Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 213 din 28 februarie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (1), art. 4 alin. (2), art. 6 alin. (1), (2) si (4) si art. 8 alin. (1), (2) si (5) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plata
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 233 din 26 martie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 4 alin. (2), art. 6 alin. (1), (2) şi (4) şi <>art. 8 alin. (1), (2) şi (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de platã, excepţie invocatã de Societatea Comercialã "Kranz Construcţii Civile şi Industriale" - S.A. în Dosarul nr. 2.769/1.748/2007 al Judecãtoriei Cornetu.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Ministerul Public solicitã respingerea excepţiei ca neîntemeiatã, pentru aceleaşi motive care fundamenteazã jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 30 octombrie 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 2.769/1.748/2007, Judecãtoria Cornetu a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 4 alin. (2), art. 6 alin. (1), (2) şi (4) şi <>art. 8 alin. (1), (2) şi (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de platã, excepţie invocatã de Societatea Comercialã "Kranz Construcţii Civile şi Industriale" - S.A. în dosarul menţionat.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţin urmãtoarele:
- dispoziţiile <>art. 1 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 contravin art. 21 alin. (3), art. 24 alin. (1) şi art. 44 alin. (1) din Constituţie, "întrucât permit instanţei de judecatã sã soluţioneze cauza fãrã a-şi exercita obligaţia de aflare a adevãrului, doar pe baza susţinerilor subiective ale creditoarei, fãrã ca debitoarea sã poatã administra probe în apãrare";
- art. 4 alin. (2) din acelaşi act normativ încalcã art. 24 alin. (1) şi art. 44 alin. (1) din Constituţie, "întrucât posibilitatea soluţionãrii cererii creditorului numai pe baza actelor depuse şi a explicaţiilor date de pãrţi împiedicã exercitarea dreptului la apãrare şi asigurarea dreptului la un proces echitabil, iar emiterea unui titlu executoriu în urma unui proces sumar şi executarea acestuia încalcã reglementarea constituţionalã a dreptului la proprietate";
- art. 6 alin. (1), (2) şi (4) contravine art. 24 alin. (1) şi art. 44 alin. (1) din Constituţie, "având în vedere cã înmânarea de îndatã a ordonanţei echivaleazã cu pronunţarea judecãtorului înainte de a se administra orice probe", iar expresia "lãmuriri şi explicaţii" prevãzutã de textul criticat "este neclarã şi susceptibilã de îngrãdirea dreptului la apãrare";
- art. 8 alin. (1), (2) şi (5) din acelaşi act normativ contravine art. 16, art. 24 alin. (1) şi art. 44 alin. (1) din Legea fundamentalã, întrucât nu precizeazã dacã cererea în anulare pe care o reglementeazã este sau nu o cale de atac, dacã face parte din procedura contencioasã, sau dimpotrivã, din cea necontencioasã; cu privire la alin. (5) al art. 8 se mai susţine cã instituie o adevãratã "dictaturã a creditorilor" şi permite acestora exercitarea unui eventual abuz de drept.
Judecãtoria Cornetu apreciazã cã excepţia invocatã este nefondatã. Procedura somaţiei de platã este o procedurã specialã, derogatorie de la dreptul comun, de soluţionare a cererilor prin care se solicitã obligarea debitorului la plata unei sume de bani, în mãsura în care sunt îndeplinite anumite condiţii speciale referitoare la creanţa debitorului şi la mijlocul de probã de constatare a acesteia. Ea reprezintã un mijloc specific de realizare cu celeritate a creanţei creditorului, prezentând anumite particularitãţi referitoare la procedura de judecatã care o diferenţiazã de procedura de drept comun, particularitãţi care nu ştirbesc însã dreptul la apãrare şi la un proces echitabil şi nici dreptul de proprietate privatã garantate prin Constituţie.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, pentru argumentele reţinute de Curtea Constituţionalã în <>Deciziile nr. 109/2007 şi nr. 537/2007.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 1 alin. (1), art. 4 alin. (2), art. 6 alin. (1), (2) şi (4) şi <>art. 8 alin. (1), (2) şi (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de platã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 30 iulie 2001, aprobatã prin <>Legea nr. 295/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 5 iunie 2002, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
Textele de lege criticate au urmãtorul cuprins:
- Art. 1 alin. (1): "( 1) Procedura somaţiei de platã se desfãşoarã, la cererea creditorului, în scopul realizãrii de bunãvoie sau prin executare silitã a creanţelor certe, lichide şi exigibile ce reprezintã obligaţii de platã a unor sume de bani, asumate prin contract constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însuşit de pãrţi prin semnãturã ori în alt mod admis de lege şi care atestã drepturi şi obligaţii privind executarea anumitor servicii, lucrãri sau orice alte prestaţii.";
- Art. 4 alin. (2): "În toate cazurile, pentru soluţionarea cererii, judecãtorul dispune citarea pãrţilor, potrivit dispoziţiilor Codului de procedurã civilã referitoare la pricinile urgente, pentru explicaţii şi lãmuriri, precum şi pentru a stãrui în efectuarea plãţii sumei datorate de debitor ori pentru înţelegerea pãrţilor asupra modalitãţilor de platã.";
- Art. 6 alin. (1), (2) şi (4): "(1) Dacã nu a intervenit închiderea dosarului în condiţiile art. 5, judecãtorul va examina cererea pe baza actelor depuse, precum şi a explicaţiilor şi lãmuririlor pãrţilor, ce i-au fost prezentate potrivit art. 4.[...]
