Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Dosar nr. 1.328/1/2015
Iulia Cristina Tarcea - vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie
şi Justiţie - preşedintele completului
Lavinia Curelea - preşedintele Secţiei I civile
Roxana Popa - preşedintele delegat al Secţiei
a II-a civile
Ionel Barbă - preşedintele Secţiei de contencios
administrativ şi fiscal
Creţu Dragu - judecător la Secţia I civilă
Florentin Sorin Drăguţ - judecător la Secţia I civilă
Laura-Mihaela Ivanovici - judecător la Secţia I civilă
Sorinela Alina Macavei - judecător la Secţia I civilă
Simona-Gina Pietreanu - judecător la Secţia I civilă
- judecător-raportor
Adriana Chioseaua - judecător la Secţia a II-a civilă
Nela Petrişor - judecător la Secţia a II-a civilă
Cosmin Horia Mihăianu - judecător la Secţia a II-a civilă
Tatiana Gabriela Năstase - judecător la Secţia a II-a civilă
- judecător-raportor
Rodica Dorin - judecător la Secţia a II-a civilă
Cezar Hîncu - judecător la Secţia de contencios
administrativ şi fiscal -
judecător-raportor
Niculae Măniguţiu - judecător la Secţia de contencios
administrativ şi fiscal
Veronica Năstasie - judecător la Secţia de contencios
administrativ şi fiscal
Viorica Trestianu - judecător la Secţia de contencios
administrativ şi fiscal
Magdalena Carmen Frumuşelu - judecător la Secţia de contencios
administrativ şi fiscal
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ce formează obiectul Dosarului nr. 1.328/1/2015, la care au fost conexate dosarele nr. 1.718/1/2015 şi nr. 2.076/1/2015, a fost constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 27^5 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. La şedinţa de judecată participă doamna Mihaela Lorena Mitroi, magistrat-asistent desemnat în conformitate cu dispoziţiile art. 27^6 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizările formulate de Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă în Dosarul nr. 3.738/90/2013 şi Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosarele nr. 30.398/3/2013 şi nr. 27.255/3/2013, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 52, art. 53 şi art. 95 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la prevederile anexei nr. 5 la această lege. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosarul cauzei au fost depuse: practică judiciară, precum şi raportul întocmit de judecătorii-raportori. Se mai referă că raportul a fost comunicat părţilor, în conformitate cu dispoziţiile art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, fiind formulate în scris puncte de vedere privind chestiunea de drept supusă judecăţii. Doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, preşedintele completului de judecată, constată că nu există chestiuni prealabile sau excepţii, iar completul de judecată rămâne în pronunţare asupra sesizărilor privind pronunţarea unei hotărâri prealabile. ÎNALTA CURTE,deliberând asupra chestiunilor de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: I. Titularii şi obiectul sesizărilor 1. Prin încheierea de şedinţă din 3 martie 2015, dată în Dosarul nr. 3.738/90/2013, Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la modalitatea de interpretare a dispoziţiilor art. 52 şi 53 din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la prevederile anexei nr. 5 la această lege "Vârste standard de pensionare, stagii complete şi stagii minime de cotizare", cu referire la stabilirea vârstei standard de pensionare în vederea înscrierii la pensie pentru limită de vârstă, respectiv pentru a se stabili dacă vârsta standard de pensionare se determină în funcţie de data naşterii asiguratului sau în funcţie de data cererii de înscriere la pensie. 2. Această sesizare a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la data de 2 aprilie 2015, cu nr. 1.328/1/2015. 3. La data de 5 mai 2015 a fost înregistrată, cu nr. 1.718/1/2015, sesizarea prin care Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a solicitat, prin Încheierea din 17 aprilie 2015, dată în Dosarul nr. 30.398/3/2013, pronunţarea unei hotărâri prealabile prin care să se stabilească, în interpretarea dispoziţiilor art. 95 alin. (1), raportat la art. 53 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, cu referire la persoanele pensionate în baza acestei legi, care beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare, dacă stagiul complet de cotizare cuvenit acestora se culege din anexa nr. 5 la această lege, în funcţie de data naşterii ori în funcţie de data înscrierii la pensie. 4. La data de 26 mai 2015 a fost înregistrată, cu nr. 2.076/1/2015, sesizarea prin care un alt complet al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a solicitat, prin Încheierea din 27 aprilie 2015, dată în Dosarul nr. 27.255/3/2013, pronunţarea unei hotărâri prealabile prin care să se stabilească, în interpretarea dispoziţiilor art. 95 alin. (1), raportat la art. 53 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, cu referire la persoanele pensionate în baza acestei legi care beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare, dacă stagiul complet de cotizare cuvenit acestora se culege din anexa nr. 5 la această lege, în funcţie de data naşterii ori în funcţie de data înscrierii la pensie. II. Expunerea succintă a celor trei procese în cadrul cărora s-au invocat chestiunile de drept menţionate 5. Prin contestaţia înregistrată la data de 29 aprilie 2013, contestatoarea D.M. a solicitat anularea deciziei de pensie emisă la data de 12 februarie 2013, prin care i-a fost respinsă cererea de trecere de la pensie de invaliditate la pensie pentru limită de vârstă, formulată la data de 30 ianuarie 2013, urmând să se constate că îndeplineşte condiţiile pentru a fi înscrisă la pensie pentru limită de vârstă, să fie obligată intimata Casa Judeţeană de Pensii Vâlcea să emită o decizie în acest sens şi să i se recalculeze drepturile de pensie corespunzător noului tip de pensie, cu plata diferenţelor rezultate. 