Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 22 din 24 ianuarie 2002 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 108 pct. 3 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 253 din 15 aprilie 2002
Nicolae Popa - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Paula C. Pantea - procuror
Laurentiu Cristescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 108 pct. 3 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, republicatã, excepţie ridicatã de Aurel Gheorghe în Dosarul nr. 1.093/COM/2001 al Tribunalului Constanta - Secţia comercialã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, fata de care procedura a fost legal îndeplinitã.
Curtea, având în vedere ca excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 405C/2001, nr. 406C/2001 şi nr. 407C/2001 au conţinut identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexarii cauzelor.
La apelul nominal în dosarele nr. 406C/2001 şi nr. 407C/2001 se constata lipsa pãrţilor, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexarii cauzelor menţionate.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor <>art. 16 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, coroborate cu cele ale art. 164 din Codul de procedura civilã, dispune conexarea dosarelor nr. 406C/2001 şi nr. 407C/2001 la Dosarul nr. 405C/2001, care este primul înregistrat.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arata ca în jurisprudenta sa Curtea Constituţionalã s-a pronunţat asupra constituţionalitãţii dispoziţiilor <>art. 108 pct. 3 din Legea nr. 64/1995 , republicatã. În speta este vorba de opţiunea legiuitorului cu privire la ordinea în care se face plata creanţelor într-o unitate aflatã în procedura de lichidare, ordine care nu poate constitui obiectul controlului de constitutionalitate. Mai arata ca prevederile criticate nu contravin dispoziţiilor art. 125 alin. (3) din Constituţie, deoarece procedura falimentului este stabilitã prin lege, adicã asa cum cer aceste dispoziţii. Se solicita respingerea exceptiei ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 22 mai 2001, pronunţatã în Dosarul nr. 1.088/COM/2001, precum şi prin încheierile din 29 iunie 2001, pronunţate în dosarele nr. 1.093/COM/2001 şi nr. 1.100/COM/2001, Tribunalul Constanta - Secţia comercialã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 108 pct. 3 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, republicatã, excepţie ridicatã de Vladimir-Ion Udrescu, Aurel Gheorghe, Sorin Brojboiu, Mugurel-Gabriel Creţu, Dimciu Damasaru, Gabriel Fotea, Mihai Porosnicu, Panait Rosca, Daniel Lungu, Grigore Sima şi Vasile Miron în dosarele acelei instanţe.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin ca dispoziţia finala a pct. 3 al <>art. 108 din Legea nr. 64/1995 , republicatã, potrivit cãreia în categoria de creanţe privilegiate prevãzute la acest punct se înscriu doar "creanţele izvorâte din contracte de munca, pe cel mult 6 luni anterioare deschiderii procedurii", este discriminatorie şi, ca atare, contrarã prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie. Se arata în acest sens ca în cadrul aceleiaşi categorii de creditori dispoziţia legalã criticata favorizeazã pe cei care au creanţe mai recente, în dezavantajul celor cu creanţe mai vechi.
Tribunalul Constanta - Secţia comercialã, exprimandu-şi opinia, considera ca dispoziţiile art. 108 pct. 3 nu incalca dreptul fundamental garantat prin art. 16 alin. (1) din Constituţie. Invocandu-se jurisprudenta constanta a Curţii Constituţionale, se apreciazã ca "egalitatea în fata legii nu impune uniformitate, ci aprecierea soluţiilor în raport de situaţiile diferite" generate de practica. Se mai arata ca textul de lege criticat nu incalca dreptul salariaţilor la protecţia socialã a muncii, statuat prin art. 38 din Constituţie, iar "stabilirea rangului de prioritate menţionat, nu implica restrangerea exerciţiului unor drepturi ale personalului ambarcat". În ceea ce priveşte reglementãrile internaţionale pretins incalcate, instanta considera ca textul de lege criticat nu contravine prevederilor art. 25 din Carta socialã europeanã revizuitã, devenitã, prin ratificare, parte integrantã a dreptului intern. În temeiul acestor considerente, instanta apreciazã ca excepţia ridicatã este neîntemeiatã.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate.
