Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 217 din 13 martie 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 si art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 118/2010 privind unele masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar si ale art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea in anul 2011 a personalului platit din fonduri publice
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 362 din 29 mai 2012
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Simina Gagu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 şi art. 2 lit. b) din Legea nr. 118/2010 privind unele mãsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar şi ale art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plãtit din fonduri publice, excepţie ridicatã de Ioan Ştefurã, Florica Rãgoşcã, Maria Dumitraciuc, Felicia Andriuc, Luminiţa Macovei şi Viorel Precu, prin Liga Sindicatelor din Învãţãmânt Botoşani, în Dosarul nr. 6.824/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilã şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.409D/2011.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 1.509D/2011, nr. 1.510D/2011, nr. 1.598D/2011, nr. 1.612D/2011 şi nr. 1.613D/2011, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 şi art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 118/2010 privind unele mãsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar şi ale art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plãtit din fonduri publice, excepţie ridicatã de Relu Oleniuc, Nicolaie Antonovici, Maria Bordeanu, Emil Bordeanu, Stelian Ghitun, Mihai Dretcanu, Daniel Şchiopu, Cristian Sorin Iordache, Silviu Ionuţ Gheorghiu, Cezar Cristian Aciobãniţei, Vasile Bordeianu, Ioan Asoltanei, Remus Sever Spânu, Ion Hranniciuc, Mihai Vasilica, Ana Maria Precol, Paul Cucu, Irina Circu, Anişoara Iacobiţa şi Petru Iacobiţa, prin Liga Sindicatelor din Învãţãmânt Botoşani, în Dosarul nr. 3.855/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilã, de Aurel Lanca, prin Liga Sindicatelor din Învãţãmânt Botoşani, în Dosarul nr. 7.322/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilã, de Elena Amariei, Vasile Azamfirei, Ioan Baciu, Dumitru Dumitraş, Maria Gheorghiu, Ioan Iacob şi Elena Lozneanu, prin Liga Sindicatelor din Învãţãmânt Botoşani, în Dosarul nr. 4.104/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilã, de Marcel Arnãutu, Mariana Clapon, Angela Enache, Olguţa Apopei, Constantin Avasiloaie, Constantinica Romaniuc şi Maria Iftimie, prin Liga Sindicatelor din Învãţãmânt Botoşani, în Dosarul nr. 4.713/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilã, de Elena Apastinii, Ana Mãria Haspazaru, Paraschiva Pauca, Elena Piriu, Doina Roşu, Diana Turcanasu, Georgeta Cãtãlina Apopei Guraliuc, Sergiu Atitienei, Bilibau Victoriţa, Gheorghe Bodas, Livia Costea, Niculai Cozlac, Irina Cretu, Gabriela Liliana David, Claudia Petrovici, Ioan Strujan, Mihaela Ticalo, Doina Camelia Vasilica, Garofiţa Zaharia, Alina Şchiopu, Dana Labusca, Lia Mintiei şi Mihaela Filip, prin Liga Sindicatelor din Învãţãmânt Botoşani, în Dosarul nr. 4.711/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public aratã cã este de acord cu mãsura conexãrii.
Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea dosarelor nr. 1.509D/2011, nr. 1.510D/2011, nr. 1.598D/2011, nr. 1.612D/2011 şi nr. 1.613D/2011 la Dosarul nr. 1.409D/2011, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care invocã deciziile Curţii Constituţionale nr. 872/2010 şi nr. 1.155/2011 şi pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 8 noiembrie 2011, pronunţatã în Dosarul nr. 6.824/40/2011, Tribunalul Botoşani - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 şi art. 2 lit. b) din Legea nr. 118/2010 privind unele mãsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar şi ale art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plãtit din fonduri publice.
Excepţia a fost ridicatã de Ioan Ştefurã, Florica Rãgoşcã, Maria Dumitraciuc, Felicia Andriuc, Luminiţa Macovei şi Viorel Precu, prin Liga Sindicatelor din Învãţãmânt Botoşani, într-o cauzã având ca obiect acordarea unor drepturi bãneşti.