6. În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că este pensionată din motive medicale şi că, încă din anul 2007, a solicitat să fie trecută la pensie pentru limită de vârstă, dar s-a apreciat că nu îndeplineşte condiţia de vârstă standard de pensionare, iar stagiul de cotizare realizat în condiţii deosebite nu îi permite o reducere suficientă a vârstei standard pentru a fi înscrisă la această categorie de pensii. 7. Prin Sentinţa nr. 604 din 28 aprilie 2014, pronunţată de Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă în Dosarul nr. 3.738/90/2013, a fost respinsă contestaţia, reţinându-se că nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile de acordare a pensiei pentru limită de vârstă. Astfel, în cazul contestatoarei, care este născută la data de 2 octombrie 1955, vârsta standard de pensionare este, conform art. 53 din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, de 60 de ani şi 3 luni, urmând a fi împlinită la data de 2 ianuarie 2016. Ca atare, cererea de obligare a intimatei Casa Judeţeană de Pensii Vâlcea la emiterea deciziei de pensionare pentru limită de vârstă este prematur formulată. 8. Împotriva acestei sentinţe a declarat apel contestatoarea. 9. Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, la data de 12 septembrie 2013, cu nr. 30.398/3/2013, reclamantul V.S. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti, anularea hotărârii Comisiei centrale de contestaţii din cadrul Casei de Pensii a Municipiului Bucureşti, prin care s-a respins contestaţia la Decizia de pensie nr. 268.136 din 7 martie 2013, sub aspectul stagiului complet de cotizare. 10. Prin Sentinţa nr. 8.651 din 23 septembrie 2014, tribunalul a respins acţiunea ca neîntemeiată, reţinând că, prin Decizia nr. 268.136 din 7 martie 2013, reclamantului i s-au stabilit drepturi de pensie pentru limita de vârsta începând cu data de 29 ianuarie 2013. 11. Pentru determinarea punctajului mediu anual, pârâta a utilizat un stagiu complet de cotizare de 35 ani, cu respectarea dispoziţiilor şi a stagiului complet de cotizare, prevăzute în anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare. 12. Faţă de dispoziţiile art. 53 din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, prima instanţă a constatat că vârsta standard de pensionare a reclamantului, care este născut la data de 27 ianuarie 1953, este de 65 ani, iar stagiul complet de cotizare este de 35 ani. 13. Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamantul, înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, cu nr. 30.398/3/2013, prin care a reiterat solicitarea şi argumentele invocate în acţiunea introductivă. 14. Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale la data de 6 august 2013, cu nr. 27.255/3/2013, reclamantul R.M.E. a formulat, în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti, contestaţie împotriva deciziei de pensionare prin care s-a reţinut un stagiu complet de cotizare de 35 de ani, susţinând că stagiul complet de cotizare ce trebuie utilizat la stabilirea drepturilor de pensie este cel de 33 de ani şi 10 luni, prevăzut de anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, în funcţie de data pensionării şi că, prin stabilirea stagiului complet de cotizare de 35 de ani au fost încălcate prevederile art. 3 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare. 15. Prima instanţă a admis acţiunea şi a obligat-o pe pârâta Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti să stabilească drepturile de pensie ale reclamantului prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 33 ani şi 10 luni, considerând că, în cazul persoanelor a căror vârstă standard de pensionare a fost redusă, stagiul complet de cotizare utilizat la calcularea punctajului mediu anual se stabileşte conform anexei nr. 5 la Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, în funcţie de data pensionării, iar nu de data naşterii, întrucât altfel s-ar crea o discriminare nejustificată pe criteriul vârstei. 16. Împotriva hotărârii primei instanţe a formulat apel pârâta Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti, care a arătat că stagiul complet de cotizare este cel prevăzut de anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, în funcţie de data naşterii reclamantului. III. Aspectele de admisibilitate reţinute de titularii sesizărilor 17. Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă a apreciat că sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă întrucât, de lămurirea modului de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 52 şi 53 din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la prevederile anexei nr. 5 "Vârste standard de pensionare, stagii complete şi stagii minime de cotizare" la această lege, depinde soluţionarea cauzei, având în vedere că este supusă examinării îndeplinirea condiţiei de vârstă prevăzute de dispoziţiile acestei legi, pentru înscrierea la pensie pentru limită de vârstă, prin identificarea vârstei standard de pensionare aplicabile, la care urmează a fi operate, eventual, reduceri. 18. S-a mai reţinut că problema de drept este nouă, deoarece nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat printr-o altă hotărâre cu privire la textele de lege menţionate. 19. Cu referire la îndeplinirea acestei din urmă condiţii de admisibilitate, Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă a arătat că modalitatea de stabilire a vârstei standard de pensionare în examinarea condiţiei de vârstă necesară înscrierii la pensie pentru limită de vârstă a mai fost examinată prin Decizia nr. 4 din 4 aprilie 2011, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, însă la acel moment era de stabilit modalitatea de interpretare a prevederilor anexei nr. 3 la Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, în prezent abrogată (care cuprindea o eşalonare în timp a vârstelor standard de pensionare) şi a prevederilor anexei nr. 9 la Ordinul ministrului muncii şi solidarităţii sociale nr. 340/2001 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, care prestabilea fiecărei persoane, în funcţie de data naşterii, o anumită vârstă standard de pensionare. 