Preşedintele Camerei Deputaţilor arata ca prin art. 108 "se instituie o anumitã ordine de prioritate pentru satisfacerea anumitor tipuri de creanţe". Se acorda prioritate plãţii taxelor, timbrelor şi altor cheltuieli aferente procedurii reorganizãrii judiciare (ordinea 1), plãţii creanţelor şi creditelor nãscute din continuarea activitãţii unitãţii aflate în procedura falimentului (ordinea 2), iar pe locul trei se situeaza creanţele rezultate din contractele de munca, dar "pe cel mult 6 luni anterioare deschiderii procedurii". Se mai arata ca "justificarea acestui termen rezulta din <>art. 1 al Legii nr. 64/1995 , republicatã, adicã din situaţia comercianţilor care nu mai pot face fata datoriilor lor comerciale, data fiind situaţia financiarã dificila în care aceştia se gãsesc".
În ceea ce priveşte încãlcarea de cãtre textul criticat a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie se arata ca în jurisprudenta sa Curtea Constituţionalã a statuat ca "principiul egalitãţii nu se opune ca o lege sa stabileascã reguli diferite în raport de persoanele care se gãsesc în situaţii deosebite".
Se mai arata ca ordinea de prioritate a plãţii creanţelor, stabilitã prin textul criticat, nu contravine dreptului salariaţilor la protecţia socialã a muncii, statuate prin art. 38, şi nici nu poate fi consideratã o restrangere a unor drepturi în sensul celor prevãzute prin dispoziţiile art. 49, ambele din Constituţia României.
Guvernul apreciazã ca excepţia ridicatã nu este intemeiata, deoarece <>Legea nr. 64/1995 instituie o procedura specialã - concursuala -, punând pe toţi creditorii unui comerciant care nu şi-a plãtit datoriile într-o situaţie egala, procedura care se încadreazã în prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie. S-a mai arãtat ca prin art. 108 se stabileşte o ierarhie între creditori - fãrã a exclude vreunul -, ţinându-se seama de natura şi importanta creanţelor, textul criticat fiind astfel în concordanta cu dispoziţiile art. 11 pct. 1 din Convenţia Conferintei Internaţionale a Muncii nr. 95/1949 privind protecţia salariului.
Preşedintele Senatului nu a transmis punctul sau de vedere.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale preşedintelui Camerei Deputaţilor şi Guvernului, rapoartele judecãtorului-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţiile de neconstituţionalitate ridicate.
Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 108 pct. 3 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 13 decembrie 1999, care au urmãtorul conţinut: "Creanţele vor fi plãtite, atât în cazul lichidãrii unor bunuri din averea debitorului pe baza de plan, cat şi în cazul falimentului, în urmãtoarea ordine: [...] 3. creanţele izvorâte din contracte de munca, pe cel mult 6 luni anterioare deschiderii procedurii."
Autorii exceptiei susţin ca dispoziţiile legale criticate sunt contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, potrivit cãrora "Cetãţenii sunt egali în fata legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri".
În opinia autorilor exceptiei toţi creditorii, titulari ai unor creanţe izvorâte din contracte de munca, se afla în aceeaşi situaţie, iar tratamentul juridic diferenţiat în raport cu data naşterii creanţei este discriminator, unii având dreptul de a li se plati creanţele în cea de a treia ordine de preferinta, iar alţii abia în cea de a noua ("alte creanţe chirografare").
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca, în mod obiectiv, exista deosebiri între situaţia celor doua categorii de creditori ai unei unitãţi aflate în procedura de lichidare potrivit prevederilor <>Legii nr. 64/1995 , întrucât unii au creanţe mai vechi, pentru a cãror recuperare, depunând diligenţele necesare, ar fi putut acţiona înainte ca debitorul sa ajungã în situaţia de incapacitate de plata, iar alţii, cu creanţe nãscute mai recent, nu au avut la dispoziţie timp suficient pentru executarea creanţelor lor anterior deschiderii procedurii falimentului. În jurisprudenta sa Curtea Constituţionalã a statuat ca principiul egalitãţii în drepturi a cetãţenilor impune un tratament juridic identic numai în situaţii egale, iar situaţiile în mod obiectiv diferite justifica chiar şi din punct de vedere constituţional tratament juridic diferit.