Prin încheierile din 24 octombrie 2011, pronunţate în dosarele nr. 3.855/40/2011 şi nr. 7.322/40/2011, prin Încheierea din 3 noiembrie 2011, pronunţatã în Dosarul nr. 4.104/40/2011, şi prin încheierile din 8 decembrie 2011, pronunţate în dosarele nr. 4.713/40/2011 şi nr. 4.711/40/2011, Tribunalul Botoşani - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 şi art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 118/2010 privind unele mãsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar şi ale art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plãtit din fonduri publice.
Excepţia a fost ridicatã de Relu Oleniuc, Nicolaie Antonovici, Maria Bordeanu, Emil Bordeanu, Stelian Ghitun, Mihai Dretcanu, Daniel Şchiopu, Cristian Sorin Iordache, Silviu Ionuţ Gheorghiu, Cezar Cristian Aciobãniţei, Vasile Bordeianu, Ioan Asoltanei, Remus Sever Spânu, Ion Hranniciuc, Mihai Vasilica, Ana Maria Precol, Paul Cucu, Irina Circu, Anişoara Iacobiţa, Petru Iacobiţa, Aurel Lanca, Elena Amariei, Vasile Azamfirei, Ioan Baciu, Dumitru Dumitraş, Maria Gheorghiu, Ioan Iacob, Elena Lozneanu, Marcel Arnãutu, Mariana Clapon, Angela Enache, Olguţa Apopei, Constantin Avasiloaie, Constantinica Romaniuc, Maria Iftimie, Elena Apastinii, Ana Mãria Haspazaru, Paraschiva Pauca, Elena Piriu, Doina Roşu, Diana Turcanasu, Georgeta Cãtãlina Apopei Guraliuc, Sergiu Atitienei, Bilibau Victoriţa, Gheorghe Bodas, Livia Costea, Niculai Cozlac, Irina Cretu, Gabriela Liliana David, Claudia Petrovici, Ioan Strujan, Mihaela Ticalo, Doina Camelia Vasilica, Garofiţa Zaharia, Alina Şchiopu, Dana Labusca, Lia Mintiei şi Mihaela Filip, prin Liga Sindicatelor din Învãţãmânt Botoşani, în cauze având ca obiect acordarea unor drepturi bãneşti.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţã, cã prevederile legale criticate încalcã grav dreptul de proprietate asupra bunului reprezentat de salariul cuvenit pentru munca prestatã. Aceastã diminuare a drepturilor salariale s-a realizat fãrã a exista vreunul din cazurile prevãzute de art. 53 din Constituţie, fãrã a avea caracter temporar şi fãrã a se acorda, în schimb, vreo despãgubire proporţionalã cu privarea de acel bun.
De asemenea, autorii susţin cã prevederile art. 1 din Legea nr. 285/2010 preiau "sine die" diminuarea salarialã dispusã prin Legea nr. 118/2010 şi cã, pentru anul 2011, nu este justificatã în niciun mod privarea de un bun, în condiţiile în care nu existã o justificare legalã în acest sens, care sã ţinã de necesitatea asigurãrii securitãţii naţionale şi nicio modalitate de compensare pentru pierderea suferitã.
Sunt invocate în acest sens aspecte din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului - hotãrârile pronunţate în cauzele Kechko contra Ucrainei, 2005, Kopecky contra Slovaciei, 2003, Cazacu contra Moldovei, 2007.
De altfel, conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, drepturile salariale, privite ca drept de creanţã, reprezintã un "bun", dacã acesta este suficient de bine stabilit pentru a fi exigibil sau dacã reclamantul poate pretinde cã a avut cel puţin o speranţã legitimã de a-l vedea concretizat.
Totodatã, noţiunea de "bun" înglobeazã orice interes al unei persoane de drept privat ce are o valoare economicã, astfel încât dreptul la salariu este asimilat dreptului de proprietate. Invocã, în acest sens, Hotãrârea Curţii Europene a Drepturilor Omului pronunţatã în Cauza Buchen contra Cehiei, 2002.