20. A menţionat această instanţă că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a statuat prin Decizia în interesul legii nr. 4/2011 că anexa nr. 9 la Ordinul ministrului muncii şi solidarităţii sociale nr. 340/2001, cu modificările şi completările ulterioare, instituie o discriminare nejustificată pe criteriu de vârstă, vârsta standard de pensionare constituind un element obiectiv, care se aplică în mod egal tuturor persoanelor care solicită înscrierea la pensie la un moment dat, indiferent de vârsta lor biologică şi că, detaliind anexa nr. 3 la lege, ajunge astfel să o modifice, încălcând spiritul legii în aplicarea căreia a fost edictat. 21. În termeni asemănători au fost tratate aspectele de admisibilitate de către cele două complete ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, arătându-se că litigiile se află în apel, hotărârile ce urmează a fi pronunţate nefiind susceptibile de recurs. 22. De asemenea s-a arătat că de dezlegarea chestiunii de drept depinde soluţionarea pe fond a cauzei. Astfel, modul de interpretare a dispoziţiilor art. 95 alin. (1), raportat la art. 53 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, cu privire la determinarea stagiului complet de cotizare care se utilizează la calculul punctajului mediu anual în cazul persoanelor care beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare constituie problema de drept a celor două litigii. 23. S-a susţinut că problema de drept este nouă, iar utilitatea sesizării instanţei supreme derivă şi din opiniile divergente exprimate în materie, prin soluţii de practică judiciară ori prin poziţiile adoptate cu ocazia întâlnirilor de unificare a practicii, fără să se poată constata cristalizarea unei jurisprudenţe suficient articulate în vreunul din sensuri, cât să lipsească de obiect şi efect real, util, sesizările. IV. Punctele de vedere ale completelor de judecată cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 24. Completul Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă, reţinând că, în speţă, este aplicabilă Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, în vigoare la data de 30 ianuarie 2013, când s-a formulat cererea de trecere de la pensia de invaliditate la pensia pentru limită de vârstă, respinsă prin decizia contestată, prin raportare la dispoziţiile art. 52 din acest act normativ, a apreciat că este fără dubiu că sintagma "la data pensionării" nu şi-a schimbat semnificaţia de dată la care se solicită înscrierea la pensie. 25. Astfel, condiţiile înscrierii la pensie pentru limită de vârsta sunt: vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare sau în specialitate, după caz. 26. Cu referire la îndeplinirea condiţiei vârstei standard de pensionare, Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă a reţinut că Legea nr. 263/2010, în forma în vigoare la data de 30 ianuarie 2013, prevede, la art. 53 alin. (1), o vârstă standard de pensionare de 63 de ani pentru femei. În teza a doua a acestui articol de lege se stabileşte însă că acest maxim de 63 de ani nu este aplicabil încă de la intrarea în vigoare a legii, ci se va atinge mai târziu, altfel spus, va fi obligatoriu mai târziu, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 5 la lege. 27. Întrucât maximul vârstei standard de pensionare prevăzut de art. 41 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, de 60 de ani pentru femei, nu fusese încă atins la data de 1 ianuarie 2011, la care a fost abrogată - în anexa nr. 3 la lege acest maxim fiind prevăzut a se aplica abia din decembrie 2014 -, şi, întrucât actul normativ ulterior a majorat această limită de la 60 de ani la 63 de ani, legiuitorul a preluat modalitatea de atingere a noului maxim prin creşterea treptată a vârstelor standard de pensionare pentru a atenua impactul aplicării imediate a unei norme restrictive. 28. În opinia acestei instanţe de trimitere, legiuitorul a preluat în noua lege a pensiilor din sistemul public criteriul prioritar, în raport de care se verifică dacă sunt îndeplinite condiţiile de vârstă standard de pensionare şi de stagiu minim de cotizare, şi anume momentul înscrierii la pensie, aşa cum se prevede la art. 52 din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, adică momentul la care se solicită înscrierea la pensie. 29. Ca urmare, în anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, s-a eşalonat în timp atingerea maximului vârstei standard de pensionare pentru femei, maxim de 63 de ani, stabilindu-se că acesta este aplicabil din ianuarie 2030. 30. Cu referire la tabelul cuprinzând intervalele de timp în care se aplică o anumită vârstă standard de pensionare, conform eşalonării care, în prima coloană, include data de naştere a asiguratului, Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă a arătat că, dacă ar fi însuşită opinia intimatei, în sensul că vârsta standard de pensionare este prestabilită în tabel în funcţie de data naşterii asiguratului, într-o asemenea interpretare, voinţa legiuitorului de a atenua impactul dispoziţiilor noi, oneroase, prin amânarea aplicării maximului de 63 de ani este înfrântă, atingerea maximului fiind impusă cu perioade de luni, chiar ani mai devreme decât s-a urmărit la adoptarea legii noi, prin menţinerea ca primordial a criteriului momentului la care se cere înscrierea la pensie. 31. S-a apreciat că o astfel de interpretare este de natură să transforme un element obiectiv - vârsta standard de pensionare - care trebuie să fie identic pentru persoane care solicită înscrierea la pensie pentru limită de vârstă în acelaşi interval de timp, într-un tratament diferenţiat, pe criteriul vârstei, adică într-un tratament discriminatoriu. 32. S-a mai arătat că art. 82 din lege prevede transformarea din oficiu a pensiei de invaliditate în pensie pentru limită de vârstă la data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă şi, tot din oficiu, plata cuantumului celui mai avantajos al drepturilor de pensie. 33. Utilizarea prioritară a criteriului datei de naştere la stabilirea vârstei standard de pensionare, dată fiind plasarea acestuia în coloana întâi a tabelului, ar lăsa fără aplicare dispoziţiile art. 82 din lege, care impun casei de pensii sarcina de a verifica în fiecare interval de timp în care este aplicabilă o anumită vârstă standard de pensionare, dacă pensionarul de invaliditate poate fi trecut la pensie pentru limită de vârstă. 