Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 217 din 14 noiembrie 2000 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 32^2 alin. (1), (2), (3) si (5) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societatilor comerciale, modificata si completata prin Legea nr. 99/1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 70 din 9 februarie 2001
Lucian Mihai - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Ioan Muraru - judecãtor
Nicolae Popa - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Florin Bucur Vasilescu - judecãtor
Romul Petru Vonica - judecãtor
Paula C. Pantea - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32^2 alin. (1), (2), (3) şi (5) din <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societãţilor comerciale, modificatã şi completatã prin <>Legea nr. 99/1999 privind unele mãsuri pentru accelerarea reformei economice, excepţie ridicatã de Societatea de Investiţii Financiare Transilvania - S.A. din Braşov în Dosarul nr. 1.785/2000 al Tribunalului Constanta - Secţia comercialã.
La apelul nominal se constata lipsa autorului exceptiei şi a Societãţii Comerciale "Complex Ovidiu Melody" - S.A. din Mamaia, fata de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea exceptiei ca fiind neîntemeiatã, întrucât nu exista neconcordante între textul de lege criticat şi dispoziţiile constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, retine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 3 aprilie 2000, pronunţatã în Dosarul nr. 1.785/2000, Tribunalul Constanta - Secţia comercialã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32^2 alin. (1), (2), (3) şi (5) din <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societãţilor comerciale, modificatã şi completatã prin <>Legea nr. 99/1999 privind unele mãsuri pentru accelerarea reformei economice, excepţie ridicatã de Societatea de Investiţii Financiare Transilvania - S.A. din Braşov.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate se susţine ca dispoziţiile art. 32^2 alin. (1), (2), (3) şi (5) din <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 , astfel cum au fost modificate prin <>Legea nr. 99/1999 , contravin urmãtoarelor prevederi constituţionale:
- art. 15 alin. (1), întrucât este încãlcat dreptul actionarilor de a dispune cu privire la mãsurile majore care se iau în societatea comercialã;
- art. 15 alin. (2), deoarece mãsurile privind privatizarea societãţilor comerciale, asa cum sunt prevãzute de <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 , se aplica şi societãţilor comerciale total sau parţial privatizate, privatizare care s-a efectuat cu mult înaintea apariţiei <>Legii nr. 99/1999 ;
- art. 21, întrucât atât drepturile, cat şi interesele societãţii comerciale în calitate de acţionar, în ceea ce priveşte dreptul de administrare şi dispoziţie, reglementate de <>Legea nr. 31/1990 , sunt "total anulate prin excluderea cãilor de apãrare în justiţie a acestor drepturi";
- art. 41 alin. (2), ca urmare a introducerii de drept a terenurilor în capitalul social al societãţii comerciale peste vointa şi interesul actionarilor, cu valori impuse, care în majoritatea cazurilor sunt nereale;
- art. 78, deoarece prevederile <>art. 32^2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 "retroactiveaza prin aplicarea la unele situaţii juridice calificate şi clasificate juridic anterior apariţiei acestei legi".
Tribunalul Constanta - Secţia comercialã, exprimandu-şi opinia, apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate este intemeiata. În acest sens se arata ca dispoziţiile <>art. 32^2 alin. (3) din Legea nr. 99/1999 contravin prevederilor art. 49 din Constituţie, întrucât, "modificând de drept structura actionariatului este afectat implicit şi dreptul de decizie al actionarilor, în condiţiile în care statul devine acţionar majoritar, putând astfel sa îşi impunã vointa în ceea ce priveşte funcţionarea societãţii. Din cuprinsul art. 49 din Constituţie reiese ca se restrang unele drepturi şi libertãţi numai dacã se impune şi numai pentru anumite situaţii, la care <>Legea nr. 99/1999 nu face referire. În lipsa unor astfel de situaţii expres arãtate în cuprinsul art. 49 din Constituţie, reglementarea prevãzutã de art. 32^2 alin. (3) este neconstitutionala".
Potrivit <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã, deoarece majorarea de drept a capitalului social cu valoarea terenului pentru care s-a eliberat certificatul de atestare a dreptului de proprietate nu poate fi consideratã neconstitutionala atâta timp cat nu are drept consecinta încãlcarea dispoziţiilor art. 15, 21, ale art. 41 alin. (2) şi ale art. 78 din Constituţie.
