Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 215 din 28 februarie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 259 din 2 aprilie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Marinela Mincã - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedurã penalã, excepţie invocatã de instanţa de judecatã, din oficiu, în Dosarul nr. 1.271/64/2007 al Curţii de Apel Braşov - Secţia penalã şi pentru cauze cu minori.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.727 D/2007, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, invocatã de Flavia Şaitiş în Dosarul nr. 13.661/55/2006 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia penalã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 1.820 D/2007, nr. 1.821 D/2007 şi nr. 1.824 D/2007 având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, excepţie invocatã de instanţa de judecatã, din oficiu, în dosarele nr. 1.430/64/2007, nr. 1.312/64/2007 şi nr. 1.431/64/2007 ale Curţii de Apel Braşov - Secţia penalã şi pentru cauze cu minori.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.825 D/2007 având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, invocatã de Koncz Csaba în Dosarul nr. 1.353/64/2007 al Curţii de Apel Braşov - Secţia penalã şi pentru cauze cu minori.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 1.684 D/2007, nr. 1.727 D/2007, nr. 1.820 D/2007, nr. 1.821 D/2007, nr. 1.824 D/2007 şi nr. 1.825 D/2007, pune în discuţie, din oficiu, problema conexãrii cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea.
Curtea, în temeiul art. 14 şi al <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, raportate la art. 164 din Codul de procedurã civilã, dispune conexarea dosarelor nr. 1.727 D/2007, nr. 1.820 D/2007, nr. 1.821 D/2007, nr. 1.824 D/2007 şi nr. 1.825 D/2007 la Dosarul nr. 1.684 D/2007, care a fost primul înregistrat.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiatã, arãtând cã textul de lege criticat nu încalcã prevederile constituţionale invocate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, reţine urmãtoarele:
Prin încheierile din 19 noiembrie 2007 şi 10 decembrie 2007, pronunţate în dosarele nr. 1.271/64/2007, nr. 1.430/64/2007, nr. 1.312/64/2007, nr. 1.431/64/2007 şi nr. 1.353/64/2007 ale Curţii de Apel Braşov - Secţia penalã şi pentru cauze cu minori, Curtea Constituţionalã a fost sesizatã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedurã penalã, excepţie invocatã de instanţa de judecatã, din oficiu, respectiv de Koncz Csaba.
Prin Încheierea din 26 noiembrie 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 13.661/55/2006, Curtea de Apel Timişoara - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedurã penalã, excepţie invocatã de Flavia Şaitiş.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, asemãnãtoare în dosarele conexate, se susţine, în esenţã, cã textul de lege criticat este neconstituţional, deoarece creeazã o situaţie de inegalitate între subiecţii activi ai aceleiaşi infracţiuni. Se aratã cã tratamentul egal la care face referire art. 16 din Constituţie "cere ca orice dispoziţie derogatorie sã se întemeieze pe o situaţie cu caracter obiectiv, care impune şi justificã instituirea unei excepţii tocmai pentru a pãstra egalitatea de tratament în faţa legii. În lipsa unui element obiectiv, orice dispoziţie legalã derogatorie dobândeşte caracterul unui privilegiu şi încalcã exigenţele art. 16 alin. (1) din Constituţie". Astfel, "dacã în situaţia procurorilor şi a judecãtorilor, în mod obiectiv, se impune ca judecarea lor sã se facã de cãtre o instanţã ierarhic superioarã celei în care sau pe lângã care a funcţionat judecãtorul, respectiv procurorul, garantându-se astfel imparţialitatea instanţei şi un proces echitabil, includerea avocaţilor, a notarilor publici şi a executorilor judecãtoreşti între calitãţile care atrag competenţa curţilor de apel, ca primã instanţã, nu are nici o motivare obiectivã, nici un suport justificativ, pentru cã aceştia nu funcţioneazã pe lângã anumite instanţe de un anumit grad şi nu sunt incluşi în sistemul organelor judiciare din cadrul autoritãţii judecãtoreşti". Aşa fiind, "includerea lor în conţinutul <>art. 28^1 alin. 1 lit. b) din Codul de procedurã penalã, prin Legea nr. 79/2007 , dupã ce, prin <>Legea nr. 356/2006 , cu totul justificat, fuseserã înlãturate astfel de dispoziţii - care atunci aveau în vedere numai notarii - apare pur aleatorie, dã posibilitatea instituirii unei excepţii bazate pe o oportunitate constitutivã de privilegii şi, în loc sã exprime o aplicare a prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, încalcã aceste prevederi, precum şi cerinţele unui proces corect şi echitabil". În sfârşit, se mai susţine cã procedura strictã a recursului nu satisface exigenţele unui control în sensul art. 2 paragraful 2 din Protocolul nr. 7 adiţional la Convenţie.
