Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE Nr. 22 din 27 februarie 1995 privind constitutionalitatea modului de alcatuire a Biroului permanent al Camerei Deputatilor
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL NR. 64 din 7 aprilie 1995
Grupul parlamentar al aliantei civic-liberale din Camera Deputaţilor, prin liderul acestuia, domnul deputat Calin Anastasiu, a sesizat, la 7 februarie 1995, Curtea Constituţionalã cu privire la neconstituţionalitatea modului de alcãtuire a Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, ales în data de 6 februarie 1995.
În sesizare se arata ca au fost incalcate, cu aceasta ocazie, atît dispoziţiile art. 61 alin. (2) şi alin. (5) din Constituţie, cît şi cele ale art. 23 alin. 2 şi art. 24 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, dispoziţii care impun regula exprimarii configuraţiei politice a fiecãrei Camere în structurile interne de lucru. Prin încãlcarea acestor prevederi constituţionale şi regulamentare, Grupul parlamentar al aliantei civic-liberale a fost lipsit de locul ce i se cuvine în Biroul permanent.
În drept, sesizarea se bazeazã, în esenta, pe interpretarea dispoziţiilor art. 144 lit. b) din Constituţie, potrivit cãrora Curtea Constituţionalã este competenta sa controleze constituţionalitatea regulamentelor Parlamentului, în sensul ca aceasta competenta ar implica şi controlul constituţionalitãţii hotãrîrilor adoptate pe temeiul regulamentelor respective.
În vederea soluţionãrii sesizãrii, în conformitate cu prevederile art. 21 din Legea nr. 47/1992 s-a solicitat punctul de vedere al preşedintelui Camerei Deputaţilor, care, cu adresa nr. 90/Rg/1995, a comunicat acest punct de vedere, solicitind respingerea sesizãrii, întrucît atît Constituţia cît şi Legea nr. 47/1992 nu supun controlului de constitutionalitate alegerea Biroului permanent şi, în consecinta, sesizarea Curţii Constituţionale de cãtre un grup parlamentar este posibila numai atunci cînd se contesta constituţionalitatea unor prevederi regulamentare, or, în sesizare, se contesta mãsuri de aplicare a regulamentului.
Pe fond, se apreciazã ca sesizarea Curţii Constituţionale se datoreazã faptului ca la începutul primei sesiuni ordinare a anului 1995, la Camera Deputaţilor, Grupul parlamentar liberal s-a transformat în Grupul parlamentar al aliantei civic-liberale, ajungind la un numãr de 26 de membri. Pe aceasta baza s-a solicitat Biroului permanent repartizarea unui loc în cadrul acestuia. Cererea a fost respinsã, deoarece s-a aprobat cu unanimitate de voturi respectarea algoritmului de repartizare a locurilor în Biroul permanent în funcţie de ponderea grupurilor parlamentare în totalul deputaţilor, algoritm stabilit la începutul legislaturii pe intreaga durata a acesteia, aplicabil în patru etape, fiecãrei etape corespunzindu-i o sesiune de toamna şi una de primavara. În vederea respectãrii configuraţiei politice a Camerei, s-a admis ca determinarea întinderii acestui drept sa se facã nu o data pentru intreaga legislatura, ci pentru perioade de un an, avînd în vedere sesiunile de toamna şi de primavara. În aceste doua sesiuni, locurile se repartizeazã în ordinea ponderii grupurilor parlamentare în totalul deputaţilor şi ţinînd seama de numãrul de locuri ce le revin pentru fiecare sesiune în Biroul permanent. Prin aceasta mişcare de rotaţie se asigura ca fiecare grup sa-şi valorifice vocaţia de a avea locuri în Biroul permanent, potrivit ponderii sale în totalul deputaţilor, motiv pentru care noul grup parlamentar, în actuala sesiune, nu dispune de un loc în Biroul permanent.
Se considera ca sesizarea este vadit nefondata. În continuarea punctului de vedere se adauga anexele care dovedesc cele afirmate. În stenograma şedinţei Camerei Deputaţilor din 6 februarie 1995 se arata: la şedinţa Biroului permanent, în care s-au reafirmat înţelegerile de mai sus, au participat şi liderii grupurilor parlamentare şi, în unanimitate, s-au votat propunerile de soluţii; supusã la vot în Camera, aceasta înţelegere a fost votatã, cu o singura abţinere.
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ,
examinînd sesizarea de neconstituţionalitate, punctul de vedere comunicat de Camera Deputaţilor, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, dispoziţiile art. 23 alin. 2 şi ale art. 24 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, precum şi prevederile art. 144 lit. b) din Constituţie şi ale Legii nr. 47/1992, retine urmãtoarele:
Grupul parlamentar al aliantei civic-liberale solicita Curţii sa constate modul neconstitutional de alcãtuire a Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, ales în data de 6 februarie 1995. Se considera ca prin acest mod de alcãtuire s-au încãlcat dispoziţiile art. 61 alin. (2) şi (5) din Constituţie şi ale art. 23 alin. 2 şi art. 24 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.
Art. 61 alin. (2) din Constituţie stabileşte ca "Fiecare Camera îşi alege un Birou permanent. Preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului se aleg pe durata mandatului camerelor. Ceilalţi membri ai Birourilor permanente sînt aleşi la începutul fiecãrei sesiuni. Membrii Birourilor permanente pot fi revocaţi înainte de expirarea mandatului", iar alin. (5) al aceluiaşi articol stabileşte ca "Birourile permanente şi comisiile parlamentare se alcãtuiesc potrivit configuraţiei politice a fiecãrei Camere".
