Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 2 din 13 ianuarie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 66 si 67 din Legea notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 97 din 2 februarie 2004
Nicolae Popa - preşedinte
Costicã Bulai - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Lucian Stângu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Paula C. Pantea - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 66 şi 67 din Legea nr. 36/1995 , excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Foraj Sonde" - S.A. din comuna Stoina, judeţul Gorj, în Dosarul nr. 1.546/2003 al Judecãtoriei Târgu Cãrbuneşti.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, procedura de citare fiind legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã, arãtând cã actul eliberat de notarul public care constatã o creanţã certã şi lichidã are putere de titlu executoriu, chiar dacã autentificarea realizatã nu reprezintã un act de înfãptuire a justiţiei. Se invocã în acest sens <>Decizia Curţii Constituţionale nr. 84/1999 , prin care s-a constatat constituţionalitatea <>art. 66 din Legea nr. 36/1995 .
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 9 iunie 2003, pronunţatã în Dosarul nr. 1.546/2003, Judecãtoria Târgu Cãrbuneşti a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 66 şi 67 din Legea nr. 36/1995 , excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Foraj Sonde" - S.A. din comuna Stoina, judeţul Gorj.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea aratã cã executarea nu se poate face decât prin intermediul instanţelor de judecatã şi cã nu este posibil ca un subiect de drept sã cadã în pretenţii faţã de un alt subiect de drept în temeiul unui act notarial.
Judecãtoria Târgu Cãrbuneşti apreciazã cã, potrivit art. 372 din Codul de procedurã civilã, "executarea silitã se va efectua numai în temeiul unei hotãrâri judecãtoreşti ori al unui alt înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu". Legea permite, aşadar, eliberarea de titluri executorii şi de cãtre notarii publici, ale cãror acte, purtând sigiliul şi semnãtura acestora, sunt de autoritate publicã şi au forţa probantã prevãzutã de lege.
Se mai aratã cã textul de lege criticat reglementeazã condiţiile în care actul autentificat de notarul public are putere de titlu executoriu şi cã acesta nu contravine dispoziţiilor art. 125 alin. (1) din Constituţie, deoarece punerea în executare a titlurilor executorii nu reprezintã o activitate de înfãptuire a justiţiei, respectiv de soluţionare a litigiilor.
În concluzie, instanţa apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Guvernul aratã cã, în cazul în care legea prevede în mod expres cã un înscris constituie titlu executoriu, executarea silitã se realizeazã în aplicarea art. 372 din Codul de procedurã civilã.
De regulã, potrivit art. 376 din Codul de procedurã civilã, sunt învestite cu formula executorie hotãrârile care au rãmas definitive ori au devenit irevocabile, înscrisurile autentificate, precum şi orice alte hotãrâri sau înscrisuri, pentru ca acestea sã devinã executorii, în cazurile anume prevãzute de lege.
Dispoziţiile <>art. 66 din Legea nr. 36/1995 constituie o derogare de la acest principiu, în sensul cã actele autentice care constatã creanţe certe şi lichide şi care, potrivit art. 1171 din Codul civil, sunt întocmite de notarul public în baza voinţei exprimate de pãrţi, constituie titluri executorii, astfel cã pot fi puse în executare fãrã sã fie învestite cu formulã executorie.
În concluzie, se apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 66 şi 67 din Legea nr. 36/1995 este neîntemeiatã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţia României, republicatã, ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie <>art. 66 şi 67 din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici şi a activitãţii notariale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 16 mai 1995. Textele de lege criticate au urmãtorul conţinut:
- Art. 66: "Actul autentificat de notarul public care constatã o creanţã certã şi lichidã are putere de titlu executoriu la data exigibilitãţii acesteia. În lipsa actului original, titlul executoriu îl poate constitui duplicatul sau copia legalizatã de pe exemplarul din arhiva notarului public.";
- Art. 67: "În cazul în care notarul public respinge cererea de autentificare, încheierea va cuprinde menţiunile de la art. 51 alin. 1.