Invocând Decizia Curţii Constituţionale nr. 874/2010, autorii excepţiei considerã cã salariaţii din sistemul bugetar aveau dreptul sã primeascã în continuare o retribuţie în acord cu prevederile legale aplicabile pentru anul 2010.
În fine, autorii aratã cã restrângerea unui drept poate fi justificatã atunci când nu violeazã esenţa dreptului restrâns. Suprimarea unui sfert din salariu are ca efect violarea dreptului în substanţa sa, cu atât mai mult cu cât, dupã 1 ianuarie 2011, mãsura nu a încetat, iar salariile nu au revenit la cuantumurile iniţiale, ci Guvernul a permanentizat diminuarea salarialã, chiar dacã a restituit 15% din cuantumul salariului avut de salariat la 1 octombrie 2010.
În altã ordine de idei, este invocat faptul cã la promulgarea şi intrarea în vigoare a Legii nr. 118/2010 au fost încãlcate art. 147 alin. (2) din Constituţie, precum şi art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi art. 133 alin. (3)-(5) din Regulamentul Camerei Deputaţilor.
Aşa cum rezultã din Decretul Preşedintelui României nr. 603 din 29 iunie 2010, legea a fost promulgatã în aceeaşi zi în care a fost adoptatã de Parlament şi a fost trimisã spre publicare în Monitorul Oficial, astfel încât actul normativ a fost publicat în data de 30 iunie 2010, sub nr. 118.
Or, Legea nr. 118/2010 putea fi promulgatã de Preşedintele României doar dupã expirarea celor douã zile stabilite de art. 15 din Legea nr. 47/1992, în mãsura în care nu a fost invocatã o obiecţie de neconstituţionalitate. Invocã Decizia Curţii Constituţionale nr. 975/2010.
Tribunalul Botoşani - Secţia civilã îşi exprimã opinia în sensul constituţionalitãţii Legii nr. 118/2010 şi Legii nr. 285/2010, reţinând cã, în cuprinsul deciziilor nr. 975/2010, nr. 872/2010, nr. 874/2010 şi nr. 1.655/2010, Curtea Constituţionalã a analizat, în totalitate, criticile de neconstituţionalitate formulate.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, invocând deciziile Curţii Constituţionale nr. 872/2010, nr. 874/2010, nr. 1.655/2010 şi nr. 1.155/2011.
Avocatul Poporului apreciazã cã prevederile legale criticate sunt constituţionale, invocând deciziile nr. 872/2010, nr. 874/2010 şi nr. 1.655/2010 ale Curţii Constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 1 şi art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 118/2010 privind unele mãsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, şi ale art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plãtit din fonduri publice, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 28 decembrie 2010.
Curtea constatã cã acelaşi obiect îl are şi excepţia de neconstituţionalitate ridicatã în Dosarul nr. 6.824/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilã. În acest caz, Curtea observã cã, deşi potrivit încheierii de sesizare, este reţinut "art. 2 lit. b)" din Legea nr. 118/2010, în realitate, sunt vizate prevederile art. 2 alin. (1) lit. b) din actul normativ menţionat.
Prevederile criticate din Legea nr. 118/2010 au urmãtorul conţinut:
- Art. 1: "(1) Cuantumul brut al salariilor/soldelor/ indemnizaţiilor lunare de încadrare, inclusiv sporuri, indemnizaţii şi alte drepturi salariale, precum şi alte drepturi în lei sau în valutã, stabilite în conformitate cu prevederile Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitarã a personalului plãtit din fonduri publice şi ale Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 1/2010 privind unele mãsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte mãsuri în domeniul bugetar, se diminueazã cu 25%.
(2) În situaţia în care din aplicarea prevederilor alin. (1) rezultã o valoare mai micã decât valoarea salariului de bazã minim brut pe ţarã garantat în platã, suma care se acordã este de 600 lei.";
- Art. 2 alin. (1) lit. b): "(1) Se reduc cu 25% urmãtoarele drepturi de naturã salarialã de care beneficiazã personalul din cadrul autoritãţilor şi instituţiilor publice, indiferent de modul de finanţare al acestora:
[...]
b) drepturile prevãzute la art. 104 alin. (3) şi art. 107 alin. (4) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;".