34. Pe de altă parte, raportarea la vârsta standard de pensionare prevăzută pentru intervalele de timp stabilite în coloana a doua a tabelului de la anexa nr. 5, şi nu în funcţie de data naşterii, este conformă spiritului legii şi pentru aplicarea reducerilor vârstei standard de pensionare permise de art. 55 din lege. S-a mai arătat că, în speţă, se recunoaşte dreptul la aplicarea unei astfel de reduceri la vârsta standard de pensionare pentru stagiul de cotizare realizat în grupele I şi a II-a de muncă. 35. Punctul de vedere exprimat de completul Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, învestit cu soluţionarea Dosarului nr. 30.398/3/2013, este în sensul că stagiul complet de cotizare cuvenit persoanelor care se pensionează la limită de vârstă, în baza Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiind de prevederile art. 55 din lege, se determină în conformitate cu prevederile anexei nr. 5, în funcţie de data stabilirii iniţiale a drepturilor de pensie. 36. Ipoteza de lucru o constituie situaţia deschiderii dreptului la pensie la o vârstă redusă pe baza art. 55, caz în care luna şi anul pensionării nu mai corespund cu data naşterii din anexa nr. 5, astfel că se pune problema dacă, în acest caz, stagiul complet de cotizare se culege din tabelul anexei nr. 5, din dreptul rubricii referitoare la data naşterii persoanei, sau de pe linia rubricii referitoare la luna şi anul pensionării. 37. A arătat această instanţă de trimitere că anexa nr. 5 este creată după criteriul lunii şi anului naşterii, din care decurg luna şi anul pensionării pe baza vârstei asiguratului. După rubrica privitoare la vârstă figurează cea care stabileşte stagiul complet de cotizare. Este vorba despre stagiul complet de cotizare, ca element obiectiv, predeterminat de lege, care apare la numitorul fracţiei ce dă punctajul mediu anual, fiind de dorit, din acest punct de vedere, să fie cât mai mic. 38. Făcând referire la considerentele Deciziei nr. 4/2011, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recursul în interesul legii, titularul sesizării a arătat că, în condiţii normale, nu se creează nicio contradicţie între datele tabelului şi cele personale, fiind în discuţie situaţia persoanelor pensionate pentru limită de vârstă, în baza Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, înainte de luna martie 2015, a căror vârstă standard de pensionare este redusă în condiţiile art. 55 din lege. Prin urmare, pensionarea propriu-zisă se produce la un moment anterior celui la care ar fi împlinit vârsta standard, astfel că data pensionării nu mai corespunde liniei din tabel care conţine data naşterii. Totodată, şi stagiul complet de cotizare aferent momentului pensionării este diferit de cel corespunzător datei naşterii (prin ipoteză, primul fiind mai mic). 39. A apreciat acest complet de judecată din cadrul Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale că sunt aidoma aplicabile la prezenta problemă de drept raţiunile care au stat la baza emiterii Deciziei în interesul Legii nr. 4/2011 sus-menţionate (chiar dacă aceasta a fost pronunţată în interpretarea Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, şi în condiţiile existenţei unei contradicţii între acest act normativ şi normele sale metodologice de punere în aplicare, cât priveşte culegerea stagiului complet de cotizare). 40. Titularul acestei sesizări a arătat că nu împărtăşeşte opinia potrivit căreia art. 3 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, consacră o dispoziţie de principiu, care se aplică atunci când sunt întrunite condiţiile situaţiei-regulă (aceea a pensionării la data împlinirii vârstei standard), ci reprezintă tocmai principiul general valabil şi aplicabil, care nu distinge după modul în care s-ar găsi îndeplinite condiţiile pensionării la un moment dat. 41. Nu a fost însuşit nici argumentul conform căruia, prin luarea în considerare a stagiului complet de cotizare de la data deschiderii drepturilor, s-ar ajunge la un dublu beneficiu pe lângă cel al reducerii vârstei, căci stagiul complet de cotizare nu poate fi privit astfel: el nu este un "beneficiu" (aşa cum nu este nici pentru cei care se pensionează la vârsta standard), ci un element obligatoriu, fixat obiectiv de lege la un anumit moment, care intră matematic în algoritmul de determinare a cuantumului pensiei. Practic, legea în vigoare, unitar aplicabilă la un moment dat, consacră un unic stagiu complet de cotizare, iar nu tot atâtea stagii câte persoane cu vârste diferite ar intra la pensie de limită de vârstă în acelaşi timp. 42. Completul de judecată al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, învestit cu soluţionarea Dosarului nr. 27.255/3/2013, a arătat că, pentru ipoteza în care vârsta standard de pensionare a fost redusă în baza art. 55 din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, luna şi anul pensionării nu corespund datei naşterii din anexa nr. 5 la această lege. 43. Prin urmare, în vederea calculării punctajului mediu anual trebuie stabilit stagiul complet de cotizare prevăzut în anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, fie prin raportare la prima coloană - luna şi anul naşterii asiguratului, fie prin raportare la a doua coloană - luna şi anul pensionării. 44. S-a reţinut că toate dispoziţiile privind calculul punctajului mediu anual din cuprinsul Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, şi al normelor metodologice de aplicare a acestei legi, cu excepţia art. 3 alin. (1) lit. n) din lege, fac referire la stagiul complet de cotizare. Prin urmare, la calcularea punctajului mediu anual trebuie utilizat stagiul complet de cotizare prevăzut în funcţie de data pensionării, conform art. 3 alin. (1) lit. n), aceasta fiind singura dispoziţie legală care face referire la momentul în funcţie de care se identifică stagiul complet de cotizare ce trebuie utilizat la stabilirea punctajului mediu anual. 