(2) Când în urma examinãrii prevãzute la alin. (1), constatã cã pretenţiile creditorului sunt justificate, judecãtorul emite ordonanţa care va conţine somaţia de platã cãtre debitor, precum şi termenul de platã.[...]
(4) Ordonanţa se va înmâna pãrţii prezente sau se va comunica fiecãrei pãrţi de îndatã, prin scrisoare recomandatã cu confirmare de primire.";
- Art. 8 alin. (1), (2) şi (5): "(1) Împotriva ordonanţei prevãzute la art. 6 alin. (2) debitorul poate formula cererea în anulare, în termen de 10 zile de la data înmânãrii sau comunicãrii acesteia.
(2) Cererea în anulare se soluţioneazã de cãtre instanţa competentã pentru judecarea fondului cauzei în primã instanţã.
[...] (5) Hotãrârea prin care a fost respinsã cererea în anulare este irevocabilã."
În opinia autoarei excepţiei, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în: art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetãţenilor în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri; art. 21 privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil; art. 24 alin. (1) potrivit cãruia dreptul la apãrare este garantat; art. 44 alin. (1) potrivit cãruia dreptul de proprietate şi creanţele asupra statului sunt garantate, conţinutul şi limitele acestora fiind stabilite prin lege.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea constatã cã s-a mai pronunţat, prin numeroase decizii, cu privire la constituţionalitatea art. 1 alin. (1), a art. 4 alin. (2), a art. 6 alin. (1), (2) şi (4) şi a <>art. 8 alin. (1), (2) şi (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 , prin raportare la aceleaşi texte din Constituţie şi cu o motivare asemãnãtoare celor din prezenta cauzã. În acest sens sunt, de exemplu: <>Decizia nr. 348 din 18 septembrie 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 847 din 27 noiembrie 2003, <>Decizia nr. 251 din 15 iunie 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 6 iulie 2004, şi <>Decizia nr. 274 din 24 iunie 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 721 din 10 august 2004, <>Decizia nr. 116 din 16 februarie 2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 20 martie 2006, şi <>Decizia nr. 269 din 16 martie 2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 341 din 17 aprilie 2006, prin care Curtea, pentru considerentele acolo reţinute, a respins ca neîntemeiate excepţiile de neconstituţionalitate invocate.
În plus, prin <>Decizia nr. 1.148 din 4 decembrie 2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 3 ianuarie 2008, Curtea a rãspuns unor critici similare celor formulate în prezenta cauzã.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia pronunţatã de Curte prin deciziile menţionate, precum şi considerentele care au fundamentat-o, sunt valabile şi în prezenta cauzã.
Pentru motivele mai sus arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 4 alin. (2), art. 6 alin. (1), (2) şi (4) şi <>art. 8 alin. (1), (2) şi (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de platã, excepţie invocatã de Societatea Comercialã "Kranz Construcţii Civile şi Industriale" - S.A. în Dosarul nr. 2.769/1.748/2007 al Judecãtoriei Cornetu.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 28 februarie 2008.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Marieta Safta
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