Prevederile art. 1 din Legea nr. 285/2010 au urmãtorul conţinut:
"(1) Începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bazã/soldelor funcţiei de bazã/salariilor funcţiei de bazã/indemnizaţiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plãtit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majoreazã cu 15%.
(2) Începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunarã brutã/salariul lunar brut, indemnizaţia brutã de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plãtit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majoreazã cu 15%, în mãsura în care personalul îşi desfãşoarã activitatea în aceleaşi condiţii.
(3) Cuantumul brut al drepturilor prevãzute la alin. (1) şi (2) se va stabili în anul 2011 ţinându-se seama de gradul sau treapta profesionalã, vechimea în muncã, vechimea în funcţie sau, dupã caz, în specialitate, dobândite în condiţiile legii pânã la 31 decembrie 2010.
(4) Cuantumul soldei de grad/salariului gradului profesional, al soldei de comandã/salariului de comandã, precum şi cuantumul gradaţiilor, astfel cum au fost acordate personalului plãtit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majoreazã cu 15%.
(5) În salariul de bazã, indemnizaţia lunarã de încadrare, respectiv în solda funcţiei de bazã/salariul funcţiei de bazã aferente lunii octombrie 2010 sunt cuprinse sporurile, indemnizaţiile, care potrivit Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitarã a personalului plãtit din fonduri publice, cu modificãrile ulterioare, fãceau parte din salariul de bazã, din indemnizaţia de încadrare brutã lunarã, respectiv din solda/salariul funcţiei de bazã, precum şi sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu, acordate potrivit Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 1/2010 privind unele mãsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte mãsuri în domeniul bugetar, cu modificãrile ulterioare. Sporurile stabilite prin legi sau hotãrâri ale Guvernului necuprinse în Legea-cadru nr. 330/2009, cu modificãrile ulterioare, şi care au fost acordate în anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu sau, dupã caz, ca sporuri la data reîncadrãrii se introduc în salariul de bazã, în indemnizaţia de încadrare brutã lunarã, respectiv în solda/salariul de funcţie, fãrã ca prin acordarea lor sã conducã la creşteri salariale, altele decât cele prevãzute de prezenta lege."
Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin cã prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 20 alin. (1) potrivit cãruia "Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertãţile cetãţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţã cu Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte.", art. 44 privind dreptul de proprietate privatã, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, art. 136 alin. (1) şi (5) privind tipurile de proprietate - publicã şi privatã, şi caracterul inviolabil al proprietãţii private, în condiţiile legii organice, art. 147 alin. (2) care statueazã cã "În cazurile de neconstituţionalitate care privesc legile, înainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat sã reexamineze dispoziţiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale" şi art. 148 alin. (2) privind prioritatea reglementãrilor comunitare cu caracter obligatoriu faţã de dispoziţiile contrare din legile interne.
Sunt invocate şi dispoziţiile privind protecţia proprietãţii cuprinse în art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale şi art. 17 din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã prevederile criticate din cuprinsul Legii nr. 118/2010 au avut o aplicabilitate limitatã în timp, pânã la 31 decembrie 2010, potrivit art. 16 alin. (1) din acest act normativ, iar prevederile Legii nr. 285/2010 reglementeazã, dupã cum indicã însuşi titlul sãu, salarizarea în anul 2011 a personalului plãtit din fonduri publice, având deci aplicabilitate limitatã doar la anul 2011. Cu toate acestea, aceste prevederi legale continuã sã îşi producã efectele juridice în prezentele cauze, astfel încât, în lumina jurisprudenţei sale, Curtea urmeazã a analiza constituţionalitatea prevederilor ce formeazã obiectul excepţiei de neconstituţionalitate (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 1.155 din 13 septembrie 2011 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 27 octombrie 2011, şi Decizia nr. 115 din 9 februarie 2012*), nepublicatã pânã la data pronunţãrii prezentei decizii).