Pe de alta parte, Curtea observa ca toţi creditorii au acelaşi interes şi aceeaşi legitimitate în recuperarea creanţelor lor, dar lichidarea bunurilor din averea debitorului şi falimentul se fac în timp, în mod treptat, situaţie în care nu se pot recupera deodatã toate creanţele. Aceasta stare de lucruri impune stabilirea unei ordini de plata în raport cu natura creanţelor, ceea ce intra în atribuţiile legiuitorului.
Curtea mai retine şi faptul ca stabilirea ordinii de plata a creanţelor se face prin norme juridice cu caracter procedural, iar, potrivit dispoziţiilor art. 125 alin. (3) din Constituţie, "Competenta şi procedura de judecata sunt stabilite de lege".
Curtea retine, de asemenea, ca nu poate fi primitã nici critica referitoare la încãlcarea dispoziţiilor art. 38 alin. (1) şi (2) din Constituţie, care reglementeazã neingradirea dreptului la munca, libertatea alegerii profesiei şi a locului de munca şi dreptul la protecţia socialã a muncii. Textul de lege criticat nu atinge exerciţiul acestor drepturi şi nici al dreptului de a primi o remuneraţie corespunzãtoare pentru munca prestatã.
În legatura cu susţinerea autorilor excepţiilor referitoare la neconcordanta existenta între textul de lege criticat şi prevederile art. 25 din Carta socialã europeanã revizuitã, trebuie avute în vedere şi dispoziţiile art. 25 pct. 3 lit. a) din anexa la carta, potrivit cãrora "Creanţele lucrãtorilor care fac obiectul acestei dispoziţii vor trebui sa cuprindã cel puţin:
a) creanţele lucrãtorilor cu titlu de salarii aferente unei perioade determinate, care nu trebuie sa fie mai mica de 3 luni într-un sistem de privilegii şi de 8 sãptãmâni într-un sistem de garanţii, care precede insolvabilitatea sau încetarea raportului de munca;"
În ceea ce priveşte incidenta reglementãrilor internaţionale invocate, Curtea constata ca în cauza sunt aplicabile doar prevederile art. 11 din Convenţia Conferintei Internaţionale a Muncii nr. 95/1949, potrivit cãrora "vor avea rang de creditori privilegiaţi pentru salariile care le sunt datorate cu titlu de servicii prestate în cursul unei perioade anterioare falimentului sau lichidãrii şi care va fi prevãzutã de cãtre legislaţia nationala", iar "Ordinea de prioritate a creanţei privilegiate constituitã de salariu, fata de celelalte creanţe privilegiate, trebuie sa fie determinata de cãtre legislaţia nationala". Rezulta deci ca atât stabilirea perioadei din care provin creanţele din salariu, pentru a fi considerate privilegiate, cat şi ordinea de prioritate a creanţelor privilegiate intra în atribuţiile legiuitorului naţional, atribuţie exercitatã de legiuitorul roman prin adoptarea <>art. 108 din Legea nr. 64/1995 , republicatã. Asa fiind, Curtea constata ca dispoziţiile <>art. 108 pct. 3 din Legea nr. 64/1995 , republicatã, sunt în deplina concordanta cu reglementarea internationala citata.
Curtea Constituţionalã a fost sesizatã în numeroase alte cauze cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 108 pct. 3 din Legea nr. 64/1995 , republicatã, retinand în mod constant ca aceste dispoziţii legale nu incalca nici o prevedere constituţionalã sau reglementare internationala (de exemplu, deciziile nr. 269 şi nr. 273 din 2 octombrie 2001, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 46 din 23 ianuarie 2002 şi, respectiv, nr. 51 din 24 ianuarie 2002).
Întrucât în prezenta cauza nu s-au invederat elemente noi care sa determine reconsiderarea jurisprudenţei constante a Curţii, soluţia din deciziile anterioare îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauza.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1, 2, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 108 pct. 3 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, republicatã, excepţii ridicate de Vladimir-Ion Udrescu, Aurel Gheorghe, Sorin Brojboiu, Mugurel-Gabriel Creţu, Dimciu Damasaru, Gabriel Fotea, Mihai Porosnicu, Panait Rosca, Daniel Lungu, Grigore Sima şi Vasile Miron în dosarele nr. 1.088/COM/2001, nr. 1.093/COM/2001 şi nr. 1.100/COM/2001 ale Tribunalului Constanta - Secţia comercialã.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 24 ianuarie 2002.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Laurentiu Cristescu
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
