Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Augustin Zegrean - preşedinte
Valer Dorneanu - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Simona-Maya Teodoroiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Simina Popescu - magistrat-asistent
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 212 alin. (1), art. 270 alin. (1^1) şi art. 331-338 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, excepţie ridicată de Eugenia Diana Pilan în Dosarul nr. 1.061/103/2014 al Tribunalului Neamţ - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului nr. 554D/2014 al Curţii Constituţionale. 2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa din 3 martie 2015, în prezenţa consilierului juridic al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin, şi au fost consemnate în Încheierea de şedinţă din acea dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a amânat pronunţarea pentru data de 17 martie 2015 şi, ulterior, pentru data de 31 martie 2015, dată la care a pronunţat prezenta decizie. CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 3. Prin Încheierea din 22 mai 2014, astfel cum a fost completată prin Încheierea din 10 septembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 1.061/103/2014, Tribunalul Neamţ - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 212 alin. (1), art. 270 alin. (1^1) şi art. 331-338 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Excepţia a fost ridicată de Eugenia Diana Pilan într-o cauză având ca obiect obligarea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi a Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Neamţ la decontarea serviciilor medicale sau medicamente în lipsa prezentării cardului naţional de asigurări sociale de sănătate şi obligarea la ştergerea datelor cu caracter personal, administrativ şi medical înregistrate în Sistemul informatic unic integrat şi în Sistemul informatic de prescripţie electronică. 4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate prezintă deficienţe de natură să aducă atingere dreptului la viaţă intimă şi privată sub aspectul confidenţialităţii privind starea de sănătate a titularului cardului naţional de sănătate, într-o manieră ce nu corespunde cerinţelor stabilite de art. 53 din Constituţie. Astfel, titlul IX din Legea nr. 95/2006 instituie, pentru furnizorii de servicii medicale din asistenţa primară şi medicii de familie, obligaţia de a stoca în mod continuu, pe o perioadă de minimum 5 ani pe cardurile electronice de sănătate, date privind diagnostice cu risc vital şi boli cronice care nu sunt definite şi nici măcar exemplificate de lege, precum şi date care vor face parte din Sistemul informatic unic integrat al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, fără a se preciza modul în care aceste date vor fi prelucrate, modificate sau actualizate. 5. De asemenea, în art. 331 din Legea nr. 95/2006, se observă o manieră ambiguă de redactare, neconformă cu normele de tehnică legislativă, spre exemplu, sintagmele: "datele minime", despre care se precizează că vor fi înregistrate pe cipul cardului naţional de sănătate, "date administrate", care au un regim juridic separat faţă de "datele medicale", fără a se arăta, însă, care este diferenţa între acestea, iar cu privire la entităţile care au acces la aceste date se vorbeşte despre "persoane autorizate în acest scop". Legea nu defineşte cine este organismul care autorizează aceste persoane, nici criteriile pe care aceste persoane trebuie să le îndeplinească pentru a primi această autorizare. Mai mult, art. 331 alin. (3) şi (6) din lege lasă deschisă posibilitatea atât a înscrierii unui număr neprevăzut de boli diagnostice, încă nereglementat, cât şi a unui număr foarte larg de persoane cu drept de acces la aceste date. 6. Legea şi normele metodologice nu precizează modul în care se fac stocarea şi conservarea acestor date, lăsând la latitudinea producătorilor de aplicaţii informatice în domeniul medical şi al asigurărilor de sănătate modalitatea de gestionare, ceea ce creează o stare de pericol pentru respectarea dreptului la confidenţialitate al pacientului, precum şi a dreptului la viaţă intimă şi privată. 