_______
*) Decizia Curţii Constituţionale nr. 115 din 9 februarie 2012 a fost publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 230 din 5 aprilie 2012.
În continuare, Curtea reţine cã prevederile Legii nr. 118/2010 şi ale Legii nr. 285/2010 au mai fãcut obiect al controlului de constituţionalitate exercitat din perspectiva unor critici asemãnãtoare celor formulate în prezenta cauzã.
I. În privinţa argumentelor care privesc neconstituţionalitatea intrinsecã, Curtea a reţinut, în esenţã, cã dreptul la salariu este corolarul unui drept constituţional, şi anume dreptul la muncã, iar diminuarea sa se constituie într-o veritabilã restrângere a exerciţiului dreptului la muncã. Realizând o examinare a compatibilitãţii dispoziţiilor legale criticate cu fiecare dintre condiţiile strict şi limitativ prevãzute de Legea fundamentalã pentru restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, Curtea a constatat cã mãsura de diminuare a cuantumului salariului/indemnizaţiei/soldei cu 25% constituie o restrângere a exerciţiului dreptului constituţional la muncã ce afecteazã dreptul la salariu, cu respectarea însã a prevederilor art. 53 din Constituţie.
Astfel, Curtea a statuat cã diminuarea cu 25% a cuantumului salariului/indemnizaţiei/soldei este prevãzutã prin Legea nr. 118/2010 şi se impune pentru reducerea cheltuielilor bugetare. De asemenea, soluţia legislativã criticatã a fost determinatã de apãrarea "securitãţii naţionale", noţiune înţeleasã în sensul unor aspecte din viaţa statului - precum cele economice, financiare, sociale - care ar putea afecta însãşi fiinţa statului prin amploarea şi gravitatea fenomenului. În acest sens, prin Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009, Curtea a statuat cã situaţia de crizã financiarã mondialã ar putea afecta, în lipsa unor mãsuri adecvate, stabilitatea economicã a ţãrii şi, implicit, securitatea naţionalã.
Cu privire la proporţionalitatea situaţiei care a determinat restrângerea, Curtea a constatat cã existã o legãturã de proporţionalitate între mijloacele utilizate (reducerea cu 25% a cuantumului salariului/indemnizaţiei/soldei) şi scopul legitim urmãrit (reducerea cheltuielilor bugetare/reechilibrarea bugetului de stat) şi cã existã un echilibru între cerinţele de interes general ale colectivitãţii şi protecţia drepturilor fundamentale ale individului.
De asemenea, Curtea a constatat cã mãsura legislativã criticatã este aplicatã în mod nediscriminatoriu, în sensul cã reducerea de 25% se aplicã tuturor categoriilor de personal bugetar, în acelaşi cuantum şi mod. Curtea a observat, totodatã, cã aceastã mãsurã prezintã un caracter temporar, având o duratã limitatã în timp, şi anume pânã la data de 31 decembrie 2010, tocmai pentru a nu se afecta substanţa dreptului constituţional protejat (Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010 şi Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010 , ambele publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010).
Considerente similare au fost reţinute de Curte şi în ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 din Legea nr. 285/2010 (a se vedea Decizia nr. 1.655 din 28 decembrie 2010 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 20 ianuarie 2011).