45. Şi acest complet de judecată a reţinut ca fiind relevante considerentele Deciziei nr. 4/2011 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, conform cărora "în anexa nr. 9, fiecărei persoane asigurate i s-au prestabilit, în funcţie de data naşterii, un anumit stagiu de cotizare şi o anumită vârstă standard de pensionare, ceea ce contravine spiritului Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, care prevede că în orice moment dat toţi asiguraţii au dreptul să beneficieze de acelaşi stagiu de cotizare şi de aceeaşi vârstă standard de pensionare. Prin stabilirea unor vârste standard diferite şi a unor stagii complete de cotizare diferite pentru persoane născute la date diferite, dar care solicită înscrierea la pensie în acelaşi interval, se ajunge la crearea unei discriminări nejustificate pe criteriu de vârstă. Vârsta standard de pensionare şi stagiul complet de cotizare sunt elemente obiective, care se aplică în mod egal tuturor persoanelor care solicită înscrierea la pensie la un moment dat (în acelaşi interval) indiferent de vârsta lor biologică". 46. Reţinând că aceleaşi considerente sunt incidente şi în cazul aplicării anexei nr. 5 la Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, completul Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a apreciat că stabilirea stagiului complet de cotizare, în vederea calculării punctajului mediu anual, în funcţie de data naşterii, ar reprezenta o discriminare nejustificată pe criteriu de vârstă. V. Punctele de vedere ale părţilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 47. Potrivit încheierilor de sesizare, părţile au exprimat următoarele puncte de vedere: a) În Dosarul nr. 3.738/90/2013 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă, apelanta-contestatoare D.M. a susţinut că stabilirea vârstei standard de pensionare conform anexei nr. 5 la Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, se face în funcţie de data la care se solicită înscrierea la pensie pentru limita de vârstă. Intimata Comisia centrală de contestaţii din cadrul Casei Naţionale de Pensii Publice a apreciat că modalitatea de stabilire a vârstei standard de pensionare este prevăzută de art. 53 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, şi se realizează prin raportare la anexa nr. 5 la lege, în sensul că vârsta standard se determină în funcţie de anul, respectiv luna naşterii. Deoarece cele trei condiţii standard - vârsta de pensionare, stagiul minim şi stagiul complet de cotizare - în funcţie de care se stabileşte înscrierea la pensie sunt supuse unei creşteri eşalonate, acestea sunt diferite, în funcţie de anul şi luna naşterii fiecărei persoane. b) În Dosarul nr. 30.398/3/2013 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, apelantul-reclamant V.S. a susţinut obligativitatea culegerii stagiului complet de cotizare, ca element la care punctajul anual se împarte, din anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, prin raportare la data deschiderii drepturilor pentru limită de vârstă, iar nu în raport cu data naşterii, ca stagiu corespunzător vârstei de 65 de ani, aplicabil din martie 2015 celor cărora nu li se reduce vârsta standard de pensionare. Intimata-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti a arătat că stagiul complet de cotizare prevăzut în anexa nr. 5 se determină, conform art. 53 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, în funcţie de data naşterii, indiferent de momentul deschiderii dreptului la pensie de limită de vârstă. c) În Dosarul nr. 27.255/3/2013 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, intimatul-reclamant R.M.E. a apreciat că stagiul de cotizare aplicabil este prevăzut de anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, în funcţie de data pensionării. Apelanta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti a apreciat că dispoziţiile legale sunt clare în ceea ce priveşte condiţiile de acordare a pensiei, în sensul că data înscrierii la pensie este stabilită în funcţie de vârsta şi stagiul de cotizare prevăzute de lege, iar momentul formulării cererii de pensionare este relevant pentru stabilirea stagiului complet de cotizare. 48. După comunicarea raportului, potrivit dispoziţiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, au fost formulate în scris următoarele puncte de vedere de către părţi. 49. La data de 16 iunie 2015 a fost înregistrat punctul de vedere, formulat prin avocat, al intimatului-reclamant R.M.E., parte în Dosarul nr. 27.255/3/2013 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, care a apreciat că stagiul complet de cotizare în privinţa persoanelor care beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare se culege din anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, în funcţie de data naşterii, pentru a nu se crea discriminări nejustificate. 50. La data de 18 iunie 2015 s-a depus la dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept punctul de vedere formulat de Casa Naţională de Pensii Publice, potrivit căruia atât vârsta standard de pensionare necesară în vederea înscrierii la pensie pentru limită de vârstă, cât şi stagiul complet de cotizare se determină în funcţie de data naşterii, cu atât mai mult cu cât şi legiuitorul a prevăzut creşterea acestora în funcţie de data naşterii, elementul de referinţă în funcţie de care se determină luna şi anul pensionării, vârsta asiguratului la ieşirea la pensie, stagiul complet de cotizare şi stagiul minim de cotizare. 51. La data de 25 iunie 2015 au fost înregistrate la dosar note scrise şi înscrisuri depuse de apelanta-contestatoare D.M., parte în Dosarul nr. 3.738/90/2013 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă, referitoare la fondul cauzei. VI. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie 52. Opinia majoritară conturată prin soluţiile pronunţate de instanţele judecătoreşti a fost în sensul că, potrivit anexei nr. 5 la Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, vârsta standard de pensionare şi stagiul complet de cotizare se stabilesc în funcţie de data naşterii asiguratului. 53. Într-o opinie minoritară s-a apreciat că stagiul de cotizare se determină prin raportare la anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, în funcţie de data cererii de înscriere la pensie. 