7. Cu titlu de exemplu, arată că, deşi art. 8 alin. (1) lit. d) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la cardul naţional de asigurări sociale de sănătate din titlul IX "Cardul european şi cardul naţional de asigurări sociale de sănătate" din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 900/2012, prevede că furnizorii de medicamente şi dispozitive medicale şi servicii medicale vor realiza numai identificarea titularului cardului de sănătate, în realitate, aceştia, în mod necesar, vor vizualiza date medicale în procesul de utilizare a aplicaţiilor de raportare ale Sistemului informatic unic integrat atunci când eliberează prescripţia medicală şi dispozitivele medicale. Nesiguranţa pe care o inspiră posibilitatea identificării şi prelucrării datelor medicale ale pacientului de către persoane care nu sunt expres prevăzute de lege la data adoptării acesteia este de natură să limiteze şi dreptul la viaţă intimă, familială şi privată. Se deduce că destinatarii legii nu pot cunoaşte dacă datele care privesc starea lor de sănătate vor fi gestionate exclusiv de cadre medicale sau de orice persoană fizică şi juridică care desfăşoară activităţi de comerţ cu dispozitive medicale. 8. Pe de altă parte, stocarea acestor date în Sistemul informatic unic integrat şi în cipul cardurilor de sănătate are caracter continuu. În materia drepturilor personale, cum este dreptul la viaţă intimă şi privată, precum şi în domeniul prelucrării datelor cu caracter personal, regula unanim recunoscută este aceea a garantării şi respectării acestora, respectiv a confidenţialităţii, statul având, în acest sens, obligaţii majoritar negative, de abţinere prin care să fie evitată, pe cât posibil, ingerinţa sa în exerciţiul dreptului. În acest sens, au fost adoptate Legea nr. 677/2001 privind protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice. Invocă, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.258 din 8 octombrie 2009. 9. Având în vedere dispoziţiile Legii nr. 506/2004 coroborate cu principiile raportării serviciilor medicale on-line în timp real, prezentarea cardului electronic de sănătate la un furnizor de servicii sau echipamente medicale şi medicamente are şi semnificaţia stocării unor "date de localizare". Obligaţia legală care impune stocarea în mod continuu a datelor privind starea de sănătate transformă excepţia de la principiul protejării efective a dreptului la viaţă intimă în regulă absolută. Dreptul apare ca fiind reglementat într-o maniera negativă, latura sa pozitivă pierzând caracterul predominant. 10. De asemenea, principiul proporţionalităţii este încălcat, prin aceea că toate persoanele care au calitatea de asigurat sunt considerate ca având intenţia de fraudare a sistemului, independent de o conduită anterioară sau actuală, precum şi intenţia de a-şi produce şi utiliza documente justificative false ale calităţii de asigurat. Operaţiunea de a înregistra date medicale este o obligaţie cu caracter continuu, nefiind stabilite limitele precise înăuntrul cărora această activitate este legitimă. Aceste informaţii care privesc persoana şi viaţa sa privată sunt reţinute în Sistemul informatic unic integrat cu scopul de a fi puse la dispoziţia oricăror cadre medicale care profesează în relaţii contractuale cu casa de asigurări de sănătate, precum şi angajaţilor caselor de asigurări de sănătate şi comercianţilor de medicamente şi dispozitive medicale. Aceste informaţii presupun identificarea asiguratului, a serviciului medical de care a beneficiat, durata internărilor în spital, a diagnosticelor şi tratamentelor pe care le-a urmat, date care sunt confruntate cu cele din Sistemul informatic unic integrat în timpul utilizării aplicaţiilor informatice. 11. În aceste condiţii, consideră că reglementarea criticată este insuficientă, atât din punctul de vedere al tehnicii legislative, cât şi al prescripţiilor tehnice, generează bănuieli legitime în conştiinţa asiguraţilor cu privire la respectarea intimităţii lor şi la săvârşirea unor abuzuri, garanţiile legale privind utilizarea în concret a datelor nefiind apte să îndepărteze temerea că drepturile personale de natură intimă pot fi încălcate. 12. În susţinerea criticii de neconstituţionalitate sunt invocate exemple din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, şi anume Hotărârea din 16 decembrie 1992 pronunţată în Cauza Niemietz împotriva Germaniei şi Hotărârea din 29 aprilie 2002 pronunţată în Cauza Pretty împotriva Marii Britanii. 13. Tribunalul Neamţ - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal consideră că prevederile de lege criticate nu contravin dispoziţiilor art. 26 şi art. 53 din Constituţie. 14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 15. Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituţionale, sens în care reţine că, în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal, Legea nr. 95/2006 instituie regula stocării datelor privind diagnostice şi boli cronice în mod continuu, pe o perioadă de 5 ani de la data emiterii. În materia drepturilor personale, cum este dreptul la viaţă intimă, precum şi a prelucrării datelor cu caracter personal, regula unanim recunoscută este aceea a garantării şi respectării acestora, respectiv a confidenţialităţii, statul având, în acest sens, obligaţii majoritar negative, de abţinere, prin care să fie evitată, pe cât posibil, ingerinţa sa în exerciţiul dreptului sau al libertăţii. Scopul avut în vedere de legiuitor în ceea ce priveşte Sistemul informatic unic integrat şi al introducerii cardurilor de sănătate este acela de control al corectitudinii efectuării serviciilor cerut a fi decontate. În normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la cardul naţional de asigurări sociale de sănătate sunt specificate entităţile care au acces la informaţiile înscrise pe cardul naţional, aceste informaţii fiind transmise în circuit închis între pacient şi personalul medical. În plus, Sistemul informatic unic integrat şi al introducerii cardurilor naţionale are în vedere necesitatea furnizării de servicii medicale în concordanţă cu nevoile reale ale comunităţii, şi anume îmbunătăţirea adresabilităţii şi accesibilităţii serviciilor medicale, astfel încât nu poate fi reţinută încălcarea art. 26 şi art. 31 alin. (2) din Constituţie. De asemenea, arată că textele de lege criticate nu sunt contrare principiului nediscriminării, atât timp cât ele asigură egalitatea juridică a cetăţenilor în utilizarea lor şi, întrucât nu s-a constat încălcarea vreunei dispoziţii constituţionale care consacră drepturi sau libertăţi fundamentale, nu poate fi primită nici critica referitoare la încălcarea art. 53 din Legea fundamentală. 16. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 17. În temeiul art. 76 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Curtea Constituţională a solicitat de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate următoarele informaţii privind cardul naţional de asigurări sociale de sănătate: categoriile de date care pot fi accesate de pe cardul naţional de asigurări sociale de sănătate şi durata de stocare a acestora; persoanele sau autorităţile care au acces la baza de date; posibilitatea individului de a solicita înlăturarea acestor date; modul în care funcţionează Sistemul informatic unic integrat (SIUI) şi Sistemul naţional de prescriere electronică (SIPE), ca sisteme de raportare în timp real operaţional, având în vedere fiecare categorie de utilizator; tipul de date la care are acces/pe care le vizualizează/editează fiecare categorie de utilizator şi condiţiile în care se pot accesa aceste date; totalitatea şi tipul datelor care se stochează în SIUI şi SIPE; în ce condiţii mai mulţi utilizatori vizualizează concomitent în SIUI şi SIPE faptul că este validată în sistem acordarea unui serviciu medical în momentul prestării acestuia; dacă aplicaţiile informatice conţin informaţii din care să rezulte ora, ziua, locul, furnizorul şi asiguratul la care se referă serviciul medical prestat. De asemenea, Curtea a solicitat Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate să precizeze dacă SIUI şi SIPE reprezintă sisteme informatice de tip deschis şi numărul total de persoane fizice şi juridice care au acces la datele înscrise în SIUI şi SIPE. 18. Prin adresa înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. 1.009 din 23 februarie 2015, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (C.N.A.S.), răspunzând solicitării Curţii Constituţionale, a făcut precizările redate mai jos. 19. În conformitate cu prevederile art. 8 alin. (4) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la cardul naţional de asigurări sociale de sănătate din titlul IX "Cardul european şi cardul naţional de asigurări sociale de sănătate" din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 900/2012, cu modificările şi completările ulterioare, informaţiile minime care sunt vizualizate pe cardul naţional de asigurări sociale de sănătate sunt următoarele: a) Numele şi prenumele asiguratului; b) Codul unic de identificare în sistemul de asigurări sociale de sănătate; c) Numărul de identificare al cardului naţional; d) Data expirării cardului naţional. 20. De asemenea, pe cipul cardului naţional se înregistrează şi pot fi accesate datele inscripţionate pe card mai sus menţionate. Informaţiile cu caracter medical pot fi editate pe cipul cardului de către furnizorii de servicii medicale în asistenţa primară numai la solicitarea asiguratului, potrivit art. 7 lit. d) din normele menţionate. 21. Prelucrarea datelor cu caracter personal cuprinse în cardul naţional de asigurări sociale de sănătate se face în condiţiile Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare, în conformitate cu art. 8 alin. (3) din normele citate mai sus. 22. De asemenea, potrivit prevederilor art. 6 alin. (1) din actul normativ mai sus menţionat, termenul de valabilitate al cardului naţional de sănătate este de 5 ani de la data emiterii, iar durata de stocare a datelor este până la expirare/distrugerea cardului sau decesul titularului. 