De asemenea, Curtea a mai reţinut cã modalitatea de stabilire a cuantumului salariilor de bazã/soldelor funcţiei de bazã/salariilor funcţiei de bazã/indemnizaţiilor de încadrare, precum şi a celorlalte elemente ale sistemului de salarizare, potrivit art. 1 din Legea nr. 285/2010, nu este de naturã sã încalce cele stabilite prin deciziile Curţii Constituţionale nr. 872 şi nr. 874 din 25 iunie 2010. Cu acele prilejuri, Curtea a impus o obligaţie de rezultat legiuitorului, aceea ca dupã 1 ianuarie 2011 sã revinã la cuantumul salariilor/indemnizaţiilor şi soldelor de dinainte de adoptarea acestor mãsuri de diminuare, în condiţiile încadrãrii în politicile sociale şi de personal, care, la rândul lor, trebuie sã se încadreze în nivelul cheltuielilor bugetare. Este în acelaşi timp o obligaţie sub condiţie care va duce la reven irea etapizatã a cuantumului drepturilor salariale la nivelul anterior Legii nr. 118/2010. Stabilirea modalitãţii concrete de realizare a acestui proces este o prerogativã a legiuitorului, care va decide, în funcţie de situaţia economico-financiarã a ţãrii, momentul îndeplinirii cât mai rapid a obligaţiei sale de rezultat, în sensul revenirii cel puţin la cuantumul salariilor/indemnizaţiilor şi soldelor de dinainte de adoptarea Legii nr. 118/2010 (a se vedea Decizia nr. 1.655 din 28 decembrie 2010, citatã mai sus).
Cât priveşte criticile de neconstituţionalitate formulate din perspectiva încãlcãrii dreptului de proprietate, Curtea a reţinut cã salariile viitoare pe care angajatorul trebuie sã le plãteascã angajatului nu intrã în sfera de aplicare a dreptului de proprietate, angajatul neavând un atare drept pentru salariile ce vor fi plãtite în viitor de cãtre angajator ca urmare a muncii viitoare prestate de angajat. Dreptul de proprietate al angajatului în privinţa salariului vizeazã numai sumele certe, lichide şi exigibile.
În acelaşi timp, Curtea a observat cã şi Curtea Europeanã a Drepturilor Omului, spre exemplu în Hotãrârea din 31 mai 2011, pronunţatã în Cauza Maggio şi alţii împotriva Italiei, paragraful 55, a reiterat jurisprudenţa sa cu privire la faptul cã art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale nu implicã un drept la dobândirea proprietãţii (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 1.155 din 13 septembrie 2011 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 27 octombrie 2011).
De altfel, şi Curtea Europeanã a Drepturilor Omului, prin Decizia pronunţatã în 6 decembrie 2011, în cauzele Felicia Mihãieş împotriva României şi Adrian Gavril Senteş împotriva României, paragraful 21, a statuat cã mãsura reducerii salariilor prevãzutã de Legea nr. 118/2010 nu este contrarã art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Având în vedere cã nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, cele statuate prin deciziile menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
II. Referitor la pretinsa neconstituţionalitate extrinsecã a Legii nr. 118/2010, Curtea a reţinut cã natura juridicã a termenului de douã zile prevãzut la art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale este una de protecţie a titularilor dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, spre a se evita promulgarea intempestivã a legii şi eludarea în acest fel a controlului de constituţionalitate a priori. Pentru a întãri finalitatea urmãritã prin instituirea acestui termen, Curtea a stabilit cã, în mãsura în care titularii dreptului de sesizare şi-au exercitat acest drept în interiorul termenului respectiv, controlul de constituţionalitate a priori va fi realizat chiar dacã decretul de promulgare a fost emis înainte ca aceştia sã îşi fi exercitat dreptul prevãzut la art. 146 lit. a) din Constituţie.
Astfel, chiar dacã Preşedintele a promulgat legea criticatã pentru neconstituţionalitate, aceştia aveau dreptul şi posibilitatea sã sesizeze Curtea Constituţionalã în termenul de douã zile prevãzut de lege cu privire la textele care au fãcut obiectul reexaminãrii.
Încãlcarea acestui termen nu se poate converti într-un motiv de neconstituţionalitate a legii, lege care a fost adoptatã de cãtre Parlament, din punct de vedere extrinsec, cu respectarea tuturor exigenţelor de ordin constituţional.
Promulgarea este un act ulterior adoptãrii legii şi exterior voinţei emitentului actului, astfel încât eventualele probleme de constituţionalitate în legãturã cu acesta nu afecteazã constituţionalitatea extrinsecã a legii.
