Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 220 din 15 februarie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 18^2 lit. a) si c) din titlul VII intitulat "Regimul stabilirii si platii despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv" al Legii nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 522 din 25 iulie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cãtãlina Gliga.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 18^2 lit. a) şi c) din titlul VII intitulat "Regimul stabilirii şi plãţii despãgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, excepţie ridicatã din oficiu de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia contencios administrativ şi fiscal în dosarele nr. 1.709/33/2009 şi nr. 5.000/2/2009 ale acestei instanţe.
La apelul nominal rãspunde pentru partea Ileana Vale avocatul Ovidiu Podaru, cu delegaţie depusã la dosar. Lipsesc celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie problema conexãrii dosarelor nr. 1.854D/2010 şi nr. 3.102D/2010, având în vedere obiectul identic al excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul prezent şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea acestor cauze.
Curtea, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 3.102D/2010 la Dosarul nr. 1.854D/2010, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul avocatului Ovidiu Podaru, care solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, aratã cã procedura acordãrii de despãgubiri pentru imobilele care au fost preluate în mod abuziv în perioada comunistã este reglementatã distinct prin titlul VII al Legii nr. 247/2005. Aceastã procedurã cuprinde dispoziţii cu caracter special, însã nu pune la dispoziţia persoanelor interesate o cale efectivã şi eficientã de realizare a drepturilor lor, aspect ce a fost constatat deja de Curtea Europeanã a Drepturilor Omului, de la Strasbourg, culminând cu hotãrârea-pilot pronunţatã în Cauza Maria Atanasiu şi alţii contra României. În acest sens, depune concluzii scrise la dosar.
Reprezentantului Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã. În acest sens, apreciazã cã prin critica formulatã se tinde spre modificarea procedurii speciale reglementate prin textul de lege criticat, caz în care instanţa de contencios constituţional s-ar transforma în legiuitor pozitiv.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierile din 17 iunie 2010, pronunţate în dosarele nr. 1.709/33/2009 şi nr. 5.000/2/2009, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 18^2 lit. a) şi c) din titlul VII intitulat "Regimul stabilirii şi plãţii despãgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, excepţie ridicatã, din oficiu, de cãtre instanţa de judecatã în cauze civile având ca obiect acordarea de despãgubiri.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia contencios administrativ şi fiscal susţine cã neconstituţionalitatea textului de lege criticat derivã din împrejurarea cã acordarea efectivã a despãgubirilor, stabilite potrivit procedurii reglementate de titlul VII din Legea nr. 247/2005, este prevãzutã sub o condiţie pur potestativã, întrucât realizarea obligaţiei legale ce incumbã Autoritãţii Naţionale pentru Restituirea Proprietãţilor depinde exclusiv de voinţa autoritãţilor de a asigura disponibilitãţile financiare necesare acordãrii despãgubirilor la care statul român s-a obligat prin reglementarea respectivã. În opinia instanţei, beneficiarii titlurilor de despãgubire şi ai titlurilor de platã emise în procedura reglementatã de titlul VII din Legea nr. 247/2005 au un drept de creanţã asupra statului român, or, în privinţa creanţelor asupra statului, dispoziţiile constituţionale ale art. 44 alin. (1) teza întâi se interpreteazã în raport cu art. 20 alin. (1) din Constituţie, în acord cu dispoziţiile art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, în sensul cã se bucurã de protecţie constituţionalã orice creanţã asupra statului. Ca atare, plasarea sub condiţie pur potestativã a dreptului la acordarea efectivã a despãgubirilor stabilite de statul român şi derobarea statului de îndeplinirea obligaţiei ce îi revine reprezintã, în opinia instanţei, o nesocotire a dispoziţiilor constituţionale ale art. 44 alin. (1) teza întâi, prin aceea cã prevede posibilitatea de a plãti despãgubirile la un moment viitor şi nesigur pentru beneficiar, fãrã a reglementa criterii obiective de naturã a permite persoanei sã identifice perioada în care îşi va realiza creanţa.
În final, instanţa considerã cã textul de lege criticat contravine şi art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, sens în care invocã Hotãrârea din 22 iunie 2004, pronunţatã în Cauza Broniowski împotriva Poloniei, şi Hotãrârea din 28 septembrie 2004, pronunţatã în Cauza Kopecky contra Slovaciei.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã prevederile art. 18^2 lit. a) şi c) din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente sunt constituţionale. În acest sens, aratã cã instituirea unui termen în vederea transferului despãgubirilor în numerar nu are caracterul unei condiţii pur potestative, întrucât acordarea despãgubirilor nu depinde exclusiv de voinţa uneia dintre pãrţi. Faptul cã transferul despãgubirilor în numerar se realizeazã în 15 zile calendaristice de la data existenţei disponibilitãţilor financiare nu este de naturã a aduce atingere dreptului de proprietate, atâta vreme cât dispoziţiile art. 44 alin. (1) din Constituţie, prin care se garanteazã creanţele asupra statului, nu precizeazã cã aceasta presupune executarea lor de îndatã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorulraportor, notele scrise depuse la dosar, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 18^2 lit. a) şi c) din titlul VII intitulat "Regimul stabilirii şi plãţii despãgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005.
