Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 215 din 4 martie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 34 lit. d), art. 35 alin. 1 si 2 si ale art. 45 alin. 1 din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 182 din 22 martie 2010
Ioan Vida - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Marinela Mincã - procuror
Oana Cristina Puicã - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 lit. d), art. 35 alin. 1 şi 2 şi ale art. 45 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Dragoş Petrişor în Dosarul nr. 5.797/2/2009 (numãr în format vechi 1.508/2009) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia I penalã.
La apelul nominal rãspund pãrţile Mihai Fercheluc şi Petãr Marinov Zikolov, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza este în stare de judecatã.
Partea Mihai Fercheluc solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, aşa cum a fost formulatã de autorul acesteia.
Partea Petãr Marinov Zikolov lasã la aprecierea Curţii soluţionarea cauzei.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind inadmisibilã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Decizia nr. 3.655 din 6 noiembrie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 8.408/1/2009, admiţând recursul împotriva Încheierii din 21 octombrie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia I penalã, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 lit. d), art. 35 alin. 1 şi 2 şi ale art. 45 alin. 1 din Codul de procedurã penalã. Excepţia a fost ridicatã de Dragoş Petrişor în Dosarul nr. 5.797/2/2009 (numãr în format vechi 1.508/2009) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia I penalã, cu ocazia soluţionãrii unei cauze penale în care, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism, autorul excepţiei, având, la momentul sãvârşirii faptei, calitatea de cãpitan, a fost trimis în judecatã pentru o infracţiune în legãturã cu serviciul, alãturi de inculpaţi civili.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã textele de lege criticate încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi ale art. 126 alin. (5) teza a doua referitoare la înfiinţarea de instanţe specializate, întrucât reunirea cauzelor este lãsatã la aprecierea subiectivã a procurorului, care statueazã, în absenţa unor criterii legale prestabilite, cã "existã legãturã şi reunirea cauzelor se impune pentru o bunã înfãptuire a justiţiei". Se ajunge astfel la situaţia în care, pentru aceeaşi încadrare juridicã a faptelor şi aceeaşi calitate de militari, o parte din învinuiţi sunt cercetaţi de cãtre un procuror civil specializat în infracţiuni contra securitãţii naţionale, iar alţi învinuiţi de cãtre un procuror militar specializat în infracţiuni de serviciu sãvârşite de militari. Mai aratã cã, potrivit art. 126 alin. (5) din Legea fundamentalã, intenţia legiuitorului constituant a fost sã permitã înfiinţarea instanţelor specializate tocmai în ideea de a avea competenţã exclusivã în soluţionarea unor litigii cu un anume grad de specificitate.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penalã considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este întemeiatã. În acest sens, aratã cã textele de lege criticate aduc atingere principiilor constituţionale invocate de autorul excepţiei, întrucât dau posibilitatea procurorului ca, în cazul în care, prin simpla lui apreciere, stabileşte cã existã o legãturã între o infracţiune de competenţa sa şi o alta ce nu este în competenţa sa, ci în cea a unui procuror militar, sã efectueze urmãrirea penalã şi pentru infracţiunea de competenţa procurorului militar şi, mai mult, sã sesizeze spre soluţionarea cauzei o instanţã civilã, în condiţiile în care competenţa, dupã calitatea persoanei, ar fi revenit instanţei militare.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 34 lit. d), art. 35 alin. 1 şi 2 şi ale art. 45 alin. 1 din Codul de procedurã penalã. Prevederile art. 35 alin. 2 din Codul de procedurã penalã au fost modificate prin <>Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã penalã, precum şi pentru modificarea altor legi, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006. Textele de lege criticate au urmãtorul cuprins:
- Art. 34 lit. d): "Este conexitate: [...] d) când între douã sau mai multe infracţiuni existã legãturã şi reunirea cauzelor se impune pentru o bunã înfãptuire a justiţiei.";
- Art. 35 alin. 1 şi 2: "În caz de indivizibilitate sau conexitate, dacã competenţa în raport cu diferiţii fãptuitori ori diferitele fapte aparţine, potrivit legii, mai multor instanţe de grad egal, competenţa de a judeca toate faptele şi pe toţi fãptuitorii revine instanţei mai întâi sesizate, iar dacã competenţa dupã natura faptelor sau dupã calitatea persoanelor aparţine unor instanţe de grad diferit, competenţa de a judeca toate cauzele reunite revine instanţei superioare în grad.
Dacã dintre instanţe una este civilã, iar alta militarã, competenţa revine instanţei civile.";
- Art. 45 alin. 1: "Dispoziţiile cuprinse în art. 30-36, 38, 40, 42 şi 44 se aplicã în mod corespunzãtor şi în cursul urmãririi penale."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor prevederi de lege, autorul excepţiei invocã încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi ale art. 126 alin. (5) teza a doua referitoare la înfiinţarea de instanţe specializate.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã autorul excepţiei este nemulţumit, în realitate, de modul de aplicare a dispoziţiilor art. 34 lit. d), art. 35 alin. 1 şi 2 şi ale art. 45 alin. 1 din Codul de procedurã penalã de cãtre organele de urmãrire penalã. Eventualele greşeli de aplicare a legii nu pot constitui, însã, motive de neconstituţionalitate a prevederilor de lege criticate şi, prin urmare, nu pot fi cenzurate de instanţa de contencios constituţional, fiind de competenţa instanţei de judecatã învestite cu soluţionarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul cãilor de atac prevãzute de lege.
Totodatã, autorul excepţiei solicitã completarea dispoziţiilor art. 34 lit. d) din Codul de procedurã penalã, în sensul de a prevedea criterii legale pentru stabilirea existenţei legãturii între cauze în vederea reunirii acestora, precum şi privitor la înţelesul sintagmei de "bunã înfãptuire a justiţiei". O asemenea solicitare nu intrã, însã, în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, conform <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunţã numai asupra constituţionalitãţii actelor cu privire la care a fost sesizatã, fãrã a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 lit. d), art. 35 alin. 1 şi 2 şi ale art. 45 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Dragoş Petrişor în Dosarul nr. 5.797/2/2009 (numãr în format vechi 1.508/2009) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia I penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 4 martie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Oana Cristina Puicã
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
