Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 22 din 12 ianuarie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15 alin. 1 si 2, art. 16 lit. g) si art. 26 din Legea notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 134 din 13 februarie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokâr Gâbor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Florentina Baltã - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. 1 şi 2, art. 16 lit. g) şi <>art. 26 din Legea notarilor publici şi a activitãţii notariale nr. 36/1995 , excepţie ridicatã de Stoian Cristache în Dosarul nr. 538/CAF/2005 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal rãspunde, pentru partea Uniunea Naţionalã a Notarilor Publici din România, consilier juridic Valentina-Carmen Dachin, lipsind autorul excepţiei, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Având cuvântul, reprezentantul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, depunând la dosarul cauzei note scrise în acest sens.
Reprezentantul Ministerului Public, referindu-se la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 13 septembrie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 538/CAF/2005, Curtea de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. 1 şi 2, art. 16 lit. g) şi <>art. 26 din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici şi a activitãţii notariale, excepţie ridicatã de Stoian Cristache în dosarul menţionat.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţã, cã textele de lege criticate încalcã prevederile din Legea fundamentalã invocatã, prin aceea cã nu permit militarilor cu studii juridice sã profeseze ca notari publici şi "anuleazã" militarilor cu studii juridice dreptul conferit de Hotãrârea Consiliului de Miniştri nr. 779/1961 , constând în echivalarea stagiului efectuat în serviciul militar, cu stagiul în specialitatea pentru care au pregãtirea doveditã prin acte oficiale. Se încalcã astfel normele constituţionale privind supremaţia Constituţiei şi a legilor, desfãşurarea activitãţii asociaţiilor profesionale în condiţiile legii, reglementarea statutului cadrelor militare prin lege organicã, respectiv cele privind conflictul temporal de legi. Se considerã cã refuzul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România, întemeiat pe textele de lege criticate, de a recunoaşte un drept legal, creeazã discriminare în cadrul aceleiaşi categorii de cetãţeni, cea a militarilor trecuţi în rezervã, precum şi încãlcarea dreptului de asociere, a liberei iniţiative, a dreptului la exercitarea unei profesii.
Curtea de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât textele de lege criticate nu limiteazã dreptul de alegere a profesiei sau a ocupaţiei, ci condiţioneazã exercitarea profesiei de notar public de îndeplinirea unor condiţii prin care sã fie garantatã calitatea serviciilor notariale.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât textele de lege criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate de autorul excepţiei.
Avocatul Poporului, referindu-se şi la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 15 alin. 1 şi 2, art. 16 lit. g) şi ale <>art. 26 din Legea notarilor publici şi a activitãţii notariale nr. 36/1995 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 16 mai 1995.
Ulterior sesizãrii Curţii Constituţionale, dispoziţiile <>art. 16 lit. g) din Legea nr. 36/1995 au fost modificate prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 190/2005 pentru realizarea unor mãsuri necesare în procesul de integrare europeanã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.179 din 28 decembrie 2005, astfel încât, în prezent, textele de lege criticate au urmãtorul cuprins:
- Art. 15 alin. 1 şi 2: "În circumscripţia unei judecãtorii pot funcţiona unul sau mai multe birouri de notari publici. Numãrul notarilor publici şi al birourilor în care aceştia îşi desfãşoarã activitatea se stabileşte de ministrul justiţiei, la propunerea Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici.
Numãrul de notari publici se actualizeazã anual de cãtre ministrul justiţiei, potrivit propunerilor Camerelor Notarilor Publici şi, cu prioritate, în raport cu numãrul notarilor stagiari care au promovat examenul de notar public.";
- Art. 16 lit. g): "Notar public poate fi cel care îndeplineşte urmãtoarele condiţii:
[...] g) a îndeplinit timp de 2 ani funcţia de notar stagiar şi a promovat examenul de notar public sau a exercitat timp de 5 ani funcţia de notar, judecãtor, procuror, avocat sau o altã funcţie de specialitate juridicã şi dovedeşte cunoştinţele necesare funcţiei de notar public, prin promovarea unui concurs organizat, potrivit regulamentului de aplicare a prezentei legi, de Consiliul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici.";
- Art. 26: "În circumscripţia fiecãrei Curţi de apel funcţioneazã câte o Camerã a Notarilor Publici, cu personalitate juridicã.
