Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIE nr. 2 din 4 aprilie 2011 referitoare la recursul in interesul legii privind calitatea procesuala pasiva a statului roman prin Ministerul Finantelor Publice sau a unitatilor administrativ-teritoriale in actiunile avand ca obiect constatarea calitatii de unic mostenitor asupra unei mase succesorale

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIE nr. 2 din 4 aprilie 2011 referitoare la recursul in interesul legii privind calitatea procesuala pasiva a statului roman prin Ministerul Finantelor Publice sau a unitatilor administrativ-teritoriale in actiunile avand ca obiect constatarea calitatii de unic mostenitor asupra unei mase succesorale

EMITENT: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE - COMPLETUL COMPETENT SA JUDECE RECURSUL IN INTERESUL LEGII
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 25 mai 2011

Comenteaza legea

Dosar nr. 1/2011



    Rodica Aida Popa         - vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi
                               Justiţie, preşedintele completului
    Lavinia Curelea          - preşedintele Secţiei civile şi de proprietate
                               intelectualã
    Gabriela Victoria Bîrsan - preşedintele Secţiei de contencios administrativ
                               şi fiscal
    Anton Pandrea            - preşedintele Secţiei penale
    Adrian Bordea            - preşedintele Secţiei comerciale
    Adina Nicolae            - judecãtor la Secţia civilã şi de proprietate
                               intelectualã, judecãtor raportor
    Raluca Moglan            - judecãtor la Secţia civilã şi de proprietate
                               intelectualã
    Carmen Georgeta Negrilã  - judecãtor la Secţia civilã şi de proprietate
                               intelectualã
    Alina Macavei            - judecãtor la Secţia civilã şi de proprietate
                               intelectualã
    Mihaela Tãbârcã          - judecãtor la Secţia civilã şi de proprietate
                               intelectualã
    Cristina Iulia Tarcea    - judecãtor la Secţia civilã şi de proprietate
                               intelectualã
    Maria David              - judecãtor la Secţia civilã şi de proprietate
                               intelectualã
    Sorin Pascu              - judecãtor la Secţia civilã şi de proprietate
                               intelectualã
    Rodica Susanu            - judecãtor la Secţia civilã şi de proprietate
                               intelectualã
    Alina Iuliana Ţuca       - judecãtor la Secţia civilã şi de proprietate
                               intelectualã
    Bianca Elena Ţãndãrescu  - judecãtor la Secţia civilã şi de proprietate
                               intelectualã
    Dãnuţ Cornoiu            - judecãtor la Secţia civilã şi de proprietate
                               intelectualã
    Florentin Sorin Drãguţ   - judecãtor la Secţia civilã şi de proprietate
                               intelectualã
    Andreea Constanda        - judecãtor la Secţia civilã şi de proprietate
                               intelectualã
    Mariana Ghena            - judecãtor la Secţia penalã
    Sofica Dumitraşcu        - judecãtor la Secţia penalã
    Eugenia Marin            - judecãtor la Secţia de contencios
                               administrativ şi fiscal
    Iuliana Puşoiu           - judecãtor la Secţia de contencios
                               administrativ şi fiscal
    Iulia Manuela Cîrnu      - judecãtor la Secţia comercialã
    Minodora Condoiu         - judecãtor la Secţia comercialã

    Completul competent sã judece recursul în interesul legii, care formeazã obiectul Dosarului nr. 1/2011 este constituit conform art. 330^6 alin. 1 şi 3 din Codul de procedurã civilã, modificat şi completat prin Legea nr. 202/2010, şi art. 27^1 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativã a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, modificat şi completat prin Hotãrârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 24/2010.
    Şedinţa completului este prezidatã de doamna judecãtor Rodica Aida Popa, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    Procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este reprezentat de doamna procuror-şef Antonia Eleonora Constantin.
    La şedinţa de judecatã participã magistratul-asistent-şef de la Secţia civilã şi de proprietate intelectualã, doamna Mihaela Calabiciov, desemnatã în conformitate cu dispoziţiile art. 27^3 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativã a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent sã judece recursul în interesul legii a luat în examinare recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind calitatea procesualã pasivã a statului român prin Ministerul Finanţelor Publice sau a unitãţilor administrativ-teritoriale în acţiunile având ca obiect constatarea calitãţii de unic moştenitor asupra unei mase succesorale.
    Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a susţinut recursul în interesul legii şi a pus concluzii pentru admiterea acestuia în sensul de a se stabili cã, în situaţia acţiunilor având ca obiect constatarea calitãţii de unic moştenitor asupra masei succesorale, statul nu are calitate procesualã pasivã, întrucât nu existã un raport juridic obligaţional între el şi reclamant atât timp cât nici statul şi nicio altã persoanã, cu excepţia reclamantului, nu invocã un drept asupra moştenirii, persoana interesatã având la îndemânã procedura notarialã reglementatã de Legea notarilor publici şi a activitãţii notariale nr. 36/1995.

