Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 213 din 13 martie 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 lit. g) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor*)
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 287 din 2 mai 2012
------------
*) A se vedea opinia separatã de la Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010.
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor, excepţie invocatã de Ion Preoteasa în Dosarul nr. 51.467/3/2010 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncã şi asigurãri sociale şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.222D/2011.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.330D/2011, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor, excepţie invocatã de Sevasta Violeta Greavu în Dosarul nr. 8.934/3/2011 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncã şi asigurãri sociale.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea, având în vedere identitatea de obiect a excepţiilor de neconstituţionalitate invocate în dosarele nr. 1.222D/2011 şi nr. 1.330D/2011, pune în discuţie, din oficiu, problema conexãrii cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public apreciazã ca fiind întrunite condiţiile conexãrii dosarelor.
Reţinând identitatea de obiect, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Curtea dispune conexarea Dosarului nr. 1.330D/2011 la Dosarul nr. 1.222D/2011, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicitã respingerea excepţiei ca neîntemeiatã, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în aceastã materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin încheierile din 12 octombrie 2011 şi 3 noiembrie 2011, pronunţate în dosarele nr. 51.467/3/2010 şi nr. 8.934/3/2011, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncã şi asigurãri sociale a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor, excepţie invocatã de Ion Preoteasa şi Sevasta Violeta Greavu în cauze având ca obiect soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva unor decizii de recalculare a unor pensii de serviciu, în temeiul actului normativ criticat.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine cã dreptul la pensie are natura unei creanţe asupra statului, garantatã de dispoziţiile art. 44 alin. (1) din Legea fundamentalã, astfel încât orice modificare adusã cuantumului acesteia încalcã acest text constituţional. Se mai aratã cã pensiile de serviciu au fost instituite cu scopul corectãrii unor inechitãţi pe care dreptul comun în materie le-ar fi creat pentru anumite categorii profesionale a cãror activitate presupunea riscuri sau cerinţe sporite faţã de activitatea celorlalţi salariaţi. În egalã mãsurã, actul normativ criticat este retroactiv, dat fiind faptul cã "obligaţia asumatã de cãtre stat cu privire la pensia de serviciu este unicã, executarea acesteia fiind periodicã". Se mai invocã jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materia recalculãrii pensiilor.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncã şi asigurãri sociale apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în aceastã materie.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.
Guvernul, în Dosarul nr. 1.330D/2011, aratã cã reglementãrile Legii nr. 119/2010 au un caracter tranzitoriu, scopul acestora fiind trecerea la un sistem unitar de pensii publice, instituit ulterior prin Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei, astfel cum a fost formulat, îl constituie prevederile Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010. În realitate, în raport de fondul cauzelor deduse judecãţii instanţei, rezultã cã sunt criticate prevederile art. 1 lit. g) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor, text asupra cãruia Curtea urmeazã a se pronunţa.
Textul de lege criticat are urmãtorul cuprins: "Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi, urmãtoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislaţiei anterioare, devin pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, cu modificãrile şi completãrile ulterioare: (...)
g) pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilã;".
În opinia autorilor excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, art. 44 alin. (1) referitor la garantarea dreptului de proprietate şi a creanţelor asupra statului şi art. 47 - Nivelul de trai.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã prevederile art. 1 lit. g) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, în raport cu o motivare similarã celei din prezenta cauzã şi, de asemenea, faţã de aceleaşi dispoziţii constituţionale invocate.
Astfel, prin deciziile nr. 871 din 25 iunie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010 şi nr. 38 din 24 ianuarie 2012, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 5 martie 2012, Curtea a statuat cã, în acord cu dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie, actul normativ criticat afecteazã pensiile de serviciu doar pe viitor, şi numai în ceea ce priveşte cuantumul acestora. Celelalte condiţii privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate în profesie şi vârsta eligibilã nu sunt afectate de noile reglementãri. De asemenea, soluţia legislativã criticatã nu se rãsfrânge asupra prestaţiilor deja obţinute anterior intrãrii sale în vigoare, ce constituie facta praeterita.
Curtea a considerat cã pensiile de serviciu pot fi eliminate doar dacã existã o raţiune, o cauzã suficient de puternicã spre a duce în final la diminuarea prestaţiilor sociale ale statului sub forma pensiei. Or, aceastã raţiune este reprezentatã de necesitatea reformãrii sistemului de pensii, reechilibrãrii sale, eliminãrii inechitãţilor existente în sistem şi nu în ultimul rând de situaţia de crizã economicã şi financiarã cu care se confruntã statul, privind bugetul de stat, precum şi cel al asigurãrilor sociale de stat. De aceea, eliminarea pensiilor speciale nu poate fi consideratã ca fiind arbitrarã. De asemenea, Curtea a constatat cã mãsura criticatã nu prevede diferenţieri procentuale pentru aceeaşi categorie socioprofesionalã.
Curtea a mai statuat cã partea necontributivã a pensiei de serviciu, chiar dacã poate fi încadratã, potrivit interpretãrii pe care Curtea Europeanã a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, în noţiunea de "bun", ea reprezintã totuşi, din aceastã perspectivã, un drept câştigat numai cu privire la prestaţiile de asigurãri sociale realizate pânã la data intrãrii în vigoare a noii legi, iar eliminarea acestora pentru viitor nu are semnificaţia exproprierii.
Curtea a arãtat, în privinţa pretinsei încãlcãri a art. 47 din Constituţie, cã drepturile rezultate din actul de pensionare sunt previzibile, şi anume îndrituirea persoanei la cuantumul aferent pensiei din sistemul contributiv de pensionare, restul cuantumului pensiei (cea suplimentarã) fiind supus unor elemente variabile, cum ar fi voinţa legiuitorului şi resursele financiare ale statului care pot fi alocate în aceastã direcţie.
De asemenea, în prezenta cauzã, Curtea constatã cã este neîntemeiatã şi susţinerea autorului excepţiei referitoare la faptul cã dreptul la pensie are natura unei creanţe asupra statului, garantatã de dispoziţiile art. 44 alin. (1) din Legea fundamentalã.
Dimpotrivã, contrar acestor susţineri, aşa cum a statuat Curtea Constituţionalã prin Decizia nr. 861 din 28 noiembrie 2006, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 22 ianuarie 2007, ale cãrei considerente de principiu sunt valabile şi în prezenta cauzã, sumele plãtite cu titlu de contribuţie la asigurãrile sociale nu reprezintã un depozit la termen şi, prin urmare, nu pot da naştere vreunui drept de creanţã asupra statului sau a fondurilor de asigurãri sociale.
Întrucât criticile de neconstituţionalitate din prezenta cauzã privesc aspecte similare cu cele relevate în jurisprudenţa Curţii şi având în vedere cã nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea jurisprudenţei acesteia, considerentele şi soluţiile deciziilor menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 lit. g) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor, excepţie invocatã de Ion Preoteasa în Dosarul nr. 51.467/3/2010 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncã şi asigurãri sociale şi de Sevasta Violeta Greavu în Dosarul nr. 8.934/3/2011 al aceleiaşi instanţe.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 13 martie 2012.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
