Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 208 din 30 noiembrie 1999 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 23 alin. 2 si 3 si ale art. 40 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, aprobata si modificata prin Legea nr. 108/1996
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 4 din 7 ianuarie 2000
Lucian Mihai - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Ioan Muraru - judecãtor
Nicolae Popa - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Florin Bucur Vasilescu - judecãtor
Romul Petru Vonica - judecãtor
Paula C. Pantea - procuror
Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. 7 şi ale <>art. 40 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 108/1996 , excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "BOG-SAB" - S.R.L. din Valea Calugareasca în Dosarul nr. 1.856/1999 al Tribunalului Prahova - Secţia comercialã, având ca pãrţi pe autorul exceptiei, Ministerul Finanţelor şi Direcţia generalã a finanţelor publice şi controlului financiar de stat Prahova.
La apelul nominal s-a constatat lipsa pãrţilor, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecata, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca nefondata, deoarece textele de lege criticate nu contravin Constituţiei. Somaţia la executare, ca de altfel oricare act de executare, poate fi atacatã pe calea contestaţiei la executare. Textele criticate nu incalca nici dreptul constituţional al garantarii dreptului de proprietate, întrucât ele se referã la acte premergãtoare executãrii silite.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 13 iulie 1999 Tribunalul Prahova - Secţia comercialã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. 7 şi ale <>art. 40 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 108/1996 , ridicatã de Societatea Comercialã "BOG-SAB" - S.R.L. din Valea Calugareasca într-o cauza civilã având ca obiect soluţionarea contestaţiei la executare formulate de autorul exceptiei la somaţia emisã de Direcţia generalã a finanţelor publice şi controlului financiar de stat Prahova.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate s-a susţinut ca, în baza Procesului-verbal din 12 octombrie 1998, autorul acesteia a fost obligat la plata sumei de 420.163.033 lei reprezentând T.V.A., precum şi a sumei de 7.421.414 lei, suplimentar, reprezentând impozit pe profit. Totodatã, în baza <>art. 6 din Legea nr. 12/1990 , republicatã, cu modificãrile ulterioare, i s-a confiscat suma de 2.369.790.574 lei plus penalitãţi în suma de 105.797.183 lei, deşi, potrivit art. 41 din Constituţie, nu pot fi confiscate decât bunurile "a cãror ilicitate penalã sau contravenţionalã este doveditã pe cale jurisdicţionalã". În consecinta, prevederile legale criticate sunt neconstituţionale în raport cu art. 41 din Constituţie, întrucât a fost încãlcat dreptul sau de proprietate recunoscut de Constituţie. De asemenea, se mai susţine ca textele cuprinse în <>Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 contravin prevederilor art. 21 din Constituţie privind liberul acces la justiţie, care permite oricãrei persoane fizice sau juridice interesate sa conteste în justiţie actele organelor administrative. Or, executarea prematura a unor creanţe sau mãsura confiscãrii, luate înainte de a se folosi toate cãile de atac reprezintã "un abuz fundamental constituţional". Pe de alta parte, <>Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 , în scopul urgentarii executãrii silite, a considerat ca somaţia constituie un titlu executoriu, ceea ce este contrar atât dispoziţiilor Constituţiei, cat şi prevederilor art. 372 şi urmãtoarele din Codul de procedura civilã, potrivit cãrora un act juridic devine titlu executoriu numai dupã epuizarea procedurii gratioase sau contencioase.
Exprimandu-şi opinia asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate, instanta de judecata considera ca aceasta este nefondata, deoarece textele criticate se referã la modul de declansare a executãrii silite şi la faptul ca organele de executare pot folosi oricare dintre modalitãţile de executare silitã, cum ar fi decontarea bancarã executorie sau executarea creanţelor fiscale. Rezulta ca aceste prevederi nu sunt în contradictie cu dispoziţiile Constituţiei, nefiind deci neconstituţionale, motivat şi de faptul ca art. 135 din Constituţie stabileşte ca proprietatea publica aparţine statului sau unitãţilor sale administrative, iar art. 136 alin. (1) din Constituţie prevede ca formarea, administrarea şi controlul resurselor financiare ale statului, instituţiilor publice şi unitãţilor administrativ-teritoriale sunt reglementate prin lege.
Potrivit <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul, în punctul sau de vedere, considera ca excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. 7 şi ale <>art. 40 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 este neîntemeiatã pentru urmãtoarele motive:
Deşi <>art. 23 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 , modificatã, nu conţine decât cinci alineate, autorul exceptiei contesta alin. 7 al acestui articol. Întregul sau conţinut cuprinde însã reglementarea actelor premergãtoare executãrii silite, precum şi începerea acestei proceduri, iar nu confiscarea, astfel cum se afirma în motivarea exceptiei de neconstituţionalitate. Acest articol nu se referã la titlurile executorii ori la posibilitatea executãrii creanţelor înainte de a se epuiza toate cãile de atac, astfel cum se arata în aceeaşi motivare. De asemenea, <>art. 40 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 nu conţine astfel de dispoziţii, acesta prevãzând posibilitatea organelor de executare de a folosi, succesiv sau concomitent, oricare dintre modalitãţile de executare silitã prevãzute de aceasta ordonanta şi deci nu exista nici o legatura cu dispoziţiile constituţionale invocate în cauza.
Prevederile art. 23 alin. 7 şi ale <>art. 40 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 nu contravin dispoziţiilor art. 21 din Constituţie, care se referã la accesul liber la justiţie, şi nici prevederilor art. 41 din Constituţie, care reglementeazã protecţia proprietãţii private.
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
În temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie şi al <>art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul sesizãrii îl constituie prevederile art. 23 alin. 7 şi ale <>art. 40 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 .