Dacã se face plângere împotriva încheierii de respingere şi judecãtoria o admite, notarul public va da încheierea de autentificare a actului, conform hotãrârii judecãtoreşti rãmasã definitivã şi irevocabilã, şi va menţiona cã actul produce efecte de la înregistrarea cererii de autentificare."
Autoarea excepţiei susţine cã dispoziţiile legale criticate încalcã prevederile art. 11, 20 şi 125 din Constituţia României, care, ulterior sesizãrii, a fost modificatã şi completatã prin <>Legea de revizuire nr. 429/2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003, republicatã de Consiliul Legislativ, în temeiul art. 152 din Constituţie, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, cu reactualizarea denumirilor şi dându-se textelor o nouã numerotare. Dupã republicare, textele constituţionale invocate au numerotarea şi conţinutul urmãtoare:
- Art. 11 alin. (1) şi (2): "(1) Statul român se obligã sã îndeplineascã întocmai şi cu bunã-credinţã obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte.
(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.";
- Art. 20: "(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertãţile cetãţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţã cu Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte.
(2) Dacã existã neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementãrile internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile.";
- Art. 126 alin. (1): "Justiţia se realizeazã prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecãtoreşti stabilite de lege."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã, în conformitate cu prevederile art. 126 alin. (2), Constituţia lasã la latitudinea legiuitorului stabilirea procedurii de judecatã. În aplicarea textului constituţional, art. 372 din Codul de procedurã civilã conferã caracter de titlu executoriu atât hotãrârilor judecãtoreşti, cât şi înscrisurilor care, potrivit legii, îndeplinesc condiţiile necesare. Aşa fiind, norma legalã dedusã controlului nu aduce nimic nou, ci se limiteazã sã dea expresie, într-un domeniu particular, reglementãrii cu caracter general, adoptatã de legiuitor în limitele competenţei sale constituţionale.
Curtea mai reţine cã, în materia la care se referã excepţia de neconstituţionalitate, calificarea actelor notariale care constatã o creanţã certã, lichidã şi exigibilã ca fiind titluri executorii a fost determinatã de necesitatea valorificãrii cu celeritate a respectivei creanţe, fãrã a afecta în acest mod vreun drept fundamental al pãrţilor. O asemenea concluzie este impusã de împrejurarea cã autentificarea oricãrui înscris de cãtre notarul public dã expresie, într-o formã specificã, acordului de voinţã al pãrţilor, aşa cum rezultã din chiar încheierea de autentificare, care atestã prezenţa acestora în faţa notarului, identificarea lor, precum şi luarea consimţãmântului fiecãreia, dupã ce i s-a adus la cunoştinţã conţinutul înscrisului.
În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate privind încãlcarea art. 126 alin. (1) din Constituţie, referitor la realizarea justiţiei numai prin instanţele judecãtoreşti, Curtea reţine cã, în mãsura în care actul autentificat este pus în executare silitã, potrivit art. 399 alin. (1) şi (3) din Codul de procedurã civilã, acesta poate face obiectul unei contestaţii la executare, prilej cu care, dat fiind cã executarea se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanţã judecãtoreascã, contestatorul are posibilitatea de a invoca inclusiv apãrãri de fond. În aceste condiţii, Curtea considerã nefondatã susţinerea autoarei excepţiei potrivit cãreia, sub imperiul reglementãrii deduse controlului, actul emis de cãtre notarul public scapã controlului instanţelor judecãtoreşti.
De altfel, asupra constituţionalitãţii <>art. 66 din Legea nr. 36/1995 , Curtea Constituţionalã s-a mai pronunţat prin <>Decizia nr. 84/1999 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 357 din 28 iulie 1999, şi, întrucât nu au apãrut împrejurãri noi care sã determine schimbarea jurisprudenţei în aceastã materie, soluţia adoptatã în precedent, ca şi considerentele pe care aceasta se întemeiazã îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicatã, precum şi al art. 1-3, art. 13 alin. (1) lit. A.c), art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 66 şi 67 din Legea nr. 36/1995 , excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Foraj Sonde" - S.A. din comuna Stoina, judeţul Gorj, în Dosarul nr. 1.546/2003 al Judecãtoriei Târgu Cãrbuneşti.
Definitivã şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 13 ianuarie 2004.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