De altfel, Curtea a arãtat cã, indiferent de forma de exercitare a controlului de constituţionalitate pe cale a priori sau a posteriori, acesta se va putea realiza întotdeauna numai prin respectarea strictã a Legii nr. 47/1992, republicatã, precum şi a dispoziţiilor regulamentelor celor douã Camere ale Parlamentului de cãtre autoritãţile publice implicate, lipsirea de substanţã a uneia dintre cele douã forme de control constituţional fiind de neconceput într-un stat de drept, ceea ce demonstreazã clar cã respectarea termenului de douã zile este o obligaţie a autoritãţilor publice implicate în procedura de promulgare, fiind deci o condiţie exterioarã legii.
Nu în ultimul rând, Curtea a reţinut cã obiectul controlului de constituţionalitate reglementat la art. 146 lit. d) din Constituţie îl constituie legile şi ordonanţele Guvernului, şi nu decretul de promulgare sau modul în care instituţiile publice înţeleg sã îşi exercite competenţele constituţionale sau legale (a se vedea Decizia nr. 975 din 7 iulie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 568 din 11 august 2010, şi Decizia nr. 66 din 31 ianuarie 2012*), nepublicatã pânã la data pronunţãrii prezentei decizii).
________
*) Decizia Curţii Constituţionale nr. 66 din 31 ianuarie 2012, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 232 din 6 aprilie 2012.
În final, Curtea constatã cã celelalte dispoziţii constituţionale invocate nu au relevanţã pentru soluţionarea prezentei cauze.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 şi art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 118/2010 privind unele mãsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar şi ale art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plãtit din fonduri publice, excepţie ridicatã de Ioan Ştefurã, Florica Rãgoşcã, Maria Dumitraciuc, Felicia Andriuc, Luminiţa Macovei şi Viorel Precu, prin Liga Sindicatelor din Învãţãmânt Botoşani, în Dosarul nr. 6.824/40/2011, al Tribunalului Botoşani - Secţia civilã, de Relu Oleniuc, Nicolaie Antonovici, Maria Bordeanu, Emil Bordeanu, Stelian Ghitun, Mihai Dretcanu, Daniel Şchiopu, Cristian Sorin Iordache, Silviu Ionuţ Gheorghiu, Cezar Cristian Aciobãniţei, Vasile Bordeianu, Ioan Asoltanei, Remus Sever Spânu, Ion Hranniciuc, Mihai Vasilica, Ana Maria Precol, Paul Cucu, Irina Circu, Anişoara Iacobiţa şi Petru Iacobiţa, prin Liga Sindicatelor din Învãţãmânt Botoşani, în Dosarul nr. 3.855/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilã, de Aurel Lanca, prin Liga Sindicatelor din Învãţãmânt Botoşani, în Dosarul nr. 7.322/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilã, de Elena Amariei, Vasile Azamfirei, Ioan Baciu, Dumitru Dumitraş, Maria Gheorghiu, Ioan Iacob şi Elena Lozneanu, prin Liga Sindicatelor din Învãţãmânt Botoşani, în Dosarul nr. 4.104/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilã, de Marcel Arnãutu, Mariana Clapon, Angela Enache, Olguţa Apopei, Constantin Avasiloaie, Constantinica Romaniuc şi Maria Iftimie, prin Liga Sindicatelor din Învãţãmânt Botoşani, în Dosarul nr. 4.713/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilã, de Elena Apastinii, Ana Mãria Haspazaru, Paraschiva Pauca, Elena Piriu, Doina Roşu, Diana Turcanasu, Georgeta Cãtãlina Apopei Guraliuc, Sergiu Atitienei, Bilibau Victoriţa, Gheorghe Bodas, Livia Costea, Niculai Cozlac, Irina Cretu, Gabriela Liliana David, Claudia Petrovici, Ioan Strujan, Mihaela Ticalo, Doina Camelia Vasilica, Garofiţa Zaharia, Alina Şchiopu, Dana Labusca, Lia Mintiei şi Mihaela Filip, prin Liga Sindicatelor din Învãţãmânt Botoşani, în Dosarul nr. 4.711/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 13 martie 2012.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Simina Gagu
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