Curtea de Apel Timişoara - Secţia penalã considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât normele criticate nu încalcã dispoziţiile constituţionale şi din actele internaţionale invocate. Se aratã cã, "chiar dacã acest gen de cauze sunt dezbãtute doar în douã grade de jurisdicţie, normele de procedurã penalã asigurã suficiente garanţii pentru un proces echitabil. Astfel, potrivit art. 385^6 alin. 3 din Codul de procedurã penalã, recursul declarat împotriva unei hotãrâri care, potrivit legii, nu poate fi atacatã cu apel, nu este limitat la motivele de casare prevãzute în art. 385^9 , iar instanţa este obligatã sã examineze cauza sub toate aspectele."
Curtea de Apel Braşov - Secţia penalã şi pentru cauze cu minori considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este întemeiatã. Principiul egalitãţii în drepturi constã în reglementarea şi aplicarea unui tratament juridic similar unor subiecte de drept aflate în situaţii juridice similare. Stabilirea unei discriminãri (a unui tratament diferit), deşi posibilã, trebuie sã aibã un temei extrem de bine justificat, pentru a nu da naştere unor privilegii. Se aratã cã, în ceea ce priveşte dispoziţia criticatã, trebuie fãcutã o distincţie. Astfel, dacã situaţia juridicã a judecãtorilor şi procurorilor justificã aplicarea unui tratament diferit, în scopul unei mai bune înfãptuiri a justiţiei şi pentru a se evita suspiciunile ce se pot ivi în legãturã cu imparţialitatea instanţei care judecã infracţiunile comise de asemenea persoane, în cazul celorlalte categorii de persoane prevãzute de art. 28^1 alin. 1 lit. b) din Codul de procedurã penalã, aceste raţiuni nu subzistã. Situaţia lor nu este diferitã de a altor cetãţeni şi, ca atare, nu se justificã aplicarea unui tratament diferit.
Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, arãtând cã dispoziţiile art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedurã penalã nu încalcã dispoziţiile constituţionale privind egalitatea în drepturi. Se aratã în acest sens cã "nu este contrarã principiului egalitãţii în faţa legii instituirea competenţei curţilor de apel de a soluţiona infracţiunile sãvârşite de avocaţi, de notarii publici, de executorii judecãtoreşti şi de controlorii financiari ai Curţii de Conturi, întrucât aceştia, prin natura profesiilor lor liberale, sunt direct implicaţi în înfãptuirea actului de justiţie, iar o eventualã activitate infracţionalã din partea acestora necesitã o experienţã sporitã". În plus, se aratã cã stabilirea competenţei, inclusiv a celei dupã calitatea persoanei, şi instituirea regulilor de desfãşurare a procesului în faţa instanţelor judecãtoreşti este de competenţa exclusivã a legiuitorului, care poate prevedea, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedurã, precum şi modalitãţi de exercitare a drepturilor procesuale, fãrã ca prin aceasta sã se aducã atingere prevederilor constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedurã penalã, având urmãtorul cuprins: "Curtea de Apel:
1. judecã în primã instanţã:
[...] b) infracţiunile sãvârşite de judecãtorii de la judecãtorii şi tribunale şi de procurorii de la parchetele care funcţioneazã pe lângã aceste instanţe, precum şi de avocaţi, notari publici, executori judecãtoreşti şi de controlorii financiari ai Curţii de Conturi."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor dispoziţii legale, se invocã încãlcarea prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 129 privind folosirea cãilor de atac, precum şi ale art. 11 şi 20 cu raportare la art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale privind dreptul la un proces echitabil şi art. 2 paragraful 1 din Protocolul nr. 7 adiţional la Convenţie, privind dreptul la douã grade de jurisdicţie în materie penalã.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea constatã cã aceasta este neîntemeiatã, pentru urmãtoarele considerente:
