Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cãtãlina Gliga.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 30 din Codul familiei, excepţie ridicatã de Mihai Gherghişor în Dosarul nr. 9.057/311/2008 al Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilã şi pentru cauze cu minori şi de familie.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocã jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 15 iunie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 9.057/311/2008, Curtea de Apel Craiova - Secţia I civilã şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 30 din Codul familiei, excepţie ridicatã de Mihai Gherghişor într-o cauzã civilã având ca obiect partaj bunuri comune.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale, întrucât în timpul cãsãtoriei pot apãrea situaţii în care câştigurile soţilor sunt inegale sau în care un bun sã fie achitat în exclusivitate din veniturile unuia dintre soţi, împrejurare care nu justificã sã se reţinã cã bunurile dobândite în timpul cãsãtoriei sunt bunuri comune. Aşa fiind, instituind prezumţia egalitãţii contribuţiei soţilor la dobândirea bunurilor în timpul cãsãtoriei, Codul familiei nu face altceva decât sã stabileascã o mãsurã mai favorabilã soţului care nu a realizat venituri în timpul cãsãtoriei sau care nu a avut o contribuţie pecuniarã efectivã la dobândirea anumitor bunuri.
Curtea de Apel Craiova - Secţia I civilã şi pentru cauze cu minori şi de familie considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens, aratã cã art. 30 din Codul familiei nu contravine dispoziţiilor constituţionale şi internaţionale invocate, întrucât prin aceastã reglementare legalã s-a instituit regimul comunitãţii de bunuri ale soţilor, ca o consecinţã fireascã a relaţiilor personale izvorâte din cãsãtorie şi ca o mãsurã legalã de ocrotire a intereselor patrimoniale comune ale soţilor.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 30 din Codul familiei, potrivit cãrora: "Bunurile dobândite în timpul cãsãtoriei, de oricare dintre soţi, sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune ale soţilor.
Orice convenţie contrarã este nulã.
Calitatea de bun comun nu trebuie sã fie doveditã."
Autorul excepţiei susţine cã prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, raportate la art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, ale art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiţie, ale art. 44 alin. (1)-(3) privind dreptul de proprietate privatã şi celor ale art. 136 alin. (5) privind inviolabilitatea proprietãţii private. Totodatã, apreciazã cã reglementarea criticatã contravine şi dispoziţiilor art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, potrivit cãrora orice persoanã are dreptul la respectarea bunurilor sale, ale art. 17 pct. 2 din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului, conform cãrora nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de proprietatea sa, şi ale art. 17 pct. 1 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã reglementarea criticatã a mai fãcut obiect al controlului de constituţionalitate, prin raportare la norme constituţionale similare şi având aceeaşi motivare.
Astfel, în jurisprudenţa sa în materie, de exemplu prin <>Decizia nr. 237/2006, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 24 martie 2006, <>Decizia nr. 184/2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 din 1 aprilie 2008, <>Decizia nr. 1.264/2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 775 din 12 noiembrie 2009, şi <>Decizia nr. 477/2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 din 20 mai 2010, Curtea a statuat cã legiuitorul român a instituit - prin prevederile de lege criticate din Codul familiei - regimul comunitãţii de bunuri a soţilor, ca o consecinţã fireascã a relaţiilor personale izvorâte din cãsãtorie şi ca o mãsurã legalã de ocrotire a intereselor patrimoniale comune ale soţilor.
Curtea a constatat cã acestea nu contravin reglementãrilor constituţionale invocate, deoarece prevederile art. 30 din Codul familiei instituie o prezumţie relativã de comunitate a bunurilor soţilor, ce poate fi rãsturnatã de cãtre partea care pretinde cã bunul respectiv este bun propriu. De asemenea, Curtea a reţinut cã bunurile comune pot fi împãrţite atât în timpul cãsãtoriei, la cererea oricãruia dintre soţi, prin hotãrâre judecãtoreascã, cât şi la desfacerea cãsãtoriei prin divorţ, cazuri în care instanţa de judecatã va stabili întinderea drepturilor fiecãruia dintre soţi privind bunurile comune, ţinând seama de gradul de contribuţie al fiecãrui soţ la dobândirea şi conservarea bunurilor comune.
Referitor la critica de neconstituţionalitate privind încãlcarea dispoziţiilor art. 44 din Constituţie, Curtea a reţinut cã dreptul de proprietate este garantat, iar conţinutul şi limitele acestui drept sunt stabilite de legiuitor.
Având în vedere toate aceste argumente, Curtea constatã cã reglementarea criticatã din Codul familiei nu contravine dispoziţiilor din Constituţie şi din actele internaţionale invocate.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 30 din Codul familiei, excepţie ridicatã de Mihai Gherghişor în Dosarul nr. 9.057/311/2008 al Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilã şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 15 februarie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