23. Referitor la persoanele sau autorităţile care au acces la baza de date, C.N.A.S. menţionează că entităţile care au acces la informaţiile înscrise pe cardul naţional, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 900/2012, cu modificările şi completările ulterioare, sunt: a) Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi casele de asigurări de sănătate, prin personalul autorizat în acest scop, au acces la datele menţionate la art. 331 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia editării datelor medicale pe cipul cardului naţional; b) medicul de familie la care este înscris asiguratul are acces la editarea datelor medicale înscrise pe cipul cardului naţional, numai la solicitarea asiguratului, precum şi la citirea datelor înscrise atât pe cardul naţional, cât şi pe cipul acestuia; c) medicii specialişti, alţii decât medicii de familie menţionaţi la lit. b), au acces numai la citirea datelor înscrise pe cardul naţional, respectiv cipul acestuia; d) furnizorii de dispozitive medicale şi furnizorii de medicamente, prin intermediul cardului naţional, vor realiza doar identificarea titularului cardului naţional în vederea eliberării prescripţiilor medicale sau a dispozitivelor medicale. 24. Pentru exercitarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare, asiguraţii, titulari ai cardului naţional, adresează o cerere scrisă entităţilor menţionate mai sus, care vor transmite, în mod gratuit, informaţiile solicitate, în condiţiile legii. 25. În legătură cu posibilitatea individului de a solicita înlăturarea datelor conţinute pe cardul naţional, precizează că prelucrarea datelor cu caracter personal cuprinse în cardul naţional de asigurări sociale de sănătate se face în condiţiile Legii nr. 677/2001. Astfel, în conformitate cu art. 14 alin. (1) lit. a) coroborat cu art. 15 alin. (1) din Legea nr. 677/2001, orice persoană vizată are dreptul de a obţine de la operator, la cerere, şi în mod gratuit, după caz, rectificarea, actualizarea, blocarea sau ştergerea datelor a căror prelucrare nu este conformă prezentei legi, în special a datelor incomplete sau inexacte şi, de asemenea, persoana vizată are dreptul de a se opune în orice moment din motive întemeiate şi legitime legate de situaţia sa particulară, ca datele care o vizează să facă obiectul unei prelucrări, cu excepţia cazurilor în care există dispoziţii legale contrare. 26. Având în vedere faptul că prelucrarea datelor conţinute pe cardul naţional se realizează în conformitate cu prevederile legale şi constituie baza decontării din Fondul naţional unic al asigurărilor sociale de sănătate (F.N.U.A.S.S.) a serviciilor medicale acordate asiguraţilor, existând astfel o relaţionare directă între datele înregistrate în Platforma informatică a asigurărilor de sănătate (P.I.A.S.) şi sumele decontate din bugetul fondului, rezultă că informaţiile minime vizualizate pe cardul naţional, în condiţiile în care acestea privesc pe toţi asiguraţii şi pot fi accesate doar în condiţiile exprese ale legii, nu sunt de natură a afecta dreptul la viaţă intimă a acestora, ci se încadrează în obiectivul principal de acordare a prestaţiilor de boală şi maternitate, pe baza recomandărilor personalului medical îndreptăţit, atunci când acestea sunt necesare. 27. Pe baza datelor înregistrate în P.I.A.S., se decontează din bugetul F.N.U.A.S.S. serviciile medicale acordate persoanelor asigurate. În acest mod se realizează o verificare scriptică a serviciilor medicale contractate şi se constituie baza de decontare a serviciilor medicale, iar ulterior de verificare şi control ale acestora. 28. Referitor la modul în care funcţionează Sistemul informatic unic integrat (SIUI) şi Sistemul naţional de prescriere electronică (SIPE), ca sisteme de raportare în timp real operaţional, având în vedere fiecare categorie de utilizator, precizează faptul că SIUI nu este un sistem de raportare în timp real, ci, în cadrul său se raportează online, în luna curentă, serviciile lunii anterioare. Pe de altă parte, SIPE este un sistem de raportare în timp real, iar utilizatorii în sistem sunt medicii prescriptori şi farmaciile. 29. Cu privire la tipul de date la care are acces/pe care le vizualizează/editează fiecare categorie de utilizator şi condiţiile în care se pot accesa date, menţionează că datele din sisteme se pot vizualiza prin intermediul aplicaţiilor şi drepturilor fiecărui utilizator. Pentru accesarea aplicaţiilor este necesară conectarea prin user, certificat digital calificat (înrolat în sistem pentru contractele în derulare ale furnizorilor de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale), parolă, contract (distinct pentru fiecare tip de serviciu). 