Fata de conţinutul sesizãrii, în discuţie sînt puse doua reguli, şi anume: alegerea la începutul fiecãrei sesiuni şi respectarea configuraţiei politice a Camerei.
Cît priveşte art. 23 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, el prevede ca "În vederea depunerii propunerilor, Camera Deputaţilor stabileşte numãrul de locuri din Biroul permanent care revine, pe funcţii, unor grupuri parlamentare, potrivit configuraţiei politice a Camerei", iar art. 24 din regulament stabileşte ca "Vicepreşedinţii, secretarii şi chestorii sînt aleşi la începutul sesiuni ordinare".
Comparind textele constituţionale cu cele din regulament se observa clar ca nu exista nici o contradictie între ele.
Dispoziţiile regulamentare preiau şi detaliazã dispoziţiile constituţionale, fãrã a le incalca. Este o operaţiune fireasca şi desigur constituţionalã.
În sesizare, Grupul parlamentar nu contesta constituţionalitatea prevederilor regulamentare, ci doar a modului de aplicare a acestor reguli.
Sub acest aspect trebuie însã observat ca art. 144 lit. b) din Constituţie împuterniceşte Curtea Constituţionalã sa se pronunţe asupra "constituţionalitãţii regulamentelor Parlamentului".
Ca atare, Curtea Constituţionalã nu este competenta de a se pronunţa şi asupra modului de aplicare a regulamentelor. O asemenea extindere de competenta ar incalca nu numai dispoziţiile clare şi explicite ale art. 144 lit. b) din Constituţie, ci şi autonomia regulamentara, organizatoricã şi funcţionalã a Parlamentului, în speta a Camerei Deputaţilor, astfel cum rezulta ea din întregul capitol I al titlului III din Constituţie. De altfel, printr-o decizie a sa (Decizia nr. 44 din 8 iulie 1993 cu privire la constituţionalitatea art. 2 din Regulamentul Adunãrii Deputaţilor din 27 iunie 1990), Curtea Constituţionalã a statuat ca numai Camera Deputaţilor poate decide asupra modalitãţilor, procedurilor şi condiţiilor în care procedeazã la luarea unor mãsuri, potrivit principiului autonomiei regulamentare în virtutea cãruia ea îşi stabileşte organizarea şi desfãşurarea propriei activitãţi, respectîndu-se, fireşte, normele constituţionale care şi-ar gãsi aplicaţii în astfel de situaţii. Mai mult, printr-o alta decizie (Decizia nr. 68 din 23 noiembrie 1993 privind invalidarea mandatului unui deputat); Curtea Constituţionalã a arãtat ca art. 144 lit. b) din Constituţie priveşte exclusiv regulamentele Camerelor şi, ca atare, rezulta ca "nu intra în competenta Curţii Constituţionale controlul actelor de aplicare a regulamentelor respective".
Este deci conform Constituţiei şi practicii Curţii Constituţionale faptul ca controlul de constitutionalitate nu se poate extinde asupra actelor de aplicare a dispoziţiilor regulamentare. Aplicarea regulamentului este o atribuţie a Camerei Deputaţilor. Orice imixtiune în aceasta activitate din partea unor autoritãţi publice exterioare Camerei Deputaţilor ar putea fi calificatã ca o încãlcare a autonomiei acesteia. În situaţia unor plingeri sau contestaţii ale deputaţilor sau grupurilor parlamentare privind mãsurile concrete de aplicare a regulamentului, constituţionalã este folosirea cãilor şi procedurilor exclusiv parlamentare.
Curtea Constituţionalã nu poate sa nu observe, de asemenea, ca din lectura stenogramei, anexatã la dosar, rezulta ca nici la şedinţa Biroului permanent cu liderii grupurilor parlamentare, nici în şedinţa plenara a Camerei Deputaţilor nu s-a ridicat şi nu s-a dezbãtut o asemenea problema şi nu au existat contestaţii în acest sens. Din stenograma şedinţei Camerei Deputaţilor rezulta ca propunerile pentru repartizarea pe funcţii a locurilor în Biroul permanent au fost acceptate fãrã nici un vot impotriva şi doar cu o singura abţinere.
Fata de cele arãtate, potrivit prevederilor art. 144 lit. b) din Constituţie, precum şi ale art. 3, art. 13 alin. (1) lit. A.b), art. 21 şi art. 22 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
1. Constata ca soluţionarea sesizãrii Grupului parlamentar al aliantei civic-liberale din Camera Deputaţilor nu este de competenta Curţii Constituţionale.
2. Prezenta decizie se comunica Grupului parlamentar al aliantei civic-liberale din Camera Deputaţilor, precum şi Camerei Deputaţilor şi se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Deliberarea a avut loc la data de 27 februarie 1995 şi la ea au participat Vasile Gionea, preşedinte, Viorel Mihai Ciobanu, Mihai Constantinescu, Miklos Fazakas, Ion Filipescu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Florin Bucur Vasilescu şi Victor Dan Zlatescu, judecãtori.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. dr. VASILE GIONEA
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu
------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