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã constata ca a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Excepţia de neconstituţionalitate priveşte dispoziţiile art. 32^2 alin. (1), (2), (3) şi (5) din <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societãţilor comerciale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 29 decembrie 1997 (dispoziţii introduse prin <>art. I pct. 43 din Legea nr. 99/1999 privind unele mãsuri pentru accelerarea reformei economice, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 27 mai 1999), având urmãtorul cuprins: "(1) Capitalul social al societãţilor comerciale cãrora li s-a eliberat certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor se majoreazã de drept cu valoarea terenurilor menţionate în certificat.
(2) Administratorii sunt obligaţi sa înregistreze majorarea capitalului social la registrul comerţului în termen de 60 de zile de la data emiterii certificatului, societatea comercialã fiind scutitã de plata taxelor şi a oricãror alte obligaţii legate de aceasta operaţiune.
(3) În cazul în care eliberarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor nu a fost urmatã, anterior privatizãrii, de majorarea corespunzãtoare a capitalului social sau dacã certificatul se elibereazã dupã privatizare, capitalul social se majoreazã de drept cu valoarea terenurilor, care va fi consideratã aport în natura al statului sau al unei unitãţi administrativ-teritoriale, dupã caz, în schimbul cãruia se vor emite acţiuni suplimentare ce vor reveni de drept instituţiei publice implicate. Cumpãrãtorul are un drept de opţiune la cumpãrarea de la instituţia publica implicata, la un preţ convenit în contractul iniţial de vânzare a acţiunilor ori, în lipsa unei clauze în acest sens, la preţul plãtit de cumpãrãtor pentru pachetul iniţial de acţiuni, reactualizat în conformitate cu prevederile normelor metodologice emise în aplicarea acestei ordonanţe de urgenta, a unui numãr de acţiuni suplimentare reprezentând un procent din acţiunile nou-emise egal cu cota de participare a cumpãrãtorului la capitalul social la data când s-a emis certificatul sau la data achiziţionãrii pachetului iniţial de acţiuni, dupã caz. Cumpãrãtorul îşi poate exercita aceasta opţiune în termen de doua luni de la data înregistrãrii majorãrii capitalului social. Transferul dreptului de proprietate asupra acţiunilor nou-emise are loc în momentul plãţii integrale a acţiunilor. [...]
(5) Adunarea generalã care decide emiterea acţiunilor suplimentare corespunzãtoare valorii terenului poate sa hotãrascã convertirea automatã a acestora în acţiuni preferenţiale, cu dividend prioritar, fãrã drept de vot, pe data expirãrii termenului de exercitare a dreptului de opţiune ori, dupã caz, la data rezolutiunii contractului de vânzare-cumpãrare a acţiunilor."
Autorul exceptiei considera ca sunt neconstituţionale acele dispoziţii din textele legale menţionate prin care se majoreazã de drept capitalul social al societãţilor comerciale supuse privatizãrii cu valoarea terenurilor pentru care s-a eliberat certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra acestor terenuri, constituite ca aport în natura al statului, deoarece sunt incalcate dispoziţiile constituţionale ale art. 15 privind neretroactivitatea legii, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, ale art. 41 alin. (2) privind ocrotirea proprietãţii private şi ale art. 78 privind intrarea în vigoare a legii.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţionalã constata ca aceasta este neîntemeiatã şi urmeazã sa fie respinsã.
I. O prima critica formulatã de autorul exceptiei consta în aceea ca dispoziţiile art. 32^2 alin. (1), (2), (3) şi (5) din <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 incalca prevederile art. 15 din Constituţie, care prevãd: "(1) Cetãţenii beneficiazã de drepturile şi de libertãţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevãzute de acestea.
(2) Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale mai favorabile."
Se considera ca dispoziţiile legale criticate incalca dreptul actionarilor de a dispune cu privire la mãsurile majore ce se iau în societate şi totodatã au un caracter retroactiv, deoarece se aplica şi societãţilor parţial sau total privatizate înainte de intrarea în vigoare a legii.
Curtea Constituţionalã constata ca aceste motive de neconstituţionalitate nu pot fi reţinute. Într-adevãr, dispoziţiile art. 32^2 alin. (1), (2), (3) şi (5) din <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 nu incalca prevederile art. 15 alin. (1) din Constituţie, deoarece capitalul social se majoreazã de drept, adicã potrivit legii, or drepturile şi libertãţile la care se referã textul constituţional se exercita în condiţiile prevãzute de lege.