30. Referitor la totalitatea şi tipul datelor care se stochează în SIUI şi SIPE, arată că SIUI stochează toate informaţiile necesare pentru derularea contractelor dintre furnizorii de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale şi casele de asigurări de sănătate, respectiv pentru îndeplinirea obligaţiilor contractuale. Totodată, SIPE stochează totalitatea reţetelor prescrise şi a celor eliberate. 31. Referitor la solicitarea vizând condiţiile în care mai mulţi utilizatori vizualizează concomitent în SIUI şi SIPE faptul că este validată în sistem acordarea unui serviciu medical în momentul prestării acestuia şi dacă aplicaţiile informatice conţin informaţii din care să rezulte ora, ziua, locul, furnizorul şi asiguratul la care se referă serviciul medical prestat, precizează faptul că nu este posibilă vizualizarea concomitentă în SIUI şi SIPE a prestării unui serviciu medical în momentul efectuării acestuia, datorită faptului că SIUI nu este un sistem de raportare în timp real. De asemenea, se poate vizualiza în ambele sisteme faptul că un serviciu medical sau o reţetă au fost validate. SIPE conţine informaţii din care să rezulte ora, ziua, furnizorul şi asiguratul la care se referă serviciul medical prestat, iar SIUI conţine informaţii din care să rezulte ziua, locul, furnizorul şi asiguratul la care se referă serviciul medical acordat. 32. În fine, C.N.A.S. precizează faptul că SIUI şi SIPE nu reprezintă sisteme informatice de tip deschis. Pentru accesarea aplicaţiilor este necesară conectarea prin user, certificat digital calificat (înrolat în sistem pentru contractele în derulare ale furnizorilor de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale), parolă, contract (distinct pentru fiecare tip de serviciu). Totodată, datele înscrise în SIUI şi SIPE sunt accesate de un număr de 27.000 de utilizatori externi, reprezentând furnizorii de servicii medicale şi farmaceutice, şi un număr de 5.000 de utilizatori interni, reprezentând angajaţi şi colaboratori ai C.N.A.S./C.A.S. CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar de autorul excepţiei şi de partea Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate, informaţiile comunicate de Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate, solicitate de Curte în temeiul art. 76 din Legea nr. 47/1992, susţinerile reprezentantului Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 33. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 34. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din dispozitivul Încheierii de sesizare, îl constituie prevederile art. 212 alin. (1), art. 270 alin. (1^1) şi art. 331-338 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006, cu modificările şi completările ulterioare. Însă, din examinarea considerentelor încheierii de sesizare şi a notelor scrise ale autorului excepţiei, Curtea reţine că, în realitate, critica de neconstituţionalitate vizează prevederile art. 212 alin. (1), art. 270 alin. (1^1) şi art. 330-338 din Legea nr. 95/2006, astfel încât Curtea urmează a examina constituţionalitatea acestor prevederi legale. 35. De asemenea, Curtea observă că, ulterior ridicării excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile art. 330-338 din Legea nr. 95/2006 au fost modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi pentru modificarea unor acte normative în domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 15 mai 2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 140/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 24 octombrie 2014, şi prin Ordonanţa Guvernului nr. 11/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 30 ianuarie 2015. 36. Prevederile art. 330-338 din Legea nr. 95/2006 fac parte din capitolul III "Cardul naţional de asigurări sociale de sănătate" al titlului IX "Cardul european şi cardul naţional de asigurări sociale de sănătate" şi stabilesc reguli privind cardul naţional de asigurări sociale de sănătate. 37. Dispoziţiile art. 331 alin. (2)-(5) din Legea nr. 95/2006 au fost abrogate prin art. I pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2014. 38. Prevederile art. 212 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, modificate prin art. I pct. 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 11/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, au, în prezent, următorul cuprins: "Documentele prin care se atestă calitatea de asigurat sunt, după caz, adeverinţa de asigurat eliberată prin grija casei de asigurări la care este înscris asiguratul sau documentul rezultat prin accesarea de către furnizorii aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate a instrumentului electronic pus la dispoziţie de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. După implementarea dispoziţiilor din cuprinsul titlului IX, aceste documente justificative se înlocuiesc cu cardul naţional de asigurări sociale de sănătate, respectiv cu adeverinţa de asigurat cu o valabilitate de 3 luni, pentru persoanele care refuză în mod expres, din motive religioase sau de conştiinţă primirea cardului naţional. Data de la care urmează a se utiliza cardul naţional de asigurări sociale de sănătate se stabileşte prin hotărâre a Guvernului." 