Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 213 din 15 februarie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 4 lit. c) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 100/2005 privind asigurarea respectarii drepturilor de proprietate industriala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 264 din 14 aprilie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cãtãlina Gliga.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 4 lit. c) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 100/2005 privind asigurarea respectãrii drepturilor de proprietate industrialã, excepţie ridicatã de Dan Grigore în Dosarul nr. 40.024/3/2006 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilã şi pentru cauze privind proprietatea intelectualã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilã, sens în care aratã cã aspectele invocate de autorul acesteia nu reprezintã o veritabilã criticã de neconstituţionalitate, ci tind spre modificarea textului de lege.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 29 aprilie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 40.024/3/2006, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilã şi pentru cauze privind proprietatea intelectualã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 4 lit. c) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 100/2005 privind asigurarea respectãrii drepturilor de proprietate industrialã, excepţie ridicatã de Dan Grigore într-o cauzã civilã având ca obiect pretenţii.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine cã prevederile de lege criticate nu permit valorificarea unui drept fundamental, şi anume protecţia proprietãţii industriale, reprezentând unul dintre aspectele importante ale dreptului de proprietate. Astfel, apreciazã cã prevederea criticatã nu instituie proceduri şi garanţii adecvate care sã recunoascã, sã garanteze şi sã protejeze dreptul de proprietate industrialã în toate componentele sale, în special cele patrimoniale. Aratã cã o reglementare echitabilã trebuia sã instituie despãgubiri şi pentru invenţiile nãscute sau exploatate anterior anului 1990, dar brevetate ulterior.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilã şi pentru cauze privind proprietatea intelectualã considerã cã excepţia de neconstituţionalitate invocatã este neîntemeiatã, reglementarea criticatã fiind în concordanţã cu normele constituţionale invocate în susţinerea excepţiei.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã prevederile <>art. 4 lit. c) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 100/2005 sunt constituţionale. În acest sens, aratã cã reglementarea criticatã priveşte persoanele titulare ale unui drept de proprietate industrialã protejat printr-un brevet de invenţie acordat de statul român şi succesorii lor în drept, deţinut în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, şi se aplicã tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei juridice, fãrã a institui privilegii sau discriminãri pe considerente arbitrare. De fapt, se aratã cã autorul excepţiei doreşte ca beneficiul reparaţiei sã fie acordat şi pentru invenţiile ale cãror drepturi s-au nãscut în temeiul unor reglementãri anterioare, şi anume <>Legea nr. 62/1974 privind invenţiile şi inovaţiile brevetate anterior, aspect ce excedeazã controlului de constituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 4 lit. c) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 100/2005 privind asigurarea respectãrii drepturilor de proprietate industrialã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 20 iulie 2005, prevederi care au fost introduse prin <>art. I pct. 1 din Legea nr. 214/2008 pentru completarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 100/2005 privind asigurarea respectãrii drepturilor de proprietate industrialã, lege publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 729 din 28 octombrie 2008.
Textul de lege criticat prevede cã:
- Art. 4: "Au calitatea de a cere aplicarea mãsurilor, procedurilor şi repararea daunelor urmãtoarele persoane:[...]
c) persoanele titulare ale unui drept de proprietate industrialã protejat printr-un brevet de invenţie acordat de statul român şi succesorii lor în drept, deţinut în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, cãrora le-au fost încãlcate drepturile patrimoniale conferite de brevet prin exploatarea invenţiei în mod abuziv, fãrã consimţãmântul titularului sau prin orice fapte de încãlcare a drepturilor acestuia."
Autorul excepţiei invocã încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, art. 20 alin. (2) referitoare la tratatele internaţionale, art. 21 privind accesul liber la justiţie, raportat la art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, ale art. 44 alin. (1) referitoare la protecţia proprietãţii private şi celor ale art. 53 referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 100/2005 a fost emisã în scopul combaterii fenomenului de contrafacere a obiectelor de proprietate industrialã şi în interesul titularilor drepturilor de proprietate industrialã, şi pentru respectarea art. 53 din Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeanã, referitor la aplicabilitatea actelor instituţiilor Uniunii Europene.
Din cuprinsul Legii nr. 214/2005, de completare a <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 100/2005, Curtea reţine cã la determinarea perioadei înãuntrul cãreia un brevet, dintre cele prevãzute la <>art. 4 lit. c) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 100/2005 trebuia sã fie exploatat, nu se va ţine seama de perioada dintre instaurarea regimului comunist în România şi intrarea în vigoare a prezentei legi, perioadã care va fi consideratã ca o prelungire în mod automat a termenului de revendicare a drepturilor decurgând din brevetul de invenţie.
Mai mult, Curtea observã cã Legea nr. 214/2005 prevede cã "În raporturile juridice privind persoanele prevãzute la <>art. 4 lit. c) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 100/2005, cu modificãrile ulterioare, care nu au putut sã introducã sau sã continue o acţiune juridicã ori sã îndeplineascã formalitãţile necesare pentru valorificarea drepturilor lor ca urmare a mãsurilor şi a legislaţiei restrictive impuse de regimul comunist instaurat în România dupã 6 martie 1945, toate termenele de prescripţie sau de limitare a dreptului de a introduce ori de a continua o acţiune juridicã sau de a lua mãsuri de conservare vor fi considerate ca fiind suspendate, indiferent dacã aceste termene au început sã curgã înainte sau dupã data de 6 martie 1945. Aceste termene vor reîncepe sã curgã de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi."
Totodatã, Curtea reţine cã în <>art. 4^1 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 100/2005, articol introdus prin art. I pct. 2 din Legea nr. 214/2005, se prevede cã acţiunile în justiţie formulate de persoanele prevãzute la art. 4 lit. c) sunt scutite de la plata taxelor de timbru.
De altfel, din argumentarea excepţiei, Curtea constatã cã, de fapt, autorul acesteia este nemulţumit de modalitatea de reglementare a drepturilor izvorâte din brevetul asupra cãruia pretinde drepturi, respectiv pentru neacordarea beneficiului reparaţiei şi pentru invenţiile nãscute sau exploatate anterior anului 1990, dar brevetate ulterior. Curtea apreciazã însã cã aceastã împrejurare ţine de aplicarea şi interpretarea legii de cãtre instanţã, aspect ce excedeazã controlului de constituţionalitate.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 lit. c) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr.100/2005 privind asigurarea respectãrii drepturilor de proprietate industrialã, excepţie ridicatã de Dan Grigore în Dosarul nr. 40.024/3/2006 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilã şi pentru cauze privind proprietatea intelectualã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 15 februarie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