Stabilirea competenţei, inclusiv a celei dupã calitatea persoanei, şi instituirea regulilor de desfãşurare a procesului în faţa instanţelor judecãtoreşti, aşadar şi reglementarea cãilor de atac, sunt de competenţa exclusivã a legiuitorului, care poate prevedea, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedurã, precum şi modalitãţi de exercitare a drepturilor procesuale, fãrã ca prin aceasta sã se aducã atingere prevederilor constituţionale. Acesta este sensul art. 129 din Constituţie, text care face referire la "condiţiile legii", atunci când reglementeazã exercitarea cãilor de atac, ca de altfel şi a art. 126 alin. (2) din Constituţie, care, referindu-se la competenţa instanţelor judecãtoreşti şi la procedura de judecatã, stabileşte cã acestea "sunt prevãzute numai de lege". Astfel, reglementarea competenţei curţilor de apel de a soluţiona în primã instanţã infracţiunile sãvârşite de judecãtorii de la judecãtorii şi tribunale şi de procurorii de la parchetele care funcţioneazã pe lângã aceste instanţe, precum şi de avocaţi, notari publici, executori judecãtoreşti şi de controlorii financiari ai Curţii de Conturi, nu este de naturã sã aducã atingere prevederilor art. 16 din Legea fundamentalã, deoarece situaţia deosebitã a acestor categorii profesionale justificã un tratament juridic diferit.
De asemenea, textul de lege criticat nu contravine dreptului la un proces echitabil. Instituirea unor reguli de competenţã dupã calitatea persoanei nu îngrãdeşte dreptul persoanelor, în speţã al avocaţilor, notarilor, executorilor judecãtoreşti, de a se adresa instanţelor judecãtoreşti şi de a beneficia de drepturile şi garanţiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces public, judecat de cãtre o instanţã independentã, imparţialã şi stabilitã prin lege, într-un termen rezonabil, condiţii care sunt asigurate şi în situaţia judecãrii cauzelor în primã instanţã de cãtre curţile de apel.
Totodatã, prevederile criticate asigurã dreptul la douã grade de jurisdicţie în materie penalã, reglementat de art. 2 din Protocolul nr. 7 adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. În plus, potrivit art. 385^6 alin. 3 din Codul de procedurã penalã, "Recursul declarat împotriva unei hotãrâri care, potrivit legii, nu poate fi atacatã cu apel, nu este limitat la motivele de casare prevãzute în art. 385^9, iar instanţa este obligatã ca, în afara temeiurilor invocate şi cererilor formulate de recurent, sã examineze întreaga cauzã sub toate aspectele", aşa încât nu poate fi reţinutã nici susţinerea potrivit cãreia "procedura strictã a recursului nu satisface exigenţele unui control în sensul art. 2 paragraful 2 din Protocolul nr. 7 adiţional la Convenţie".
Pentru motivele mai sus arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedurã penalã, excepţie invocatã de instanţa de judecatã, din oficiu, în dosarele nr. 1.271/64/2007, nr. 1.430/64/2007, nr. 1.312/64/2007 şi nr. 1.431/64/2007 ale Curţii de Apel Braşov - Secţia penalã şi pentru cauze cu minori, de Flavia Şaitiş în Dosarul nr. 13.661/55/2006 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia penalã şi de Koncz Csaba în Dosarul nr. 1.353/64/2007 al Curţii de Apel Braşov - Secţia penalã şi pentru cauze cu minori.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 28 februarie 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Marieta Safta
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