54. Potrivit datelor comunicate de instanţele naţionale, la nivelul Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale există două cauze similare, suspendate în temeiul art. 520 alin. (4) din Codul de procedură civilă. 55. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Adresa nr. 992/C/2007/III-5/2015 din 5 mai 2015, a comunicat că, la nivelul Secţiei judiciare - Serviciul judiciar civil, nu s-a verificat şi nu se verifică, în prezent, practica judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept care formează obiectul prezentei sesizări. VII. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale 56. Instanţa de contencios constituţional a respins excepţiile de neconstituţionalitate invocate în legătură cu dispoziţiile art. 53 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale anexei nr. 5 la această lege*1), respectiv pe cele formulate în legătură cu art. 95 din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare*2).────────── *1) Decizia Curţii Constituţionale nr. 111 din 5 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249 din 30 aprilie 2013. *2) Decizia Curţii Constituţionale nr. 273 din 24 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 375 din 30 mai 2011, Decizia Curţii Constituţionale nr. 174 din 8 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 239 din 6 aprilie 2011, Decizia Curţii Constituţionale nr. 698 din 27 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 21 ianuarie 2015.────────── 57. Dispoziţiile art. 52 din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, nu au făcut obiectul controlului de constituţionalitate. 58. Recent a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 29 aprilie 2015, Decizia nr. 82 din 26 februarie 2015 a Curţii Constituţionale, referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor coloanei întâi cu titlul "luna şi anul naşterii" din anexa nr. 6 la Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (care are o structură comună cu anexa nr. 5). VIII. Raportul asupra chestiunii de drept 59. Prin raportul întocmit în cauză, în conformitate cu dispoziţiile art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă s-a apreciat că nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile de admisibilitate a mecanismului privind pronunţarea unei hotărâri prealabile, potrivit dispoziţiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, cu referire la gradul de dificultate a chestiunii de drept. 60. Asupra rezolvării de principiu a chestiunii de drept sesizate, pentru ipoteza în care completul desemnat în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile ar ajunge la concluzia întrunirii condiţiilor de admisibilitate, opinia judecătorilor-raportori a fost în sensul admiterii sesizărilor, apreciindu-se că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 52 şi 53 din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la prevederile anexei nr. 5 la această lege, vârsta standard de pensionare, în vederea înscrierii la pensie pentru limită de vârstă, se determină în funcţie de data naşterii asiguratului, iar în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 53 alin. (3) şi art. 95 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la prevederile anexei nr. 5 la această lege, stagiul complet de cotizare al persoanelor care se pensionează în temeiul acestui act normativ şi care beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare se determină conform anexei nr. 5 în funcţie de data naşterii asiguratului. IX. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie 61. Examinând sesizările în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori, punctele de vedere formulate de părţi şi chestiunile de drept ce se solicită a fi dezlegate, constată următoarele: 62. Prin reglementarea cuprinsă în art. 519 din Codul de procedură civilă, legiuitorul a instituit o serie de condiţii de admisibilitate pentru declanşarea procedurii de sesizare în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, condiţii care trebuie să fie întrunite în mod cumulativ. 63. Procedând, în prealabil, la o analiză asupra admisibilităţii sesizărilor, se constată că sunt îndeplinite cerinţele legale. 64. Cu prioritate se reţine că, faţă de data înregistrării cererilor de chemare în judecată ce formează obiectul dosarelor nr. 3.738/90/2013 (înregistrat la data de 29 aprilie 2013 pe rolul Tribunalului Vâlcea), nr. 30.398/3/2013 (înregistrat la data de 12 septembrie 2013 pe rolul Tribunalului Bucureşti) şi nr. 27.255/3/2013 (înregistrat la data de 6 august 2013 pe rolul Tribunalului Bucureşti), este îndeplinită condiţia premisă referitoare la legea procesuală aplicabilă, în sensul că procesele în legătură cu care s-a solicitat pronunţarea unei hotărâri prealabile sunt guvernate de dispoziţiile actualului Cod de procedură civilă, adoptat prin Legea nr. 134/2010*3).────────── *3) A se vedea, în acest sens, Decizia nr. 8 din 7 iulie 2014, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 2 octombrie 2014.────────── 65. Din perspectiva titularilor sesizărilor se constată că cele trei procese se află pe rolul curţilor de apel, în faza de judecată a apelului. Având în vedere că hotărârile care fac obiectul controlului judiciar în apel sunt pronunţate în litigii de asigurări sociale, faţă de dispoziţiile art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă, raportat la art. XVIII din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, cu modificările ulterioare, hotărârile care vor fi pronunţate în apel vor fi definitive. Prin urmare, cei trei titulari ai sesizărilor soluţionează cauzele în ultimă instanţă. 66. Cât priveşte condiţia de admisibilitate privind ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei în curs de judecată se constată că sesizările pun în discuţie două chestiuni de drept aflate în strânsă legătură, ce vizează interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 52, art. 53 şi art. 95 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la prevederile anexei nr. 5 la această lege, în scopul determinării vârstei standard de pensionare, în vederea înscrierii la pensie pentru limită de vârstă şi a stagiului complet de cotizare, pentru persoanele care beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare. Prin urmare, de lămurirea acestor chestiuni de drept depinde soluţionarea pe fond a cauzelor deoarece, în funcţie de modalitatea de rezolvare, se va da o dezlegare fondului raporturilor juridice deduse judecăţii. 