                                 ÎNALTA CURTE,
deliberând asupra recursului în interesul legii, constatã urmãtoarele:
    1. Problema de drept ce a generat practica neunitarã
    Prin recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a arãtat cã, în practica judiciarã, nu existã un punct de vedere unitar cu privire la calitatea procesualã pasivã a statului român prin Ministerul Finanţelor Publice sau a unitãţilor administrativteritoriale, în acţiunile având ca obiect constatarea calitãţii de unic moştenitor asupra unei mase succesorale.
    2. Examenul jurisprudenţial
    Prin recursul în interesul legii se aratã cã, în urma verificãrii jurisprudenţei la nivelul întregii ţãri, au fost identificate cauze civile în care reclamanţii, fãrã parcurgerea procedurii succesorale notariale pentru recunoaşterea vocaţiei lor succesorale concrete, au solicitat sã se constate calitatea lor de unici moştenitori.
    În toate aceste situaţii, întrucât succesiunile nu erau vacante, iar statul român sau unitatea administrativ-teritorialã nu au opus un drept propriu asupra succesiunii şi nici nu existau alţi moştenitori legali sau testamentari în cauzã cu excepţia reclamanţilor, s-a pus problema calitãţii procesuale pasive a pârâţilor chemaţi în judecatã.
    3. Soluţiile pronunţate de instanţele judecãtoreşti
    Examenul jurisprudenţial a relevat cã, în practica instanţelor judecãtoreşti, nu existã un punct de vedere unitar cu privire la calitatea procesualã pasivã a statului român prin Ministerul Finanţelor Publice în litigiile având ca obiect constatarea calitãţii de unic moştenitor asupra unei mase succesorale, identificându-se, astfel, 3 orientãri:
    3.1. Într-o primã orientare a practicii, instanţele au considerat cã, în acţiunile cu acest obiect, statul nu are calitate procesualã pasivã, întrucât nu este persoana obligatã în raportul juridic dedus judecãţii şi nici persoana faţã de care reclamantul sã poatã stabili existenţa unui drept potrivnic.
    S-a apreciat, pe de-o parte, cã statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice, poate avea calitate procesualã pasivã în aceste acţiuni numai atunci când moştenirea este vacantã, situaţie ce trebuie atestatã fie prin certificatul de vacanţã succesoralã eliberat de notarul public, fie prin hotãrârea instanţei de judecatã, iar, pe de altã parte, cã, întrucât în cauzã nu mai sunt alţi moştenitori cãrora reclamantul sã le poatã opune litigios dreptul sãu şi nici nu este o succesiune vacantã, partea se poate adresa, pentru realizarea dreptului sãu, notarului public, conform procedurii prevãzute de dispoziţiile din Legea nr. 36/1995.
    3.2. Într-o a doua orientare a practicii, instanţele au considerat cã, dimpotrivã, statul are calitate procesualã pasivã în acţiunile cu acest obiect, întrucât, în lipsã de moştenitori legali sau testamentari, acesta este singurul care ar putea contesta dreptul reclamantului, în calitatea sa de titular al moştenirii vacante, în lumina dispoziţiilor art. 85 din Legea nr. 36/1995.
    În acest sens s-a argumentat, pe de o parte, cã, aşa cum constatarea existenţei unei succesiuni vacante şi a componenţei acesteia se poate face şi de cãtre instanţa judecãtoreascã în mod direct în lipsa certificatului de vacanţã succesoralã eliberat de notarul public, tot astfel, instanţa poate constata calitatea de unic moştenitor a unui succesibil, indiferent dacã vocaţia acestuia îşi are izvorul în lege sau în manifestarea de ultimã voinţã a defunctului, iar, pe de altã parte, cã, potrivit art. 680 din Codul civil, în lipsã de moştenitori legali sau testamentari, bunurile lãsate de defunct trec în proprietatea statului.
    3.3. Într-o a treia orientare a practicii, instanţele au considerat cã, în situaţia acţiunilor având ca obiect constatarea calitãţii de unic moştenitor asupra unei mase succesorale, calitatea procesualã pasivã aparţine consiliului local al unitãţii administrativ-teritoriale în a cãrei circumscripţie se aflã imobilele din masa succesoralã, deoarece, în cazul în care o succesiune ar fi vacantã, bunurile ce o compun ar urma sã intre în domeniul privat al statului sau al unitãţilor administrativ-teritoriale, conform Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publicã şi regimul juridic al acesteia, apreciindu-se în acest sens cã atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al comunei, oraşului sau municipiului are consiliul local, dupã cum rezultã din art. 36 alin. (2) lit. c) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001.
