Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Augustin Zegrean - preşedinte
Valer Dorneanu - judecător
Toni Greblă - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Simina Popescu - magistrat-asistent
1. Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer. 2. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, excepţie ridicată de Constantin Florin Micu în Dosarul nr. 19/36/2014 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi de Mugur Viorel Mitrana în Dosarul nr. 944/36/2012 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, şi care formează obiectul dosarelor nr. 316D/2014 şi nr. 354D/2014 ale Curţii Constituţionale. 3. La apelul nominal răspunde partea Agenţia Naţională de Integritate, prin doamna Ioana Lăzăr, director general al Direcţiei generale juridice, cu delegaţie depusă la dosare. Lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. 4. Magistratul-asistent referă asupra cauzelor şi arată că dosarele Curţii Constituţionale nr. 316D/2014 şi nr. 354D/2014 au fost conexate potrivit Încheierii din 9 decembrie 2014, când, în temeiul art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, Curtea a dispus amânarea pronunţării pentru data de 16 decembrie 2014. La acea dată, având în vedere imposibilitatea constituirii majorităţii prevăzute de art. 6 şi art. 51 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 47/1992, Curtea a dispus redeschiderea dezbaterilor pentru data de 15 ianuarie 2015. 5. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Agenţiei Naţionale de Integritate, care susţine respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care în care face referire la concluziile formulate anterior în cauze. 6. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată, precizând că aplicarea şi interpretarea legii revine instanţelor judecătoreşti învestite cu soluţionarea cauzelor. CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele: 7. Prin Încheierea din 20 martie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 19/36/2014, Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. 8. Excepţia a fost ridicată de Constantin Florin Micu într-o cauză având ca obiect contestaţia împotriva unui raport de evaluare întocmit de Agenţia Naţională de Integritate privind existenţa stării de conflict de interese/incompatibilitate. 9. Prin Încheierea din 24 martie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 944/36/2012, Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. 10. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Mugur Viorel Mitrana într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect soluţionarea cererii de anulare a unui raport de evaluare al Autorităţii Naţionale de Integritate prin care s-au identificat elemente privind nerespectarea regimului juridic al incompatibilităţilor. 11. În motivarea excepţiilor de neconstituţionalitate autorii susţin, în esenţă, că, în temeiul Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, primarul exercită atribuţii privind serviciile publice asigurate cetăţenilor, sens în care coordonează realizarea serviciilor publice de interes local prestate prin intermediul aparatului de specialitate sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local. De asemenea, primarul reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice române ori străine. Din coroborarea mai multor prevederi din legea menţionată, din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006 şi din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006, rezultă că numai primarul poate fi desemnat ca reprezentant în adunarea generală a acţionarilor unui operator intercomunitar de serviciu public, aşa cum este, în speţă, Societatea Comercială "Raja" - S.A., varianta delegării unei alte persoane nefiind prevăzută de lege. Ca atare, primarul nu poate fi considerat incompatibil atunci când exercită chiar atribuţiile pe care însăşi legea i le dă. Din această perspectivă, semnalează existenţa unor soluţii legislative contradictorii, imposibil de aplicat în cadrul legislativ în vigoare. 12. Faţă de cazul de incompatibilitate instituit de textul de lege criticat, care se referă la funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local, precizează că, atunci când este vorba despre o asociaţie de dezvoltare intracomunitară, interesul este unul zonal sau regional, iar nu local. Pentru acest motiv, critică lipsa de claritate, precizie şi adecvare a legii, care dă naştere la interpretări şi aplicări diferite din partea instanţelor judecătoreşti. În acest sens, arată că "incongruenţa terminologică" a dus la interpretări neunitare, având în vedere că noţiuni precum interes naţional, judeţean sau local apar în legi anterioare Legii nr. 161/2003, însă într-o lege ulterioară, respectiv Legea nr. 51/2006, se utilizează - "în mod evolutiv şi specific" - noţiunile de interes zonal şi interes regional. Or, faţă de această terminologie, cazul de incompatibilitate reglementat de textul de lege criticat, care se referă la interesul local, ar trebui considerat desuet, abrogat tacit, ceea ce este contrar prevederilor art. 17 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, potrivit căruia "În vederea asanării legislaţiei active, în procesul de elaborare a proiectelor de acte normative se va urmări abrogarea expresă a dispoziţiilor legale căzute în desuetudine sau care înregistrează aspecte de contradictorialitate cu reglementarea preconizată". 13. În final, solicită Curţii să constate că prevederile art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003 sunt neconstituţionale în măsura în care din acestea se desprinde înţelesul că alesul local este incompatibil cu funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale care constituie organisme prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică. 14. Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată şi că prevederile art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003, care instituie incompatibilităţi pentru primar, viceprimar, preşedintele şi vice-preşedintele consiliului local, nu aduc atingere principiilor constituţionale invocate. 15. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 16. Avocatul Poporului, în Dosarul nr. 316D/2014, consideră că prevederile art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003 sunt constituţionale, sens în care arată că incompatibilitatea funcţiei de primar cu anumite funcţii private nu este o condiţie de eligibilitate, iar înlăturarea ei depinde de voinţa celui ales, care poate opta pentru una dintre cele două calităţi incompatibile. Astfel, nu se poate îndeplini o funcţie publică care obligă la transparenţa modului de utilizare şi administrare a fondurilor publice, dacă în acelaşi timp o persoană este angrenată şi în mediul de afaceri, întrucât cumularea celor două calităţi ar putea duce la atingerea intereselor generale ale comunităţii şi a principiilor care stau la baza statului de drept. Consideră că prevederile art. 121, art. 135 alin. (2) lit. f) şi g) şi art. 148 alin. (2) din Constituţie nu au incidenţă în cauza de faţă. 17. În Dosarul nr. 354D/2014, Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate invocată este inadmisibilă, întrucât e pusă în discuţie o problemă de aplicare şi interpretare a textului de lege criticat, de competenţa autorităţilor ce compun puterea judecătorească, iar nu de competenţa Curţii Constituţionale. Aceasta deoarece argumentaţia autorului excepţiei porneşte de la nemulţumirea acestuia faţă de modul în care Agenţia Naţională de Integritate a interpretat textul de lege criticat pentru a stabili că există o incompatibilitate între funcţia de primar a reclamantului şi cea de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunarea generală a unei societăţi comerciale, calificând operatorul regional al sistemului public de alimentare cu apă şi canalizare ca fiind societate de interes local. 18. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, notele scrise depuse la dosare de partea Agenţia Naţională de Integritate, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 19. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. l alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 20. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, dispoziţii care au următorul cuprins: "(1) Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu: [...] f) funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional;". 21. În opinia autorilor excepţiei, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (3) şi (5) privind statul român, art. 121 alin. (1) şi (2) privind autorităţile comunale şi orăşeneşti, art. 135 alin. (2) lit. f) şi g) privind obligaţiile statului de a asigura crearea condiţiilor necesare pentru creşterea calităţii vieţii şi aplicarea politicilor de dezvoltare regională în concordanţă cu obiectivele Uniunii Europene şi art. 148 alin. (2) privind prioritatea reglementărilor comunitare cu caracter obligatoriu. 22. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003 au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate, exercitat prin prisma unor critici de neconstituţionalitate similare. În acest sens, prin deciziile nr. 734*) şi nr. 739**), ambele din 16 decembrie 2014, nepublicate în Monitorul Oficial al României, până la această dată, Curtea a constatat că normele supuse controlului de constituţionalitate instituie una dintre incompatibilităţile specifice funcţiilor publice de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean. Astfel, funcţiile menţionate sunt incompatibile cu funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional.────────── *) Decizia nr. 734 din 16 decembrie 2014 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 20 februarie 2015. **) Decizia nr. 739 din 16 decembrie 2014 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 124 din 18 februarie 2015.────────── 23. Din analiza textului de lege dedus controlului de constituţionalitate, în raport cu exigenţele principiului securităţii juridice, prin prisma normelor constituţionale invocate şi a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, Curtea a constatat că acestea sunt norme clare, previzibile, care stabilesc cât se poate de precis conduita aleşilor locali. 24. De asemenea, Curtea a constatat că instituirea prin textul de lege criticat a incompatibilităţii menţionate este o opţiune a legiuitorului şi se circumscrie scopului legii de înlăturare a cauzelor şi condiţiilor care determină corupţia, astfel încât funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional să nu constituie un factor generator de corupţie în cazul persoanelor care exercită funcţia de primar, viceprimar, primar general, viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte sau vicepreşedinte al consiliului judeţean. 25. Curtea a mai precizat că stabilirea în concret a stării de incompatibilitate în cazul primarului, viceprimarului, primarului general, viceprimarului municipiului Bucureşti, preşedintelui şi vicepreşedintele consiliului judeţean, care exercită funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional, revine instanţei judecătoreşti, care, cu prilejul soluţionării acţiunii formulate împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenţia Naţională de Integritate, analizează particularităţile fiecărei speţe, în lumina dispoziţiilor legale cu incidenţă în materie, astfel încât soluţia dispusă să corespundă scopului legii de asigurare a imparţialităţii, protejare a interesului social şi evitare a conflictului de interese. 26. În acelaşi timp, Curtea a reţinut că invocarea, în susţinerea excepţiei, a dispoziţiilor cuprinse în Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006 şi Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006 pune în discuţie o problemă de interpretare şi aplicare a legii, eventuala neconcordanţă dintre prevederile legilor menţionate excedând controlului de constituţionalitate. Totodată, calificarea serviciilor comunitare de utilităţi publice sau a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare ca fiind societăţi comerciale de interes local sau de interes naţional reprezintă o problemă de interpretare şi aplicare a legii. 27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Constantin Florin Micu în Dosarul nr. 19/36/2014 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi de Mugur Viorel Mitrana în Dosarul nr. 944/36/2012 al aceleiaşi instanţe judecătoreşti şi constată că dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 15 ianuarie 2015. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Simina Popescu ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