67. Este îndeplinită şi cerinţa noutăţii problemei de drept supuse interpretării, impunându-se următoarele precizări. 68. Modalitatea de stabilire a vârstei standard de pensionare şi a stagiului complet de cotizare utilizate pentru determinarea punctajului mediu anual în operaţiunile de calculare a pensiilor din sistemul public a făcut obiectul recursului în interesul legii soluţionat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii prin Decizia nr. 4 din 4 aprilie 2011, însă cu referire la persoanele ale căror drepturi s-au deschis începând cu data de 1 aprilie 2001 şi prin raportare la prevederile anexei nr. 3 la Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare (în prezent abrogată), respectiv ale anexei nr. 9 la Ordinul ministrului muncii şi solidarităţii sociale nr. 340/2001, cu modificările şi completările ulterioare. 69. Soluţia instanţei supreme a vizat neconcordanţa dintre actele normative sus-menţionate, rezolvând o situaţie existentă anterior intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, iar aspectele rezultate din Decizia în interesul legii nr. 4/2011, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, nu mai subzistă sub actuala reglementare, astfel încât problema de drept a cărei dezlegare se solicită nu îşi pierde caracterul de noutate. 70. Ca atare, se constată că asupra prezentei chestiuni Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi nici nu există un recurs în interesul legii cu un obiect similar în curs de soluţionare. Se mai reţine că litigiile privind asigurările sociale nu intră în sfera de competenţă a instanţei supreme, astfel că nu există o jurisprudenţă a acestei instanţe în materie. 71. Totodată, se constată că pe rolul instanţelor judecătoreşti se află cauze similare ce au fost suspendate până la soluţionarea prezentelor sesizări, în temeiul art. 520 alin. (4) din Codul de procedură civilă, iar hotărârile pronunţate, într-un sens sau altul, nu prezintă caracterul unei practici judiciare conturate şi constante, astfel încât mecanismul cu funcţie de prevenţie al hotărârii prealabile poate fi declanşat, fiind necesară lămurirea acestor chestiuni de drept. 72. În speţă, chestiunile de drept invocate de titularii celor trei sesizări se referă, aşa cum s-a arătat mai sus, la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 52 şi 53 din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la prevederile anexei nr. 5 la această lege, cu privire la determinarea vârstei standard de pensionare, în vederea înscrierii la pensie pentru limită de vârstă, precum şi a dispoziţiilor art. 53 alin. (3) şi art. 95 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la prevederile anexei nr. 5 la această lege, privitor la determinarea stagiului complet de cotizare al persoanelor care se pensionează în temeiul acestui act normativ şi care beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare. 73. Cu referire la prima chestiune de drept se constată că vizează situaţia persoanelor care depun cereri de pensionare ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, şi care beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare. 74. Cea de-a doua chestiune de drept priveşte modul de determinare a stagiului complet de cotizare al persoanelor care se pensionează în temeiul acestui act normativ şi care beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare anterior lunii ianuarie 2015, când stagiile de cotizare au atins maximul prevăzut de lege. 75. Cu titlu prealabil, se cuvine a menţiona că, în reglementarea anterioară, reprezentată de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, în interpretarea căreia a fost pronunţată în recurs în interesul legii Decizia nr. 4/2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, s-a stabilit că vârsta standard de pensionare şi stagiul complet de cotizare utilizate pentru determinarea punctajului mediu anual în operaţiunile de calculare a pensiilor în sistemul public, pentru persoanele ale căror drepturi s-au deschis începând cu data de 1 aprilie 2001 şi care beneficiază de reducerea vârstei de pensionare potrivit legii, se determină în funcţie de data formulării cererii de pensionare. 76. Însă Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, aflată în vigoare, nu a păstrat această reglementare şi prevede la art. 52 că "Pensia pentru limită de vârstă se cuvine persoanelor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare sau în specialitate, după caz, prevăzute de prezenta lege". 77. Conform dispoziţiilor art. 53 din acelaşi act normativ, vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbaţi şi 63 de ani pentru femei, stagiul minim de cotizare este de 15 ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi, iar stagiul complet de cotizare este de 35 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. 78. Însă legiuitorul a prevăzut în anexa nr. 5 la această lege o eşalonare atât a vârstei standard de pensionare (separat pentru femei şi bărbaţi), cât şi a stagiilor de cotizare; în anexa nr. 6 - care are aceeaşi structură cu anexa nr. 5 - au fost prevăzute vârstele standard de pensionare şi stagiile de cotizare pentru cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale. 79. Cu referire la raţiunile pentru care legiuitorul a optat pentru adoptarea Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, prin Decizia nr. 680 din 26 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 9 august 2012, Curtea Constituţională a statuat că principiul contributivităţii stă la baza întregului sistem public de pensii, dreptul la pensie, precum şi cuantumul pensiei fiind acordat, respectiv determinat, ca urmare a contribuţiilor realizate la bugetul asigurărilor sociale de stat. Contribuţiile astfel realizate nu se circumscriu numai pensiilor pentru limită de vârstă, ci şi tuturor celorlalte pensii. Aşadar, cuantumul