    4. Opinia Procurorului general
    În situaţia acţiunilor având ca obiect constatarea calitãţii de unic moştenitor, atunci când moştenirea nu este vacantã şi nici nu existã alţi moştenitori legali sau testamentari în cauzã, statul nu are calitate procesualã pasivã, întrucât nu este parte în raportul juridic concret, obligaţional, de drept substanţial, dedus judecãţii.
    Astfel, statul nu are vocaţie succesoralã concretã la succesiunea autorului reclamantului şi nu poate pretinde drepturi asupra patrimoniului succesoral atât timp cât premisa art. 680 din Codul civil, respectiv cea a lipsei totale sau parţiale a moştenitorilor legali sau testamentari nu numai cã nu este realizatã, dar este înlãturatã de însuşi reclamantul care pretinde cã este unicul moştenitor.
    Prin urmare, vocaţia succesoralã abstractã nu îi conferã statului legitimare procesualã pasivã în astfel de cauze, întrucât vocaţia sa succesoralã este subsidiarã vocaţiei succesorale a rudelor şi a eventualilor legatari universali, potrivit art. 680 din Codul civil.
    În consecinţã, în situaţia acţiunilor având ca obiect constatarea calitãţii de unic moştenitor asupra masei succesorale, statul nu are calitate procesualã pasivã, întrucât nu existã un raport juridic obligaţional între el şi reclamant, atât timp cât nici statul şi nicio altã persoanã, cu excepţia reclamantului, nu invocã un drept asupra moştenirii, persoana interesatã având la îndemânã procedura notarialã reglementatã de Legea nr. 36/1995.
    5. Raportul asupra recursului în interesul legii
    Judecãtorul raportor, prin raportul întocmit în cauzã, a apreciat, în esenţã, cã, statului nu-i poate fi legitimatã poziţia procesualã de pârât în astfel de litigii decât în mãsura în care pe seama acestuia a fost emis certificat de vacanţã succesoralã pentru tot sau parte din moştenire, în sensul dispoziţiilor art. 680 din Codul civil, cererea de constatare a calitãţii de unic moştenitor având în acest caz şi valoarea de contestare a valabilitãţii unui asemenea certificat şi asigurând astfel interesul atragerii în proces a statului (iar legat de acest interes, calitatea procesualã pasivã).
    În absenţa unui asemenea certificat, nu existã conflict între pãrţi aflate pe poziţii de contrarietate juridicã şi deci statului nu i se poate opune, în calitate de pârât, pretenţia reclamantului asupra unei moşteniri faţã de care statul este terţ.
    6. Înalta Curte
    Funcţia dreptului procesual constã, în principal, în a asigura sancţiunea dreptului civil material, ceea ce înseamnã cã poziţia de reclamant în cadrul litigiului aparţine titularului dreptului subiectiv civil afirmat, în timp ce calitatea procesualã pasivã o are cel obligat în acelaşi raport juridic (subiectul pasiv al dreptului).
    Întrucât reclamantul declanşeazã procedura jurisdicţionalã, lui îi revine sarcina de a demonstra atât legitimarea sa procesualã, cât şi pe aceea a pârâtului, respectiv faptul cã transpunerea pe plan procesual se face în legãturã cu un raport juridic de drept material în care pãrţile litigiului au calitatea de titular al dreptului şi, în mod corespunzãtor, al obligaţiei corelative.
    La rândul ei, instanţa are obligaţia verificãrii din oficiu a cadrului procesual subiectiv determinat de prezenţa pãrţilor în proces.
    Raportat la aceste considerente de ordin teoretic, se reţine cã, în situaţia acţiunilor analizate (vizând pretenţia asupra calitãţii de unic moştenitor), statului nu îi este justificatã calitatea procesualã, deoarece el nu este parte în raportul juridic dedus judecãţii şi nu se aflã într-o opoziţie de interese faţã de reclamant pentru a i se legitima poziţia de pârât în cadrul litigiului.
    Promovând acţiunea, reclamantul se prevaleazã de vocaţia sa succesoralã concretã la moştenirea defunctului, ceea ce înseamnã cã, ab initio, este contestatã orice vocaţie a statului, având în vedere dispoziţiile art. 680 din Codul civil, potrivit cãrora bunurile trec la stat "în lipsã de moştenitori legali sau testamentari".
