Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 209 din 12 aprilie 2016 privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, în ansamblul său, şi, în special, ale art. 4 şi art. 6 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă
EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 464 din 22 iunie 2016
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 alin. (1) lit. b), c) şi d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, excepţie ridicată de Societatea Mădăştef & Geo Spedition - S.R.L. din Ploieşti în Dosarul nr. 2.712/105/2014/a1 al Curţii de Apel Ploieşti -- Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 948D/2015.
2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 1.111D/2015, ce are ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 şi art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, excepţie ridicată de Marina Mirela Răduţă în Dosarul nr. 6.655/3/2014 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.
4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
5. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, din oficiu, pune în discuţie conexarea Dosarului nr. 1.111D/2015 la Dosarul nr. 948D/2015.
6. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării.
7. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 1.111D/2015 la Dosarul nr. 948D/2015, care este primul înregistrat.
8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că, asupra textelor de lege criticate, Curtea s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 94 din 3 martie 2015.
9. Ulterior, în cursul şedinţei de judecată, s-a prezentat personal şi autorul excepţiei de neconstituţionalitate ce face obiectul Dosarului nr. 1.111/2015, doamna Marina Mirela Răduţă, care a depus o copie de pe Hotărârea din 14 aprilie 2015, pronunţată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în Cauza C-76/14 Mihai Manea împotriva Instituţiei Prefectului - Judeţul Braşov - Serviciul public comunitar regim de permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
10. Prin Încheierea din 11 mai 2015 şi Sentinţa nr. 2.567 din 7 aprilie 2015 pronunţate în dosarele nr. 2.712/105/2014/a1 şi nr. 6.655/3/2014, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 alin. (1) lit. b), c) şi d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, precum şi cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 şi art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule.
11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 s-a făcut cu încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 115 alin. (4) din Constituţie, deoarece publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României a avut loc la data de 4 martie 2013, iar, potrivit art. 17 din acest act normativ, intrarea sa în vigoare a fost amânată la data de 15 martie 2013. În aceste condiţii, Curtea trebuie să analizeze dacă a existat situaţia extraordinară, a cărei reglementare să nu poată fi amânată, care a determinat adoptarea unei ordonanţe de urgenţă, în condiţiile în care respectivul act a intrat în vigoare la aproximativ o lună de la data adoptării. De asemenea, se susţine că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 aduce atingere şi art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală, deoarece afectează regimul drepturilor fundamentale, respectiv drepturile constituţionale de proprietate şi la liberă circulaţie a bunurilor, în sensul în care verbul "a afecta" a fost precizat de Curte prin Decizia nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008. În acest sens, se precizează că prevederile art. 4 şi art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 aduc atingere dispoziţiilor art. 44 din Constituţie referitor la dreptul de proprietate şi art. 1 privind protecţia proprietăţii din Protocolul adiţional la Convenţia privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Astfel, prin stabilirea taxei privind timbrul de mediu pentru autovehicule, într-un cuantum mai mare decât valoarea autoturismului, se aduce atingere dreptului de dispoziţie asupra acestui bun, care este practic scos din circuitul civil. Stabilirea unui timbru de mediu care se plăteşte doar la momentul înmatriculării, urmând ca ulterior să nu se distingă între rulajul autoturismelor, reprezintă premisa unei discriminări între proprietari. Textele de lege criticate aduc atingere dispoziţiilor art. 44 din Constituţie, deoarece "dreptul de proprietate câştigat prin primă înmatriculare" este afectat în deplinătatea valenţelor sale. De asemenea, textul de lege criticat este discriminatoriu şi cu aplicare retroactivă, deoarece extinde obligaţia plăţii timbrului pentru autoturismele deja înmatriculate şi prin aplicarea timbrului de mediu numai pentru autovehicule care îşi schimbă proprietarul. Pentru celelalte, care nu vor mai fi vândute, indiferent de norma de poluare şi de uzura acestora, taxa nu se încasează. De asemenea, se arată că este discriminatoriu şi modul de calcul al taxei, diferit pentru fiecare proprietar. Stabilirea nivelului timbrului de mediu exprimat în euro, acesta urmând a fi plătit în lei, pe baza cursului de schimb valutar al monedei euro, aduce atingere dispoziţiilor art. 137 alin. (2) teza întâi din Constituţie potrivit cărora moneda naţională este leul. Autorii critică şi evoluţia legislaţiei privind taxa şi faptul că legiuitorul nu a pus în acord legislaţia internă cu prevederile actelor Uniunii Europene, potrivit jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
12. Curtea de Apel Ploieşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând, referitor la încălcarea dreptului de proprietate, că autorul formulează o critică generică, fără a indica elementele care îi caracterizează situaţia individuală. În această situaţie nu se poate aprecia asupra unei încălcări a acestui drept. În baza principiului "poluatorul plăteşte", din punct de vedere al echităţii, o atare taxă trebuie plătită de poluator, fără ca prin aceasta să se aducă atingere dreptului de proprietate. Obligaţia de plată a taxei incumbă tuturor celor aflaţi în ipoteza prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013, astfel încât nu poate fi vorba de o discriminare.
13. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal invocă considerentele care au stat la baza deciziilor Curţii Constituţionale nr. 645 din 11 noiembrie 2014 şi nr. 162 din 17 martie 2015. În plus arată că, în baza principiului "poluatorul plăteşte", din punct de vedere al echităţii, o atare taxă trebuie plătită de poluator, situaţie care se regăseşte în ipoteza actului normativ criticat. Totodată, în ceea ce priveşte principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii, prin impunerea unui tratament identic pentru situaţii identice, instanţa apreciază că acesta este respectat, deoarece obligaţia de plată a timbrului de mediu incumbă tuturor celor aflaţi în ipotezele prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013. Criticile de neconstituţionalitate referitoare la nivelul cuantumului taxei au fost formulate în mod generic, fără a indica elementele ce caracterizează situaţia individuală a autorului. În aceste condiţii, caracterul proporţional şi rezonabil al taxei nu poate fi apreciat în cauză, prin raportare la principiul aşezării juste a sarcinilor fiscale, potrivit căruia fiscalitatea trebuie să fie nu numai legală, ci şi proporţională, rezonabilă, echitabilă, şi să nu facă diferenţe pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetăţeni. Chiar dacă legiuitorul este suveran în prevederea modalităţilor şi procedurilor privind realizarea taxelor datorate de contribuabili, putând stabili cuantumul timbrului de mediu şi categoriile de autovehicule ce datorează această taxă, totuşi prevederile criticate instituie un mecanism ce poate fi considerat că nu este în concordanţă cu principiile consacrate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, şi pot veni în contradicţie cu normele constituţionale invocate de autorul excepţiei.
14. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
15. Guvernul a transmis punctul său de vedere în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, făcând referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv deciziile nr. 137 din 25 februarie 2010 şi nr. 94 din 3 martie 2015.
16. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, înscrisul depus, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
17. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost reţinut prin actele de sesizare a Curţii Constituţionale, îl constituie prevederile art. 4 alin. (1) lit. b), c) şi d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 948D/2015, precum şi cele ale art. 4 şi art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.111D/2015. Din examinarea concluziilor formulate de autorii excepţiei, Curtea reţine că obiectul acesteia îl constituie prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, în ansamblul său, şi, în special, ale art. 4 şi art. 6 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 4 martie 2013, având următorul cuprins:
- Art. 4: "Obligaţia de plată a timbrului intervine o singură dată, astfel:
a) cu ocazia înscrierii în evidenţele autorităţii competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România şi atribuirea unui certificat de înmatriculare şi a numărului de înmatriculare;
b) la reintroducerea în parcul auto naţional a unui autovehicul, în cazul în care, la momentul scoaterii sale din parcul auto naţional, i s-a restituit proprietarului valoarea reziduală a timbrului, în conformitate cu prevederile art. 7;
c) cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat şi pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule sau taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării;
d) cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat în situaţia autovehiculelor pentru care s-a dispus de către instanţe restituirea sau înmatricularea fără plata taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule, taxei pe poluare pentru autovehicule sau taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule;
e) cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat în situaţia autovehiculelor pentru care s-a emis decizie de restituire a taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule, taxei pe poluare pentru autovehicule sau taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, în conformitate cu prevederile art. 12."