Din Camerã fac parte toţi notarii publici care funcţioneazã în circumscripţia Curţii de apel.
Camera Notarilor Publici este condusã de un colegiu director format dintr-un preşedinte, un vicepreşedinte şi 3-5 membri. Colegiul director este ales de adunarea generalã a membrilor Camerei, pentru o perioadã de 3 ani, dintre notarii publici.
Preşedintele Colegiului director va primi o indemnizaţie al cãrei cuantum se va stabili de adunarea generalã.
Colegiul director va avea un secretar salarizat şi personal auxiliar, în numãrul şi în structura stabilite de adunarea generalã a notarilor publici din judeţele ce compun circumscripţia Camerei.
Colegiul director al Camerei Notarilor Publici are urmãtoarele atribuţii:
a) rezolvã plângerile pãrţilor împotriva notarilor publici şi a notarilor stagiari, luând mãsurile corespunzãtoare şi aducându-le la cunoştinţa Uniunii Naţionale a Notarilor Publici;
b) deleagã, în cazuri excepţionale, pentru o perioadã determinatã, un notar public, din aceeaşi circumscripţie a judecãtoriei, care sã asigure funcţionarea unui alt birou de notar public, cu încunoştinţarea Uniunii Naţionale a Notarilor Publici. Cheltuielile cu delegarea se suportã din veniturile biroului notarului public la care este delegat;
c) informeazã Uniunea Naţionalã a Notarilor Publici în legãturã cu activitatea birourilor notarilor publici, asupra necesarului de notari publici şi notari stagiari şi face recomandãri cu privire la persoanele ce urmeazã sã fie propuse de uniune pentru numirea lor în funcţia de notar public de cãtre ministrul justiţiei;
d) reprezintã Camera în relaţiile cu terţii la nivelul circumscripţiei Curţii de apel;
e) întocmeşte documentarea juridicã şi asigurã consultarea şi informarea curentã a notarilor publici;
f) ţine evidenţa veniturilor şi cheltuielilor Camerei şi a contribuţiei membrilor sãi;
g) procurã datele şi lucrãrile necesare pentru Buletinul Notarilor Publici şi asigurã difuzarea acestuia;
h) îndeplineşte alte atribuţii prevãzute de lege şi de regulament."
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se invocã prevederile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5), privind supremaţia Constituţiei şi a legilor, în art. 9, privind sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale, în art. 16, care consacrã egalitatea în drepturi, în art. 40, privind dreptul de asociere, în art. 41 alin. (1), privind munca şi protecţia socialã a muncii, în art. 45, referitoare la libertatea economicã, în art. 53, referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, în art. 118 alin. (2) şi (3), referitoare la forţele armate, şi în art. 154, privind conflictul temporal de legi.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine urmãtoarele:
În fapt, autorul excepţiei a chemat în judecatã Uniunea Naţionalã a Notarilor Publici din România, solicitând obligarea acesteia la recunoaşterea dreptului de a profesa ca notar public, drept pe care l-a dobândit, în opinia sa, în temeiul Hotãrârii Consiliului de Miniştri nr. 779/1961 privind echivalarea stagiului efectuat în funcţii militare de cãtre ofiţerii şi subofiţerii de rezervã, proveniţi din activitate, cu stagiul specific funcţiilor administrative, tehnice şi economice din economia naţionalã. Aşadar, în realitate, criticile formulate în motivarea excepţiei vizeazã modul de interpretare a prevederilor art. 15 alin. 1 şi 2, art. 16 lit. g) şi <>art. 26 din Legea nr. 36/1995 , prin raportare la dispoziţiile Hotãrârii Consiliului de Miniştri nr. 779/1961 şi ale Instrucţiunilor date în aplicarea acestei hotãrâri, în sensul acordãrii dreptului de a profesa ca notar public. Or, aşa cum a statuat Curtea în jurisprudenţa sa, de exemplu în <>Decizia nr. 486 din 11 decembrie 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 19 ianuarie 2004, examinarea constituţionalitãţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispoziţiile constituţionale pretins încãlcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din aceastã comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei. Procedându-se altfel, s-ar ajunge inevitabil la concluzia cã, deşi fiecare dintre dispoziţiile legale este constituţionalã, numai coexistenţa lor ar pune în discuţie constituţionalitatea uneia dintre ele. În ceea ce priveşte cenzurarea modului de interpretare şi de aplicare a legii în raport cu situaţiile de fapt, aceasta nu intrã în competenţa Curţii Constituţionale, ci se realizeazã de cãtre instanţele judecãtoreşti în cadrul cãilor de atac prevãzute de lege.