39. Prevederile art. 270 alin. (1^1) din Legea nr. 95/2006 au următorul cuprins: "CNAS organizează şi administrează Platforma informatică din asigurările de sănătate, care cuprinde: sistemul informatic unic integrat, sistemul naţional al cardului de asigurări sociale de sănătate, sistemul naţional de prescriere electronică şi sistemul dosarului electronic de sănătate al pacientului, asigurând interoperabilitatea acestuia cu soluţiile de e-Sănătate la nivel naţional, pentru utilizarea eficientă a informaţiilor în elaborarea politicilor de sănătate şi pentru managementul sistemului de sănătate." 40. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 26 privind dreptul la viaţă intimă, familială şi privată şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. 41. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine, mai întâi, că prevederile de lege criticate, referitoare la cardul naţional de asigurări sociale de sănătate, au fost modificate, ulterior sesizării Curţii Constituţionale, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi pentru modificarea unor acte normative în domeniul sănătăţii, şi prin Ordonanţa Guvernului nr. 11/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, fără a păstra soluţia legislativă privind categoriile de informaţii care pot fi accesate de pe card şi dovedirea calităţii de asigurat pentru furnizarea de servicii medicale, doar pe baza cardului naţional de asigurări sociale de sănătate. Astfel, prin abrogarea art. 331 alin. (2)-(5) din Legea nr. 95/2006, informaţiile minime care pot fi accesate de pe cardul naţional de asigurări sociale de sănătate sunt, în prezent, următoarele: a) numele, prenumele, precum şi codul numeric personal ale asiguratului; b) codul unic de identificare în sistemul de asigurări sociale de sănătate; c) numărul de identificare al cardului naţional de asigurări sociale de sănătate. 42. De asemenea, potrivit noului conţinut normativ al art. 212 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, documentele prin care se atestă calitatea de asigurat sunt, după caz, adeverinţa de asigurat eliberată prin grija casei de asigurări la care este înscris asiguratul sau documentul rezultat prin accesarea de către furnizorii aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate a instrumentului electronic pus la dispoziţie de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, iar după implementarea dispoziţiilor din cuprinsul titlului IX, aceste documente justificative se înlocuiesc cu cardul naţional de asigurări sociale de sănătate, respectiv cu adeverinţa de asigurat cu o valabilitate de 3 luni, pentru persoanele care refuză în mod expres, din motive religioase sau de conştiinţă primirea cardului naţional. Totodată, potrivit art. 330 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 95/2006, astfel cum a fost modificat prin Ordonanţa Guvernului nr. 11/2015, pentru persoanele care refuză în mod expres, din motive religioase sau de conştiinţă primirea cardului naţional pentru dovedirea calităţii de asigurat, se emite adeverinţa de asigurat cu o valabilitate de 3 luni, prevăzută la art. 319 lit. b1), potrivit căruia aceasta este "documentul prin care se atestă calitatea de asigurat, cu o valabilitate de 3 luni de la data eliberării, pentru persoanele care refuză în mod expres, din motive religioase sau de conştiinţă primirea cardului naţional de asigurări sociale de sănătate, al cărei model este stabilit prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate;". 43. Având în vedere acestea, deşi dispoziţiile de lege criticate referitoare la informaţiile cuprinse pe cip-ul cardului naţional, astfel cum erau prevăzute de art. 331 alin. (2)-(5) din Legea nr. 95/2006 au fost abrogate, iar cele referitoare la dovedirea calităţii de asigurat doar pe baza cardului naţional au fost modificate şi completate ulterior sesizării, fără a mai prelua soluţia legislativă Curtea urmează a se pronunţa asupra dispoziţiilor art. 212 alin. (1), art. 270 alin. (1^1) şi art. 330-338 din Legea nr. 95/2006, astfel cum au fost modificate şi completate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2014 şi Ordonanţa Guvernului nr. 11/2015. Astfel, deşi erau în vigoare încă de la adoptarea Legii nr. 95/2006, dispoziţiile de lege criticate, în forma anterioară modificărilor şi completărilor nu şi-au produs efecte în ceea ce priveşte utilizarea acestui card, deoarece, potrivit art. 212 alin. (1) teza finală din lege, data de la care urmează a se utiliza cardul naţional de asigurări sociale de sănătate se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, iar prin Hotărârea Guvernului nr. 49/2015 s-a stabilit că, începând cu 1 februarie 2015, se utilizează cardul naţional de asigurări sociale de sănătate. 44. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că textele de lege criticate instituie reguli privind documentele prin care se atestă calitatea de asigurat în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, organizarea şi administrarea Platformei informatice din asigurările de sănătate, cardul naţional de asigurări sociale de sănătate, informaţiile minime care pot fi accesate de pe cardul naţional de asigurări sociale de sănătate, cheltuielile necesare pentru producerea cardului naţional, componenta informatică a cardului naţional şi prelucrarea datelor cu caracter personal cuprinse în card, utilizarea cardului numai pe teritoriul României, obligaţiile furnizorilor de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate, precum şi titularii cardului, destinatarii cardului şi obligaţia prezentării cardului sau, după caz, a adeverinţei de asigurat în vederea acordării de servicii medicale, caracteristicile tehnice ale cardului naţional şi prevederea în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate a unor sume pentru cardul naţional de asigurări sociale de sănătate. 45. Referitor la invocarea dispoziţiilor art. 26 din Constituţie privind dreptul la viaţă intimă, familială şi privată, Curtea reţine că nici prevederile Constituţiei, nici Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu interzic consacrarea legislativă a ingerinţei autorităţilor statului în exercitarea dreptului la viaţă intimă, familială şi privată. Astfel, pentru a răspunde exigenţelor art. 8 paragraful 2 din Convenţie, o astfel de ingerinţă trebuie să fie prevăzută de lege, să urmărească unul dintre scopurile legitime menţionate în text, respectiv securitatea naţională, siguranţa publică, bunăstarea economică a ţării, apărarea ordinii şi prevenirea faptelor penale, protejarea sănătăţii sau a moralei, ori protejarea drepturilor şi libertăţilor altora, şi să fie necesară într-o societate democratică pentru atingerea scopului respectiv. În plus, în conformitate cu jurisprudenţa în materie a Curţii Europene a Drepturilor Omului, actul normativ care reglementează măsuri de natură să producă ingerinţe în exercitarea dreptului la viaţă privată şi de familie trebuie să conţină garanţii adecvate şi suficiente pentru a proteja persoana de eventualul comportament arbitrar al autorităţilor statale. În acest sens, sunt, spre exemplu, Hotărârea din 6 septembrie 1978, pronunţată în Cauza Klass şi alţii împotriva Germaniei, paragraful 55, sau Hotărârea din 26 aprilie 2007, pronunţată în Cauza Dumitru Popescu împotriva României, paragraful 65. 46. Urmărind aplicarea acestor principii în cauza de faţă, Curtea reţine că informaţiile care pot fi accesate de pe cardul naţional de asigurări sociale de sănătate intră în noţiunea de viaţă privată, fiind sub protecţia dispoziţiilor art. 26 din Constituţie şi art. 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, "protecţia datelor personale, nu în ultimul rând a datelor cu caracter medical, este de o importanţă fundamentală pentru ca o persoană să se poată bucura de dreptul său la respectarea vieţii private şi a vieţii de familie aşa cum este acesta garantat de art. 8 din Convenţie". În acest sens este Hotărârea din 25 februarie 1997, pronunţată în Cauza Z. împotriva Finlandei, paragraful 95. 47. Sub aspectul categoriilor de date care pot fi accesate de pe cardul naţional de asigurări sociale de sănătate, Curtea constată că art. 331 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 stabileşte limitativ informaţiile minime ca fiind: a) numele, prenumele, precum şi codul numeric personal ale asiguratului; b) codul unic de identificare în sistemul de asigurări sociale de sănătate; c) numărul de identificare al cardului naţional de asigurări sociale de sănătate. În acelaşi sens, art. 8 alin. (5) din Normele metodologice din 1 septembrie 2012, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 900/2012, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte că "pe cipul cardului naţional se înregistrează şi pot fi accesate datele menţionate la art. 331 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare." În aceste condiţii, Curtea constată că, în prezent, prevederile legale privind cardul naţional de asigurări sociale de sănătate nu mai cuprind norme privind înscrierea pe card/cip-ul cardului a datelor medicale, astfel încât critica de neconstituţionalitate formulată cu privire la aceste aspecte a rămas fără obiect. 48. Referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal şi respectarea, sub acest aspect, a dreptului la viaţă privată, Curtea reţine că, potrivit art. 333 alin. (3) din Legea nr. 95/2006, "Prelucrarea datelor cu caracter personal cuprinse în cardul naţional de asigurări sociale de sănătate se face în condiţiile Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare (...)". 49. Astfel, Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 12 decembrie 2001, cu modificările şi completările ulterioare, asigură garanţii adecvate şi suficiente pentru respectarea dreptului la viaţă intimă şi privată, stabilind cu stricteţe reguli referitoare la condiţiile de legitimitate privind prelucrarea datelor (art. 5), drepturile persoanei vizate în contextul prelucrării datelor cu caracter personal, inclusiv informarea persoanei vizate (art. 12), dreptul de acces la date (art. 13), dreptul de intervenţie asupra datelor la cerere şi în mod gratuit (art. 14), dreptul de opoziţie (art. 15), dreptul de a se adresa justiţiei (art. 18), confidenţialitatea şi securitatea prelucrărilor (capitolul V), Contravenţii şi sancţiuni (capitolul VIII). 50. Distinct, art. 8 alin. (3) din Normele metodologice din 1 septembrie 2012, citate mai sus, instituie obligaţia Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, caselor de asigurări de sănătate, furnizorilor de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale, precum şi a instituţiilor implicate în implementarea cardului naţional de a respecta prevederile Legii nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare. 51. În ceea ce priveşte respectarea dreptului persoanei fizice asigurate, titular al cardului naţional, de a avea acces la datele cu caracter personal legate de starea de sănătate, Curtea reţine că art. 8 alin. (2) din aceleaşi Norme stabileşte că "Pentru exercitarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare, asiguraţii, titulari ai cardului naţional, adresează o cerere scrisă entităţilor menţionate la alin. (1), care vor transmite, în mod gratuit, informaţiile solicitate, în condiţiile legii". 52. Referitor la persoanele sau autorităţile publice care au acces la datele de identificare înregistrate pe card, Curtea reţine că prevederile art. 331 alin. (6) din Legea nr. 95/2006 se referă la personalul medical, în timp ce art. 333 alin. (2) stabileşte că "CNAS eliberează şi administrează cardul naţional de asigurări sociale de sănătate şi are calitatea de operator de date cu caracter personal pentru datele menţionate". Totodată, prin art. 8 alin. (1) din Normele metodologice din 1 septembrie 2012, sunt prevăzute entităţile care au acces la informaţiile înscrise pe cardul naţional, astfel: Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi casele de asigurări de sănătate, prin personalul autorizat în acest scop, cu excepţia editării datelor medicale pe cipul cardului naţional; medicul de familie la care este înscris asiguratul are acces la editarea datelor medicale înscrise pe cipul cardului naţional, precum şi la citirea datelor înscrise atât pe cardul naţional, cât şi pe cipul acestuia; medicii specialişti, alţii decât medicii de familie menţionaţi anterior, au acces numai la citirea datelor înscrise pe cardul naţional, respectiv cipul acestuia; furnizorii de dispozitive medicale şi furnizorii de medicamente, prin intermediul cardului naţional, vor realiza doar identificarea titularului cardului naţional în vederea eliberării prescripţiilor medicale sau a dispozitivelor medicale. 53. În aceste condiţii, Curtea constată că prevederile legale supuse controlului de constituţionalitate cuprind garanţii adecvate şi suficiente în vederea respectării dreptului la viaţă intimă, familială şi privată, având drept scop utilizarea eficientă a informaţiilor în elaborarea politicilor de sănătate şi pentru managementul sistemului de sănătate, fiind astfel necesare într-o societate democratică şi proporţionale cu scopul urmărit de legiuitor. Pe cale de consecinţă, Curtea constată că dispoziţiile art. 26 şi art. 53 din Constituţie nu sunt încălcate. 54. În final, din examinarea criticii de neconstituţionalitate a celorlalte prevederi din Legea nr. 95/2006 supuse controlului de constituţionalitate, Curtea reţine că aceste texte de lege, având un caracter predominant tehnic, nu cuprind elemente care să conducă la constatarea neconstituţionalităţii acestora. 55. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia ridicată de Eugenia Diana Pilan în Dosarul nr. 1.061/103/2014 al Tribunalului Neamţ - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 212 alin. (1), art. 270 alin. (1^1) şi art. 330-338 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Neamţ - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 31 martie 2015. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Simina Popescu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