    În acelaşi sens sunt dispoziţiile art. 85 din Legea nr. 36/1995, potrivit cãrora "în lipsa moştenitorilor legali sau testamentari, la cererea reprezentantului statului, notarul public constatã cã succesiunea este vacantã, eliberând certificat de vacanţã succesoralã, dupã expirarea termenului legal de acceptare a succesiunii".
    Rezultã cã în absenţa unui astfel de certificat de vacanţã succesoralã (a cãrui eliberare ar putea semnifica nesocotirea drepturilor moştenitorilor, în ipoteza în care aceştia existã şi nu au fost exheredaţi sau chiar exheredaţi fiind, dacã sunt în acelaşi timp şi moştenitori rezervatari), statului nu-i poate fi justificatã prezenţa în proces în asemenea litigii.
    O vocaţie succesoralã generalã, abstractã a statului nu îi poate legitima acestuia calitatea de pârât, întrucât nu are nicio legãturã cu dreptul subiectiv care este supus dezbaterii judiciare, iar reclamantul nu poate justifica atragerea în procedura jurisdicţionalã a unei pãrţi cãreia nu are motive sã îi opunã dreptul afirmat şi nici aceasta din urmã, motive de a contesta dreptul pretins de cãtre reclamant.
    Aşadar, pentru ca statului sã i se recunoascã legitimare procesualã pasivã în litigii de genul celor analizate este necesar sã fi fost eliberat certificat de vacanţã succesoralã, fie privitor la întreaga masã succesoralã, prin nesocotirea drepturilor moştenitorului legal rezervatar (cel care se pretinde unic succesor), fie sã existe vacanţã succesoralã pentru parte din moştenire, atunci când defunctul, deşi lasã moştenitori (legali sau testamentari), aceştia nu au vocaţie la întreaga moştenire, ci doar la parte din ea, restul revenind statului cu titlu de moştenire vacantã.
    Sub acest aspect, trebuie observat cã statul poate avea vocaţie succesoralã concretã nu doar în cazul lipsei totale a moştenitorilor legali sau testamentari, ci şi atunci când, de exemplu, prin testament s-au instituit unul sau mai mulţi legatari cu titlu particular, având în vedere cã aceşti legatari nu au vocaţie la patrimoniul succesoral, ci doar la bunurile care fac obiect al legatului. De asemenea, vocaţia statului poate subzista şi alãturi de legatarii cu titlu universal dacã aceste legate nu epuizeazã masa succesoralã şi chiar în prezenţa moştenitorilor legali rezervatari care au fost exheredaţi (având în vedere cã aceştia culeg rezerva, iar statului îi revine cotitatea disponibilã).
    Deci, statului nu îi poate fi legitimatã poziţia procesualã de pârât în astfel de litigii decât în mãsura în care pe seama acestuia a fost emis certificat de vacanţã succesoralã pentru tot sau parte din moştenire, în sensul dispoziţiilor art. 680 din Codul civil, cererea de constatare a calitãţii de unic moştenitor având în acest caz şi valoarea de contestare a valabilitãţii unui asemenea certificat şi asigurând astfel interesul atragerii în proces a statului (iar legat de acest interes, calitatea procesualã pasivã).
    În absenţa unui asemenea certificat, nu existã conflict între pãrţi aflate pe poziţii de contrarietate juridicã şi deci statului nu i se poate opune, în calitate de pârât, pretenţia reclamantului asupra unei moşteniri faţã de care statul este terţ.

    Pentru considerentele arãtate, în temeiul art. 330^7 cu referire la art. 329 din Codul de procedurã civilã, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr. 202/2010,

                      ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
                                În numele legii
                                    DECIDE:
    Admite recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, în consecinţã:
    stabileşte cã, în situaţia acţiunilor având ca obiect constatarea calitãţii de unic moştenitor asupra unei mase succesorale, statul nu are calitate procesualã pasivã decât în ipoteza în care pe seama acestuia s-a emis certificat de vacanţã succesoralã.
    Obligatorie, potrivit art. 330^7 alin. 4 din Codul de procedurã civilã.
    Pronunţatã în şedinţã publicã, astãzi, 4 aprilie 2011.

             VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE,
                                RODICA AIDA POPA

                            Magistrat-asistent-şef,
                               Mihaela Calabiciov

                                     -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIE nr. 2 din 4 aprilie 2011

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"