- Art. 6: "(1) Timbrul se calculează pe baza elementelor prevăzute la anexele nr. 1-6, după cum urmează:
a) pentru autovehiculele din categoria M1 cărora le corespunde norma de poluare Euro 5, timbrul de mediu se calculează după formula:
Suma de plată = [A x B x (100 - C)]/100,
unde:
A = nivelul emisiilor de CO(2), exprimat în grame/km menţionate în cartea de identitate a vehiculului;
B = valoarea emisiilor de CO(2), exprimată în euro/1 gram km, prevăzută în anexa nr. 1;
C = cota de reducere a timbrului prevăzută în coloana 2 din anexa nr. 3;
b) pentru autovehiculele din categoria M1 cărora le corespund normele de poluare euro 4 şi euro 3, timbrul de mediu se calculează după formula: Suma de plată = [A x B x (100 - C)]/100,
unde:
A = nivelul emisiilor de CO(2), exprimat în grame/km menţionate în cartea de identitate a vehiculului;
B = valoarea emisiilor de CO(2), exprimată în euro/1 gram km, prevăzută în anexa nr. 1 pentru autovehiculele echipate cu motor cu aprindere prin scânteie şi prevăzută în anexa nr. 2 pentru autovehiculele echipate cu motor cu aprindere prin comprimare;
C = cota de reducere a timbrului prevăzută în coloana 2 din anexa nr. 3;
c) pentru autovehiculele din categoria M1 cărora le corespund normele de poluare non-Euro, Euro 1 sau Euro 2, după formula:
Suma de plată = [E x D x (100 - C)]/100,
unde:
C = cota de reducere a timbrului prevăzută în coloana nr. 2 din anexa nr. 3;
D = cilindreea exprimată în centimetri cubi, prevăzută în certificatul de înmatriculare a autovehiculului sau în cartea de identitate a vehiculului;
E = valoarea prevăzută în coloana 3 din anexa nr. 4 pentru autovehiculele echipate cu motor cu aprindere prin scânteie şi valoarea prevăzută în coloana 4 din anexa nr. 4 pentru autovehiculele echipate cu motor cu aprindere prin comprimare;
d) formula prevăzută la lit. c) se aplică şi pentru autovehiculele din categoriile M(2), M(3), N(1), N(2) şi N(3), pentru care nivelul timbrului de mediu este prevăzut în coloana 2 din anexa nr. 5.
(2) Norma de poluare Euro şi nivelul emisiei de CO(2), la care se face referire la alin. (1), sunt cele menţionate de Regia Autonomă «Registrul Auto Român» în cartea de identitate a vehiculului, în conformitate cu prevederile normelor metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(3) Timbrul pentru autovehiculele cărora le corespunde norma de poluare Euro 6 se va determina pe baza formulei prevăzute la alin. (1) lit. a), odată cu intrarea în vigoare a normei Euro 6 pentru înmatricularea, vânzarea şi introducerea în circulaţie a vehiculelor noi, conform Regulamentului (CE) nr. 715/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 iunie 2007 privind omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce priveşte emisiile provenind de la vehiculele uşoare pentru pasageri şi de la vehiculele uşoare comerciale (Euro 5 şi Euro 6) şi privind accesul la informaţiile referitoare la repararea şi întreţinerea vehiculelor.
(4) Pentru autovehiculele care fac parte din categoria celor hibride şi electrice timbrul de mediu nu se datorează.
(5) Cota de reducere a timbrului, prevăzută în anexa nr. 3, este stabilită în funcţie de vechimea autovehiculului.
(6) Cu ocazia calculului timbrului pot fi acordate reduceri suplimentare faţă de cota de reducere prevăzută în anexa nr. 3, în funcţie de abaterile de la situaţia standard a elementului/elementelor care a/au stat la baza stabilirii cotei fixe, dacă persoana care solicită înmatricularea sau, după caz, transcrierea dreptului de proprietate asupra unui autovehicul rulat declară pe propria răspundere că rulajul mediu anual real al autovehiculului în cauză este mai mare decât rulajul mediu anual considerat standard pentru categoria respectivă de autovehicule, potrivit normelor metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă. În acest caz, calculul timbrului se face pe baza cotei de reducere rezultate din cota prevăzută în anexa nr. 3, majorată cu cota de reducere suplimentară prevăzută în anexa nr. 6. Atunci când noua cotă de reducere este mai mare de 90%, se aplică cota de reducere de 90%.
(7) Suma reprezentând timbrul ce urmează a fi plătită, calculată potrivit prevederilor alin. (1), poate fi ajustată şi atunci când persoana care solicită înmatricularea sau, după caz, transcrierea dreptului de proprietate asupra unui autovehicul rulat face dovada, pe baza expertizei tehnice efectuate de Regia Autonomă «Registrul Auto Român», că deprecierea autovehiculului rulat este mai mare, potrivit normelor metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(8) Vechimea autovehiculului se calculează în funcţie de data primei înmatriculării a acestuia.
(9) Atunci când persoana care solicită înmatricularea sau transcrierea dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat nu poate face dovada datei înmatriculării autovehiculului, timbrul se calculează în funcţie de anul de fabricaţie."
19. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii civile, art. 16 referitor la principiul egalităţii, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 137 alin. (2) teza întâi potrivit cărora moneda naţională este leul, art. 115 alin. (4) referitor la adoptarea ordonanţelor de urgenţă numai în situaţii extraordinare şi art. 115 alin. (6), sub aspectul interzicerii adoptării ordonanţelor de urgenţă ce pot afecta drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, precum şi prevederilor art. 1 privind protecţia proprietăţii din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în jurisprudenţa sa, a reţinut că timbrul de mediu vizează constituirea fondului de mediu cu o destinaţie clar stabilită, fiind o taxă parafiscală, care se plăteşte o singură dată. Totodată, potrivit art. 35 alin. (2) din Constituţie, statul asigură cadrul legislativ pentru exercitarea dreptului la un mediu înconjurător sănătos, iar conform art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013, timbrul se face venit la bugetul Fondului pentru mediu şi se utilizează de Administraţia Fondului pentru Mediu, în vederea finanţării programelor şi proiectelor pentru protecţia mediului. În aceste condiţii, Curtea a reţinut că măsurile luate de legiuitor au avut în vedere îndeplinirea obligaţiei prevăzute de chiar textul Constituţiei (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 162 din 17 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 27 mai 2015, paragraful 24).
21. Referitor la criticile potrivit cărora dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 contravin prevederilor constituţionale ale art. 115 alin. (4), Curtea a reţinut că, în preambulul ordonanţei de urgenţă criticate, caracterul de urgenţă a fost justificat prin "necesitatea asigurării cadrului necesar în vederea realizării unor programe şi proiecte din domeniul protecţiei mediului, pentru îmbunătăţirea calităţii aerului şi pentru încadrarea în valorile-limită prevăzute de legislaţia comunitară în acest domeniu" şi pentru conformarea cu recomandările Comisiei Europene cuprinse în comunicarea din 14 decembrie 2012, potrivit căreia taxarea autoturismelor nu trebuie să se bazeze pe criterii specifice tehnologice, ci pe datele de performanţă obiective, disponibile în mod obişnuit, şi relevante din punctul de vedere al politicilor, cum ar fi emisiile de CO(2). Astfel, Curtea a reţinut că aceste elemente vizează interesul public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare, pornind de la o stare de fapt obiectivă, cuantificabilă, independentă de voinţa Guvernului, care punea în pericol un interes public, astfel încât nu a fost încălcat art. 115 alin. (4) din Constituţie (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 162 din 17 martie 2015, precitată, paragraful 20).
22. Distinct de cele reţinute în decizia menţionată, ale cărei considerente îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză, Curtea reţine că nu poate fi primită nici critica privind încălcarea dispoziţiilor art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală, din perspectiva faptului că ordonanţa de urgenţă a Guvernului a fost publicată la data de 4 martie 2013, iar intrarea sa în vigoare a fost amânată prin art. 17 din acest act normativ, până la data de 15 martie 2013. Amânarea intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă nu are, de plano, semnificaţia lipsirii sale de caracterul urgent şi extraordinar (a se vedea, exemplificativ, şi Decizia nr. 1.105 din 21 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 684 din 8 octombrie 2010). Astfel cum sa reţinut anterior, pentru motivele pe care s-a întemeiat Decizia nr. 162 din 17 martie 2015, precitată, caracterul urgent şi extraordinar al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013, este justificat. În plus, Curtea observă şi dispoziţiile art. 12 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit cărora "Ordonanţele de urgenţă ale Guvernului intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, sub condiţia depunerii lor prealabile la Camera competentă să fie sesizată, dacă în cuprinsul lor nu este prevăzută o dată ulterioară", precum şi faptul că, potrivit art. 16 din actul normativ criticat, în termen de 15 zile de la data publicării acesteia, urmau să fie elaborate norme metodologice de aplicare a acesteia, aprobate prin hotărâre a Guvernului.
23. Curtea a reţinut că plata timbrului de mediu cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat nu echivalează cu încălcarea prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, ci este în concordanţă cu principiul activităţii legii civile. În acest sens este şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, potrivit căreia legea nouă este aplicabilă de îndată tuturor situaţiilor care se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum şi tuturor efectelor produse de situaţiile juridice formate după abrogarea legii vechi (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 565 din 15 septembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 29 octombrie 2015, paragraful 17).