În ceea ce priveşte critica privind încãlcarea prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituţie Curtea constata ca dispoziţiile art. 32^2 alin. (1), (2), (3) şi (5) din <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 nu conţin în sine nici o dispoziţie cu caracter retroactiv, aplicându-se, potrivit art. 2 din aceasta ordonanta: "[...] a) vânzãrii de acţiuni la societãţile comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar, indiferent de numãrul acţiunilor pe care le deţine, inclusiv la societãţile naţionale, companiile naţionale şi celelalte societãţi comerciale rezultate din reorganizarea regiilor autonome de interes naţional sau local;
b) vânzãrii de active ale regiilor autonome şi ale societãţilor comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar, inclusiv ale companiilor naţionale şi ale societãţilor naţionale ori ale celorlalte societãţi comerciale rezultate din reorganizarea unei regii autonome de interes naţional sau local."
II. Cea de-a doua critica formulatã consta în aceea ca dispoziţiile art. 32^2 alin. (1), (2), (3) şi (5) din ordonanta incalca prevederile art. 21 din Constituţie, text potrivit cãruia "(1) Orice persoana se poate adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrãdi exercitarea acestui drept". Se considera ca prin dispoziţiile legale criticate atât dreptul de administrare, cat şi cel de dispoziţie, reglementate de <>Legea nr. 31/1990 , "sunt anulate prin imposibilitatea folosirii tuturor cãilor de apãrare în justiţie a acestor drepturi".
Curtea constata ca nici acest motiv de neconstituţionalitate nu poate fi reţinut, deoarece art. 32^2 alin. (1), (2), (3) şi (5) din actul normativ criticat reglementeazã cai de atac în justiţie - cererea de anulare şi opoziţia - a cãror soluţionare este de competenta curţii de apel.
III. A treia critica se referã la încãlcarea prevederilor art. 41 alin. (2) din Constituţie, potrivit cãrora: "Proprietatea privatã este ocrotitã în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetãţenii strãini şi apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor." Se considera ca dispoziţiile legale criticate creeazã o discriminare nejustificatã între proprietatea privatã a statului şi proprietatea privatã a persoanelor fizice şi juridice.
Analizând aceasta sustinere, Curtea constata ca, potrivit <>art. 32^2 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 , capitalul social al societãţilor comerciale cãrora li s-a eliberat certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor se majoreazã de drept cu valoarea terenurilor menţionate în certificat, care va fi consideratã ca aport în natura al statului sau al unei unitãţi administrativ-teritoriale, dupã caz, la capitalul social al societãţii comerciale, în schimbul cãruia se vor emite acţiuni suplimentare ce vor reveni de drept instituţiei publice implicate. Prin urmare, majorarea capitalului social cu valoarea terenului pentru care s-a eliberat certificatul de atestare a dreptului de proprietate, urmatã de emiterea de noi acţiuni, are în vedere terenurile deţinute de societãţile comerciale, care sunt necesare atât pentru desfãşurarea activitãţii în conformitate cu obiectul lor de activitate, cat şi pentru privatizarea societãţii respective, fãrã ca prin aceasta sa se infranga protecţia proprietãţii private.
IV. O a patra critica formulatã de autorul exceptiei priveşte încãlcarea art. 78 din Constituţie, potrivit cãruia "Legea se publica în Monitorul Oficial al României şi intra în vigoare la data publicãrii sau la data prevãzutã în textul ei".
Curtea constata ca art. 32^2 alin. (1), (2), (3) şi (5) din <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 nu stabileşte retroactiv dobândirea terenurilor în cauza, deoarece aceste terenuri nu au fost deţinute de societatea comercialã cu titlu de proprietate, ci numai în folosinta pana la data eliberãrii certificatului de proprietate. Dispoziţiile textului de lege criticat prevãd situaţiile în care majorarea capitalului social are loc de drept, ele aplicându-se situaţiilor juridice intervenite dupã intrarea în vigoare a legii, astfel încât nu sunt incalcate prevederile art. 78 din Constituţie. De altfel, în acest sens Curtea Constituţionalã s-a mai pronunţat, şi anume prin Decizia nr. 8 din 24 ianuarie 2000, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 366 din 7 august 2000.
Fata de cele arãtate Curtea urmeazã sa respingã excepţia de neconstituţionalitate.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1, 2, 3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32^2 alin. (1), (2), (3) şi (5) din <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societãţilor comerciale, modificatã şi completatã prin <>Legea nr. 99/1999 privind unele mãsuri pentru accelerarea reformei economice, excepţie ridicatã de Societatea de Investiţii Financiare Transilvania - S.A. din Braşov în Dosarul nr. 1.785/2000 al Tribunalului Constanta - Secţia comercialã.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 14 noiembrie 2000.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