Aceste prevederi de lege au fost modificate prin articolul unic alin. (1) pct. 26 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 81/2007 pentru accelerarea procedurii de acordare a despãgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv şi au urmãtorul cuprins:
- Art. 18^2 lit. a) şi c): "În cazul prevãzut la art. 18^1 alin. (2), titularul titlului de despãgubire va proceda astfel:
a) dacã opteazã pentru primirea exclusiv de despãgubiri în numerar, se prezintã, personal sau prin mandatar cu procurã autenticã, la Direcţie, care, dupã reţinerea titlului de despãgubire în original, îi va transfera despãgubirea în numerar în termen de 15 zile calendaristice de la data existenţei disponibilitãţilor financiare;[...]
c) dacã opteazã pentru primirea de despãgubiri în numerar şi acţiuni emise de Fondul «Proprietatea», se prezintã, personal sau prin mandatar cu procurã autenticã, la Autoritatea Naţionalã pentru Restituirea Proprietãţilor care, dupã reţinerea titlului de despãgubire în original, elibereazã un titlu de platã pentru suma solicitatã de persoana despãgubitã şi un titlu de conversie, pentru diferenţa dintre valoarea înscrisã în titlul de despãgubire şi valoarea înscrisã în titlul de platã. Titlul de platã va fi valorificat conform lit. a), iar titlul de conversie se va valorifica conform lit. b)."
În opinia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia contencios administrativ şi fiscal textul de lege criticat contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 44 alin. (1) teza întâi, potrivit cãrora "Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate", şi art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã reglementarea criticatã face parte din cap. V^1 "Valorificarea titlurilor de despãgubire. Stabilirea algoritmului de atribuire a acţiunilor emise de Fondul «Proprietatea»" al titlului VII intitulat "Regimul stabilirii şi plãţii despãgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente.
Curtea reţine cã, potrivit Legii nr. 247/2005, titlurile de despãgubire sunt certificate emise de Comisia Centralã pentru Stabilirea Despãgubirilor, în numele şi pe seama statului român, care încorporeazã drepturile de creanţã ale deţinãtorilor asupra statului român, corespunzãtor despãgubirilor acordate acestei legi, şi care urmeazã a fi valorificate prin conversia lor în acţiuni emise de Fondul "Proprietatea" şi/sau, dupã caz, în funcţie de opţiunea titularului ori a titularilor înscrişi în acestea, prin preschimbarea lor contra titluri de platã, în limitele şi în condiţiile prevãzute în legea mai sus menţionatã. Titlurile de platã sunt certificate emise de Autoritatea Naţionalã pentru Restituirea Proprietãţilor, în numele şi pe seama statului român, care încorporeazã drepturile de creanţã ale deţinãtorilor asupra statului român, de a primi, în numerar, o sumã de maximum 500.000 lei.
Dupã emiterea titlurilor de despãgubire aferente, Autoritatea Naţionalã pentru Restituirea Proprietãţilor va emite, pe baza acestora şi a opţiunilor persoanelor îndreptãţite, un titlu de conversie şi/sau un titlu de platã. Titlul de conversie va fi înaintat Depozitarului Central în termen de 30 de zile calendaristice calculate de la data emiterii, în vederea conversiei în acţiuni, iar titlurile de platã vor fi remise Direcţiei pentru Acordarea Despãgubirilor în Numerar în vederea efectuãrii operaţiunilor de platã.
Titlurile de despãgubire pot fi valorificate de deţinãtorii acestora în una dintre modalitãţile prevãzute de cap. V^1 din titlul VII al Legii nr. 247/2005, în termen de 3 ani de la data emiterii.
Aşa fiind, Curtea constatã cã nu poate fi reţinutã critica referitoare la faptul cã se aduce atingere dispoziţiilor constituţionale ale art. 44 alin. (1) teza întâi "prin posibilitatea de a plãti despãgubirile la un moment viitor şi nesigur pentru beneficiar, fãrã a reglementa criterii obiective de naturã a permite persoanei sã identifice perioada în care îşi va realiza creanţa".
De altfel, prin jurisprudenţa sa, Curtea a constatat cã "pentru stabilirea mãsurilor reparatorii aferente imobilelor preluate abuziv, legiuitorul a prevãzut mai întâi o etapã administrativã, necesarã pentru analizarea şi stabilirea cuantumului final al acestora, raţiune pentru care a constituit Comisia Centralã pentru Stabilirea Despãgubirilor. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate faţã de art. 44 din Constituţie, Curtea a reţinut cã este opţiunea exclusivã a legiuitorului de a decide asupra modului de reparare a injustiţiilor şi abuzurilor din legislaţia trecutã, prevederile de lege criticate fiind în acord cu alin. (2) teza a doua al acestui text constituţional, potrivit cãruia conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege".
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în decizia menţionatã îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 18^2 lit. a) şi c) din titlul VII intitulat "Regimul stabilirii şi plãţii despãgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, excepţie ridicatã din oficiu de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia contencios administrativ şi fiscal în dosarele nr. 1.709/33/2009 şi nr. 5.000/2/2009 ale acestei instanţe.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 15 februarie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