24. În ceea ce priveşte încălcarea principiului egalităţii în faţa legii, Curtea s-a mai pronunţat, prin Decizia nr. 127 din 10 martie 2016, paragraful 18, nepublicată încă la data pronunţării prezentei decizii, reţinând că, în jurisprudenţa sa a statuat, cu valoare de principiu, faptul că egalitatea în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. Or, cei care au transcris dreptul de proprietate anterior intrării în vigoare a actului normativ criticat, nu se află în aceeaşi situaţie cu aceia care au înscris/reintrodus în parcul naţional sau transcris dreptul de proprietate, ulterior intrării în vigoare a actului normativ criticat. Fiecare dintre proprietari are o situaţie diferită în funcţie de cadrul legal în vigoare atunci când a avut loc înscrierea/reintroducerea în parcul naţional sau transcrierea dreptului de proprietate. În legătură cu aspectul menţionat mai sus, Curtea a reţinut că situaţia diferită în care se află cetăţenii, în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum, nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.541 din 25 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 13 ianuarie 2011). Respectarea egalităţii în drepturi presupune luarea în considerare a tratamentului pe care legea îl prevede faţă de cei cărora li se aplică, în decursul perioadei în care reglementările sale sunt în vigoare, iar nu în raport cu efectele produse prin reglementările legale anterioare. În consecinţă, reglementările juridice succesive pot prezenta în mod firesc diferenţe determinate de condiţiile obiective în care ele au fost adoptate (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 566 din 16 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 34 din 15 ianuarie 2015). În concluzie, Curtea reţine că, pentru a exista o încălcare a principiului egalităţii, trebuie ca între persoanele cărora li se aplică acelaşi regim juridic - în speţă prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 - să existe diferenţe nejustificate obiectiv şi rezonabil. Or, din critica autorilor excepţiei nu rezultă aceste diferenţe.
25. De asemenea, Curtea constată, referitor la criticile ce privesc presupuse discriminări care rezultă din stabilirea timbrului de mediu, fără a ţine cont de rulajul diferit al autoturismelor, ori din modul diferenţiat de calcul al timbrului, că acestea constituie eventuale propuneri de lege ferenda, iar nu veritabile critici de neconstituţionalitate.
26. În ceea ce priveşte critica referitoare la încălcarea dreptului de proprietate, respectiv a prerogativei dreptului de dispoziţie asupra bunului, Curtea observă că nici aceasta nu poate fi primită. Textele de lege criticate nu conţin nicio prevedere care să aibă ca efect indisponibilizarea bunului, iar critica autorului excepţiei priveşte o situaţie de fapt, care excedează controlului de constituţionalitate.
27. Referitor la încălcarea dispoziţiilor art. 137 alin. (2) din Constituţie, Curtea observă că actul normativ criticat nu conţine nicio dispoziţie din care să rezulte că moneda naţională ar fi alta decât leul. Legiuitorul este liber să stabilească formula după care se calculează valoarea timbrului, iar plata se face în lei la Trezoreria Statului, pe numele Administraţiei Fondului pentru Mediu, astfel cum rezultă din prevederile art. 5 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu.
28. Curtea constată că nu poate fi reţinută nici critica referitoare la încălcarea art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală, de vreme ce, aşa cum s-a reţinut anterior, nu a fost afectat regimul dispoziţiilor constituţionale privind egalitatea în faţa legii, şi al celor privind dreptul de proprietate privată.
29. În ceea ce priveşte înscrisul depus, respectiv Hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din 14 aprilie 2015 pronunţată în Cauza C-76/14 Mihai Manea împotriva Instituţiei Prefectului - Judeţul Braşov - Serviciul public comunitar regim de permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor, Curtea reţine că, după pronunţarea acesteia, legiuitorul a modificat art. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule prin Ordonanţa Guvernului nr. 40/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 655 din 31 august 2015, astfel încât, în prezent, contribuabilii care au achitat taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule sau taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării, pot solicita restituirea acesteia prin cerere adresată organului fiscal competent. De asemenea, Curtea Constituţională observă că nu este de competenţa sa să analizeze conformitatea unor norme de drept naţional cu prevederile din actele obligatorii ale Uniunii Europene, prin prisma art. 148 din Constituţie. O atare competenţă aparţine instanţei de judecată, care, pentru a ajunge la o concluzie corectă şi legală, din oficiu sau la cererea părţii, poate formula o întrebare preliminară în sensul art. 267 din Tratatul de funcţionare a Uniunii Europene la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (a se vedea, ad similis, Decizia nr. 1.596 din 26 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 18 ianuarie 2010).
30. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Mădăştef & Geo Spedition - S.R.L. din Ploieşti, în Dosarul nr. 2.712/105/2014/a1 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, şi de Marina Mirela Răduţă în Dosarul nr. 6.655/3/2014 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, în ansamblul său, şi, în special, ale art. 4 şi art. 6 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică Curţii de Apel Ploieşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 12 aprilie 2016.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
