Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 208 din 15 februarie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 103 alin. (8) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 30 martie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Valentina Bãrbãţeanu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cãtãlina Gliga.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 9/2009 pentru completarea <>art. 103 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicatã de George Voinescu în Dosarul nr. 121/46/2010 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind cã în motivarea acesteia nu au fost evidenţiate elemente noi care sã justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 31 martie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 121/46/2010, Curtea de Apel Piteşti - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 9/2009 pentru completarea <>art. 103 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicatã de George Voinescu într-o cauzã având ca obiect suspendarea executãrii unui act administrativ.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia aratã, în esenţã, cã mãsura suspendãrii dreptului de a conduce, pânã la soluţionarea cererii de anulare a permisului de conducere, încalcã prezumţia de nevinovãţie şi prezumţia de legalitate a actelor emise de autoritãţile statului. În opinia sa, faptul cã pe rolul unei instanţe existã o acţiune în anularea unui permis de conducere nu justificã suspendarea dreptului de a conduce, dobândit cu respectarea tuturor cerinţelor legale. Susţine cã este nesocotit art. 53 din Constituţie, întrucât textul de lege criticat nu doar cã restrânge, ci chiar eliminã dreptul de a conduce, pânã la soluţionarea definitivã şi irevocabilã a acţiunii privind constatarea de cãtre instanţã a nerespectãrii dispoziţiilor legale referitoare la obţinerea permisului de conducere.
Curtea de Apel Piteşti - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi fiscal apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În motivarea acestei opinii evidenţiazã scopul <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, enunţat în art. 1 alin. (2) din aceasta, precum şi preeminenţa interesului public al cetãţenilor de a nu fi expuşi riscului pe care îl presupune exercitarea dreptului de a conduce de cãtre o persoanã asupra cãreia planeazã suspiciuni referitoare la stãpânirea abilitãţilor şi cunoştinţelor necesare unei astfel de activitãţi.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 9/2009 pentru completarea <>art. 103 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 din 2 martie 2009. Ordonanţa de urgenţã criticatã are un articol unic prin care, dupã alin. (7) al <>art. 103 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 se introduce un nou alineat, alineatul (8), cu urmãtorul cuprins: "În situaţia în care autoritatea emitentã a permisului de conducere a sesizat instanţa de judecatã potrivit art. 114 alin. (1) lit. e), autoritatea emitentã a permisului de conducere va dispune prin ordin suspendarea exercitãrii dreptului de a conduce autovehicule, suspendare ce opereazã pânã la rãmânerea definitivã şi irevocabilã a hotãrârii judecãtoreşti. În acest caz, titularul este obligat sã se prezinte la unitatea de poliţie pe raza cãreia domiciliazã, are reşedinţa sau, dupã caz, rezidenţa normalã, în termen de 5 zile de la comunicarea ordinului, pentru a preda permisul de conducere."
Ţinând cont de prevederile <>art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnicã legislativã pentru elaborarea actelor normative, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit cãrora "Dispoziţiile de modificare şi de completare se încorporeazã, de la data intrãrii lor în vigoare, în actul de bazã, identificându-se cu acesta. Intervenţiile ulterioare de modificare sau de completare a acestora trebuie raportate tot la actul de bazã", Curtea reţine ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile <>art. 103 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, având conţinutul mai sus redat.
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, ordonanţa de urgenţã criticatã contravine dispoziţiilor art. 20 - "Tratatele internaţionale privind drepturile omului", art. 52 - "Dreptul persoanei vãtãmate de o autoritate publicã" şi art. 53 - "Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi". De asemenea, mai invocã şi art. 6 - "Dreptul la un proces echitabil" din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, cu referire la prezumţia de nevinovãţie consacratã de art. 6 paragraful 2.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã s-a mai pronunţat asupra constituţionalitãţii dispoziţiilor <>art. 103 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, introduse prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 9/2009. Astfel, prin <>Decizia nr. 329 din 23 martie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 20 mai 2010, a respins ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate, reţinând cã domeniul de aplicare a dispoziţiilor art. 53 din Constituţie este circumscris restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi prevãzute de Legea fundamentalã, iar nu restrângerii exerciţiului oricãrui drept subiectiv, chiar dacã el izvorãşte dintr-un act normativ. Or, dispoziţiile <>art. 103 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 nu restrâng drepturi sau libertãţi constituţionale, ci stabilesc posibilitatea autoritãţii emitente a permisului de conducere de a dispune, prin ordin, suspendarea exercitãrii dreptului de a conduce autovehicule, atunci când aceastã autoritate a sesizat instanţa de judecatã în vederea anulãrii permisului de conducere obţinut cu nerespectarea prevederilor legale. Totodatã, Curtea a observat cã între exercitarea dreptului de a conduce autovehicule de cãtre unele persoane pentru care existã indicii privind dobândirea permisului de conducere fãrã a fi absolvit un curs de pregãtire sau fãrã parcurgerea etapelor de examinare teoreticã şi practicã ori prin susţinerea formalã a acestora şi ocrotirea interesului general, care se identificã în acest caz cu necesitatea menţinerii siguranţei circulaţiei pe drumurile publice, legiuitorul a înţeles sã dea prioritate celui din urmã.
De asemenea, Curtea constatã cã suspendarea exercitãrii dreptului de a conduce autovehicule, pânã la rãmânerea definitivã şi irevocabilã a hotãrârii pronunţate de instanţa chematã sã aprecieze dacã permisul a fost obţinut cu încãlcarea normelor legale, nu poate fi consideratã o nesocotire a prezumţiei de nevinovãţie. În jurisprudenţa sa, reprezentatã, de exemplu, de <>Decizia nr. 1.368 din 26 octombrie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 13 ianuarie 2011, sau <>Decizia nr. 900 din 6 iulie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 530 din 29 iulie 2010, Curtea a statuat cã prezumţia de nevinovãţie este proprie doar procesului penal, neavând nicio legãturã cu cauzele de naturã civilã, comercialã, fiscalã sau de contencios administrativ, întrucât este reglementatã în legãturã cu libertatea individualã a persoanei. Or, reţinerea şi arestarea nu pot fi puse în discuţie decât cu prilejul unui proces penal, în cadrul cãruia, pânã la rãmânerea definitivã a hotãrârii de condamnare, respectarea prezumţiei de nevinovãţie este obligatorie, potrivit prevederilor art. 23 alin. (11) din Constituţie şi celor ale art. 6 paragraful 2 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Totodatã, Curtea observã cã prezumţia de legalitate a actelor emise de autoritãţile statului, a cãrei încãlcare o reclamã autorul excepţiei de neconstituţionalitate, nu este consacratã la nivel constituţional, ci reprezintã o prezumţie de ordin legal, ce poate fi rãsturnatã prin mijloacele de probã administrate în cursul procesului, aprecierea asupra acesteia revenind judecãtorului cauzei.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 103 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicatã de George Voinescu în Dosarul nr. 121/46/2010 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 15 februarie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Valentina Bãrbãţeanu
________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