pensiei va reflecta atât stagiul de cotizare, cât şi veniturile realizate în cursul acestuia, iar deschiderea drepturilor de pensie este condiţionată şi de vârsta asiguratului determinată în funcţie de data naşterii sale. În consecinţă, legiuitorul din 2010 a prevăzut expressis verbis o soluţie legislativă de natură să stopeze valurile de pensionări ce ar fi grevat asupra bugetului asigurărilor sociale de stat, buget care prezintă un deficit semnificativ şi care continuă să crească. Legea instituie un dublu criteriu pentru ieşirea la pensie pentru limită de vârstă: vârsta şi stagiul complet de cotizare. Având în vedere deficitul bugetului de asigurări sociale menţionat, legiuitorul a instituit o grilă de creştere progresivă a vârstei de pensionare, iar data naşterii este un criteriu obiectiv pentru determinarea acesteia, întrucât raportat la ea se stabileşte vârsta de pensionare. Acest tip de reglementare există în majoritatea sistemelor naţionale, ea fiind justificată de asigurarea resurselor necesare finanţării sistemului public de pensii, în condiţiile în care, pe de o parte, se înregistrează o scădere a numărului populaţiei active şi, pe de altă parte, o creştere a speranţei de viaţă a persoanelor aflate la pensie. 80. Aşa cum s-a reţinut în mod corect în opinia majoritară de către instanţele judecătoreşti, în concordanţă cu deciziile Curţii Constituţionale, Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, conţine o reglementare diferită de cea cuprinsă în Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, iar elementul care diferenţiază în mod esenţial cele două acte normative este acela că a fost introdus drept criteriu de referinţă pentru determinarea vârstei standard de pensionare şi a stagiului complet de cotizare data naşterii asiguratului. 81. În acest sens, în anexa nr. 5 la legea în vigoare, având denumirea "vârste standard de pensionare, stagii complete şi stagii minime de cotizare" au fost înscrise la prima rubrică luna şi anul naşterii, în vreme ce la rubrica a doua sunt menţionate luna şi anul pensionării, urmate de rubricile privind vârsta în ani şi luni a asiguratului la data ieşirii la pensie şi stagiul complet, respectiv stagiul minim de cotizare. 82. Declanşarea procedurilor de pronunţare a unei hotărâri prealabile a fost ocazionată de interpretarea (care, potrivit verificărilor efectuate, este minoritară), pe care unele instanţe de judecată o dau sintagmei "la data pensionării". 83. Prin comparaţie, anexa nr. 3 la Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, cuprindea în prima rubrică intervalele de timp în care se făcea eşalonarea în sensul majorării vârstelor de pensionare şi a stagiilor de cotizare. 84. Faţă de structura anexei nr. 5 la Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, sintagma "la data pensionării" prevăzută de art. 52 şi art. 3 alin. (1) lit. n) din acelaşi act normativ se interpretează în sensul de dată predeterminată corespunzătoare vârstei asiguratului, din care pot fi operate reducerile prevăzute de lege, sub rezerva îndeplinirii cumulative şi a condiţiei de stagiu minim de cotizare sau în specialitate, după caz. 85. În acelaşi sens, reţinând ca element de referinţă prima rubrică din anexă, rezultă că stagiul complet de cotizare nu poate fi altul decât cel menţionat în dreptul rubricii care conţine luna şi anul naşterii asiguratului, independent dacă, în realitate, prin reducerea vârstei standard de pensionare, asiguratul s-a pensionat mai înainte de data prestabilită în anexa nr. 5. 86. O interpretare diferită este de natură să ducă la utilizarea, în absenţa oricărei dispoziţii legale care să deroge de la regulile generale, a unor elemente variabile din tabel, exclusiv în scopul menţinerii în favoarea beneficiarilor a unor condiţii mai avantajoase care au existat în reglementarea anterioară. Or, acest lucru nu este permis de regulile de interpretare a normelor de drept şi nici de principiile de drept. 87. Astfel, se constată că, aşa cum s-a arătat, instanţele care în mod corect au reţinut că Decizia nr. 4/2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dată în recurs în interesul legii, nu este aplicabilă în litigiile care intră sub incidenţa Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, nu au avut nicio dificultate de a interpreta dispoziţiile legale examinate în litera şi spiritul lor. 88. În sens contrar, instanţele care au îmbrăţişat opinia minoritară, indiferent dacă au menţionat sau nu expres în considerentele hotărârilor judecătoreşti Decizia nr. 4/2011, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, au transpus practic argumentele care se regăsesc în cuprinsul acesteia. 89. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 521, cu referire la art. 519 din Codul de procedură civilă, ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE În numele legii DECIDE: Admite sesizările formulate de Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă în Dosarul nr. 3.738/90/2013 şi Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosarele nr. 30.398/3/2013 şi nr. 27.255/3/2013, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile, şi, în consecinţă, stabileşte că: În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 52 şi art. 53 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la prevederile anexei nr. 5 la această lege, vârsta standard de pensionare, în vederea înscrierii la pensie pentru limită de vârstă, se determină în funcţie de data naşterii asiguratului. În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 53 alin. (3) şi art. 95 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la prevederile anexei nr. 5 la această lege, stagiul complet de cotizare al persoanelor care se pensionează în temeiul acestui act normativ şi care beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare se determină conform anexei nr. 5 în funcţie de data naşterii asiguratului. Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 29 iunie 2015. VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE IULIA CRISTINA TARCEA Magistrat-asistent, Mihaela Lorena Mitroi -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
