã cu susţinerea privind existenţa unui statut asemãnãtor între cele douã categorii profesionale, reglementat la nivel constituţional, s-a arãtat, în aceastã decizie, cã aceastã afirmaţie este infirmatã de dispoziţiile constituţionale corespunzãtoare fiecãrui statut. Astfel, dacã art. 125 alin. (3) din Constituţie prevede cã "Funcţia de judecãtor este incompatibilã cu orice altã funcţie publicã sau privatã, cu excepţia funcţiilor didactice din învãţãmântul superior", dispoziţie identicã şi pentru procurori [art. 132 alin. (2)] şi judecãtorii Curţii Constituţionale (art. 144), potrivit art. 71 alin. (2) din Legea fundamentalã, "Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilã cu exercitarea oricãrei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de membru al Guvernului."
Prin urmare, chiar dacã cele constatate cu privire la statutul şi activitatea parlamentarilor au reprezentat şi pot reprezenta în viitor temeiuri ale acordãrii unei pensii de serviciu, Curtea reţine cã aceste temeiuri sunt diferite de cele reţinute cu privire la magistraţi prin Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, şi care au determinat acordarea în continuare a pensiilor de serviciu.
În aceeaşi mãsurã, faţã de considerentele reiterate anterior, în prezenta cauzã se constatã cã valorile supreme ocrotite întrun stat de drept, cum sunt dreptatea şi pluralismul politic, precum şi demnitatea omului, drepturile şi libertãţile cetãţeneşti sau libera dezvoltare a personalitãţii, astfel cum sunt consacrate prin dispoziţiile art. 1 alin. (3) din Legea fundamentalã, nu sunt îngrãdite prin neasigurarea unei stabilitãţi financiare a parlamentarilor, pe toatã durata vieţii şi independent de durata exercitãrii mandatului.
În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate privind încãlcarea art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, Curtea, reiterând cele statuate prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, constatã cã partea necontributivã a pensiei de serviciu, chiar dacã poate fi încadratã, potrivit interpretãrii pe care Curtea Europeanã a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, în noţiunea de "bun", ea reprezintã totuşi, din aceastã perspectivã, un drept câştigat numai cu privire la prestaţiile de asigurãri sociale realizate pânã la data intrãrii în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificaţia exproprierii. De asemenea, cuantumurile viitoare ale pensiilor aflate în platã nu pot fi subsumate unui drept de proprietate pe care beneficiarul unei pensii l-ar avea. Cuantumul pensiei reprezintã un bun numai în mãsura în care acesta a devenit exigibil. În acest sens a se vedea Decizia nr. 977 din 12 iulie 2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 10 octombrie 2011.
Mai mult, în sensul Deciziei nr. 120 din 15 februarie 2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 26 martie 2007, ale cãrei considerente de principiu sunt valabile şi în prezenta cauzã, drepturi legal câştigate sunt cele primite, cu condiţia sã fi fost şi legal stabilite; de asemenea, drept legal câştigat în sensul aceleiaşi decizii este, bineînţeles, şi calitatea de pensionar.
De altfel, şi Curtea Europeanã a Drepturilor Omului, în Hotãrârea din 31 mai 2011, pronunţatã în Cauza Maggio şi alţii împotriva Italiei, paragraful 55, a reiterat jurisprudenţa sa cu privire la faptul cã drepturile decurgând din sistemul de asigurãri sociale sunt drepturi patrimoniale protejate de art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţie, dar acest lucru nu înseamnã cã implicã un drept la dobândirea proprietãţii sau la o pensie într-un anumit cuantum. Reducerea sau încetarea plãţii unui anumit cuantum al beneficiului acordat poate constitui o intervenţie în privinţa bunului ce trebuie justificatã (paragraful 58). De asemenea, Curtea a arãtat cã sistemul de securitate socialã este expresia solidaritãţii societãţii în raport cu membrii sãi (paragraful 61), iar statele au o marjã largã de apreciere atunci când reglementeazã sistemul de pensii (paragraful 63). În acest sens a se vedea şi deciziile Curţii Constituţionale nr. 1.285 din 29 septembrie 2011 şi nr. 105 din 9 februarie 2012, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 828 din 23 noiembrie 2011, şi, respectiv, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 13 martie 2012.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
I. Respinge, ca inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 din Anexa la Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor prevãzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor, excepţie invocatã de Constantin Theodor Mihai Grigoriu în Dosarul nr. 51.838/3/2010 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a pentru conflicte de muncã şi asigurãri sociale.
II. Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 lit. f) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor, excepţie invocatã de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 13 martie 2012.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