De altfel, nu se poate reţine nici o contradicţie între textele de lege criticate şi prevederile constituţionale referitoare la dreptul de asociere şi asociaţiile profesionale. Aceasta, întrucât libertatea de asociere, consacratã de art. 40 din Legea fundamentalã, nu înseamnã cã orice persoanã, indiferent de statutul sãu civil şi profesional, poate face parte din orice tip de asociaţie. Legiuitorul are libertatea fundamentatã pe dispoziţiile art. 9 teza întâi din Constituţie, potrivit cãrora "Sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale se constituie şi îşi desfãşoarã activitatea potrivit statutelor lor, în condiţiile legii", de a reglementa condiţiile în care pot fi constituite, organizate şi în care funcţioneazã diferite tipuri şi forme de asociaţie, inclusiv sã dispunã constituirea obligatorie a unor asociaţii pentru exercitarea unor profesii ori îndeplinirea unor atribuţii de interes public.
De asemenea, prevederile legale ce fac obiectul excepţiei nu aduc atingere dreptului la muncã, astfel cum este acesta consacrat de dispoziţiile cuprinse în art. 41 din Constituţie, întrucât libertatea alegerii profesiei, a meseriei şi a locului de muncã nu înseamnã cã orice persoanã, oricând şi în orice condiţii, poate exercita profesia sau meseria pe care o doreşte. Alegerea profesiei şi a meseriei presupune, înainte de toate, pregãtirea şi calificarea corespunzãtoare în vederea exercitãrii acestora. Aceastã libertate este condiţionatã sau limitatã şi de alte criterii legale, justificate constituţional, cum ar fi, de exemplu: starea sãnãtãţii, aptitudinea şi altele, determinate de specificul profesiei, meseriei ori al locului de muncã.
Nu poate fi reţinutã nici pretinsa încãlcare, prin textele de lege criticate, a principiului egalitãţii în drepturi, întrucât acestea se aplicã tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei legale, fãrã discriminãri pe considerente arbitrare.
Întrucât art. 15 alin. 1 şi 2, art. 16 lit. g) şi <>art. 26 din Legea notarilor publici şi a activitãţii notariale nr. 36/1995 nu stabilesc restrângeri ale exerciţiului unor drepturi sau libertãţi, ci doar reglementeazã condiţii de exercitare a unei profesii, respectiv de funcţionare a unei asociaţii profesionale, nu poate fi reţinutã pretinsa încãlcare a prevederilor art. 53 din Constituţie.
În ceea ce priveşte dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5), privind supremaţia Constituţiei şi a legilor, în art. 45, referitoare la libertatea economicã, în art. 118 alin. (2) şi (3), referitoare la forţele armate, şi în art. 154, privind conflictul temporal de legi, invocate, de asemenea, de autorul excepţiei în motivarea acesteia, se constatã cã nu au relevanţã în cauzã.
Curtea constatã, totodatã, cã s-a mai pronunţat în jurisprudenţa sa asupra constituţionalitãţii dispoziţiilor alin. 1 şi 2 ale <>art. 26 din Legea notarilor publici şi a activitãţii notariale nr. 36/1995 , în acest sens fiind <>Decizia nr. 233 din 25 mai 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 603 din 5 iulie 2004, a cãrei soluţie de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, precum şi considerentele care au fundamentat-o, sunt valabile şi în prezenta cauzã, întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea jurisprudenţei Curţii.
Pentru cele arãtate mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. 1 şi 2, art. 16 lit. g) şi ale <>art. 26 din Legea notarilor publici şi a activitãţii notariale nr. 36/1995 , excepţie ridicatã de Stoian Cristache în Dosarul nr. 538/CAF/2005 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 12 ianuarie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Marieta Safta
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