Analizând însã susţinerile autorului exceptiei, precum şi conţinutul <>Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 , Curtea constata ca, în realitate, sunt criticate prevederile art. 23 alin. 2 şi 3, precum şi ale <>art. 40 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 31 ianuarie 1996, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 108/1996 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 17 octombrie 1996.
<>Art. 23 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 , care nu a fost modificat prin <>Legea nr. 108/1996 , nu cuprinde un alineat 7 la care se referã autorul exceptiei, emiterea somaţiei de executare fiind prevãzutã însã la alin. 2 al art. 23, care are urmãtorul conţinut: "Dacã debitorul nu a efectuat plata în termenul prevãzut în înştiinţarea de plata, organul de executare va începe executarea silitã prin comunicarea unei somaţii, prin care îi va face cunoscut debitorului ca, în termen de 15 zile, este obligat sa efectueze plata sumelor datorate." Potrivit alin. 3 al aceluiaşi articol, "Somaţia va cuprinde datele de identificare a debitorului, data emiterii, semnatura şi ştampila organului de executare şi va fi însoţitã de o copie certificatã de pe titlul executoriu".
<>Art. 40 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 , de asemenea rãmas nemodificat, prevede ca "Organele de executare pot folosi, succesiv sau concomitent, oricare dintre modalitãţile de executare silitã prevãzute de prezenta ordonanta".
În aceasta situaţie, Curtea urmeazã sa se pronunţe asupra art. 23 alin. 2 şi 3, precum şi asupra <>art. 40 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 .
Autorul exceptiei susţine ca aceste texte sunt neconstituţionale, deoarece contravin dispoziţiilor art. 21 din Constituţie, potrivit cãrora: "(1) Orice persoana se poate adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor sale legitime." şi "(2) Nici o lege nu poate îngrãdi exercitarea acestui drept." Totodatã incalca şi art. 41 din Constituţie, care prevede la alin. (1) ca "Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege", iar la alin. (7) se prevede ca "Averea dobandita licit nu poate fi confiscatã. Caracterul licit al dobândirii se prezuma".
Analizând textele criticate, Curtea constata ca acestea nu contravin prevederilor art. 21 din Constituţie privind accesul liber la justiţie, deoarece somaţia la executare prevãzutã la art. 23 alin. 2, ca de altfel oricare dintre modalitãţile de executare silitã prevãzute în <>Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 pot fi atacate pe calea contestaţiei la executare, în conformitate cu dispoziţiile art. 76 din acest act normativ. Hotãrârea organului de jurisdicţie administrativã, precum şi actele de executare, reglementate de ordonanta de mai sus, sunt supuse astfel controlului judecãtoresc. De altfel, în cauza dreptul autorului exceptiei privind accesul liber la justiţie a fost deja exercitat prin introducerea contestaţiei la executare care a generat litigiul, în cadrul cãruia a fost ridicatã excepţia de neconstituţionalitate.
Textele criticate nu incalca nici dispoziţiile art. 41 alin. (1) şi (7) din Constituţie, întrucât ele se referã la actele premergãtoare executãrii silite şi la începerea acestei preoceduri, iar nu la confiscarea de bunuri stabilitã în temeiul constatãrii sãvârşirii unei contravenţii. Autorul exceptiei, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 9 din Legea nr. 105/1997 , avea însã posibilitatea ca, în termen de 15 zile de la comunicarea deciziei Ministerului Finanţelor, sa se adreseze instanţei judecãtoreşti prevãzute în legea specialã pentru a constata realitatea afirmaţiilor sale. Potrivit art. 76 din aceeaşi ordonanta a Guvernului, contestaţia la executare poate fi formulatã şi impotriva titlului executoriu, cu condiţia ca acest titlu sa nu fie o hotãrâre pronunţatã de o alta instanta judecãtoreascã sau de un alt organ jurisdicţional şi dacã pentru contestarea lui nu exista o procedura care sa prevadã posibilitatea ca o instanta competenta sa se pronunţe asupra acestuia. Reglementarea în acest fel a cãilor de atac impotriva unor decizii pronunţate de Ministerul Finanţelor, în temeiul <>Legii nr. 105/1997 , nu contravine dispoziţiilor constituţionale, întrucât, conform art. 128 din Constituţie, exercitarea acestor cai de atac se face în condiţiile legii.
În ceea ce priveşte susţinerea autorului exceptiei, în sensul ca somaţia organului financiar nu poate fi un titlu executoriu, Curtea constata ca este neîntemeiatã.
Prin Decizia nr. 25 din 5 mai 1993, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 11 mai 1993, Curtea Constituţionalã s-a pronunţat în sensul ca nu constituie o încãlcare a dispoziţiilor constituţionale executarea silitã a creanţelor fiscale fãrã constituirea titlului executoriu printr-o hotãrâre judecãtoreascã. Pentru aceleaşi motive rezulta ca este constituţional textul <>art. 25 alin. 3 şi 4 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 , prin care titlul de creanta emis de organul financiar competent pentru impozite, taxe, contribuţii, amenzi, majorãri de întârziere şi pentru alte sume datorate şi neachitate statului în termenul legal este considerat titlu executoriu.
Întrucât nu au intervenit elemente noi care sa determine Curtea sa-şi schimbe jurisprudenta, urmeazã a se avea în vedere motivele reţinute în aceasta decizie.
Fata de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, cu majoritate de voturi,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. 2 şi 3 şi ale <>art. 40 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 108/1996 , excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "BOG-SAB" - S.R.L. din Valea Calugareasca în Dosarul nr. 1.856/1999 al Tribunalului Prahova - Secţia comercialã.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 30 noiembrie 1999.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat-asistent,
Mihai Paul Cotta
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
