Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 196 din 28 aprilie 2004 privind constitutionalitatea dispozitiilor art. 15 alin. (3), art. 16 alin. (2) teza intai, alin. (3) teza intai si alin. (4) din Regulamentul Senatului, republicat
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 417 din 11 mai 2004
Prin Adresa nr. 3.009 din 1 aprilie 2004 secretarul general al Senatului a trimis Curţii Constituţionale sesizarea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, prin care se solicitã ca, în conformitate cu dispoziţiile art. 146 lit. c) din Constituţie, republicatã, sã se pronunţe asupra constituţionalitãţii unor dispoziţii din Regulamentul Senatului, aprobat prin <>Hotãrârea nr. 16/1993 , astfel cum a fost modificat şi completat prin <>hotãrârile nr. 5/2001 şi nr. 20/2003.
Sesizarea este semnatã de membrii Grupului Parlamentar al Partidului Naţional Liberal din Senat, dupã cum urmeazã: Nicolae-Vlad Popa, Norica Nicolai, Gheorghe Flutur, Corin Penciuc, Dan Avram, Hermann Armeniu Fabini, Radu Alexandru Feldman, Mircea Ionescu Quintus, Mircea Teodor Iustian, Ioan Pãun-Ion Otiman, Nicolai Paul Anton Pãcuraru, Alexandru Paleologu şi Ion Sârbulescu.
Sesizarea face obiectul Dosarului nr. 169C/2004 al Curţii Constituţionale.
Prin aceastã sesizare se solicitã Curţii sã se pronunţe asupra constituţionalitãţii prevederilor Regulamentului Senatului, în special asupra prevederilor <>art. 15 şi 16, Regulament aprobat prin Hotãrârea nr. 16/1993 , modificat şi completat prin <>Hotãrârile nr. 5/2001 şi nr. 20/2003. În sesizare se susţine cã prevederile cuprinse la cele douã articole menţionate nu au fost modificate de Senat, deşi asupra neconstituţionalitãţii acestora Curtea Constituţionalã s-a pronunţat prin deciziile nr. 44/1993 şi nr. 46/1994. Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal considerã cã dispoziţiile regulamentare ale art. 16 alin. (2) şi (3), care reglementeazã interdicţia trecerii senatorilor de la un grup parlamentar la altul sau de a se afilia unui grup parlamentar dupã ce au pãrãsit grupul din care fãceau parte au semnificaţia unor sancţiuni aplicate pentru pãrãsirea unui grup parlamentar. Aceste sancţiuni sunt neconstituţionale întrucât pãrãsirea unui grup, precum şi trecerea sau afilierea la un altul sunt modalitãţi ale exercitãrii dreptului prevãzut de dispoziţiile art. 64 alin. (3) din Constituţie, republicatã, şi de art. 15 alin. (1) din Regulamentul Senatului.
Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal aratã cã Biroul Permanent a cerut Comisiei juridice de numiri, disciplinã, imunitãţi şi validãri un raport asupra situaţiei Grupului parlamentar al Partidului Democrat, care, datoritã plecãrii a doi senatori nu mai întrunea condiţiile de funcţionare, adicã un numãr de şapte senatori aleşi pe lista aceluiaşi partid. Se menţioneazã cã domnul senator Aurel Panã a declarat cã revine în cadrul Grupului parlamentar al Partidului Democrat. Senatul, prin raportul şi votul dat, considerã cã este interzisã revenirea unui senator la grupul de care a aparţinut, deşi în art. 16 alin. (3) şi (4) din Regulamentul Senatului nu este opritã revenirea senatorului în grupul de la care a plecat iniţial. Condiţiile prevãzute în art. 15 alin. (2) din Regulament, adicã existenţa unui numãr de şapte senatori care au fost aleşi pe listele aceluiaşi partid, fiind întrunite, Grupul Partidului Democrat trebuie recunoscut de cãtre Senatul României ca fiind regulamentar. Faţã de acestea, autorul sesizãrii susţine cã "Poziţia Biroului Permanent al Senatului şi a plenului de a nu accepta reînfiinţarea Grupului P.D. este neconstituţionalã [...]".
În temeiul dispoziţiilor <>art. 21 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sesizarea a fost comunicatã preşedintelui Senatului, pentru a trimite punctul de vedere al Biroului permanent, dar preşedintele Senatului a comunicat, la 13 aprilie 2004, punctul sãu de vedere, în care aratã urmãtoarele:
1. Curtea Constituţionalã a statuat prin <>Decizia nr. 46/1994 cã este constituţionalã libertatea parlamentarului de a pãrãsi un grup parlamentar şi de a se afilia la un altul, însã decizia menţionatã avea în vedere starea politicã de la acea vreme.
2. În prezent, s-a cristalizat în societate structurarea pe partide politice, cu reglementare legalã riguroasã, ceea ce s-a reflectat şi în stabilirea grupurilor parlamentare şi a contribuit la "normalizarea raporturilor dintre acestea, dintre putere şi opoziţie, corespunzãtoare reprezentativitãţii rezultatã din alegeri".
3. Preşedintele Senatului aratã cã, potrivit prevederilor art. 64 alin. (3) din Constituţie, republicatã, pentru organizarea unui grup parlamentar trebuie sã fie întrunite anumite condiţii. Astfel, grupurile parlamentare sunt structuri politice rezultate din alegeri pe baza mandatului reprezentativ politic, obligatoriu pentru titularul sãu.
Aceasta înseamnã cã parlamentarul nu este obligat sã se înscrie într-un grup parlamentar, însã, dacã doreşte, "este obligat sã se înscrie numai în grupul partidului sau al alianţei politice pe a cãrui listã a obţinut mandatul". De asemenea, se aratã cã el nu poate face parte din douã grupuri parlamentare, simultan sau succesiv, pentru cã astfel s-ar încãlca reprezentativitatea politicã rezultatã din alegeri şi, implicit, raportul de reprezentativitate stabilit de electorat.
4. Deoarece, potrivit art. 69 alin. (2) din Constituţie, republicatã, mandatul imperativ este nul, parlamentarul poate sã demisioneze sau poate sã fie exclus din partidul pe a cãrui listã a obţinut mandatul, însã el îşi pãstreazã mandatul de parlamentar, pe care nu îl poate exercita decât în calitate de independent.
5. O datã ce a dobândit statutul de independent, parlamentarul nu mai poate redobândi calitatea de membru al grupului din care a demisionat, întrucât "demisia este un act juridic definitiv şi cu efecte irevocabile". Dacã s-ar admite teza autorului sesizãrii, structura fundamentalã a Senatului ar fi afectatã de instabilitate prin migrarea parlamentarilor de la un grup parlamentar la altul, ceea ce ar aduce atingere dispoziţiilor art. 64 alin. (5) din Constituţie, republicatã.
La punctul de vedere al preşedintelui Senatului este anexat Raportul Comisiei juridice de numiri, disciplinã, imunitãţi şi validãri cu privire la cererea doamnei senator Maria Petre, de reconstituire a Grupului parlamentar la Partidul Democrat.
CURTEA,
examinând sesizarea de neconstituţionalitate, punctul de vedere al preşedintelui Senatului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, dispoziţiile Regulamentului Senatului republicat, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile din <>Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, în temeiul dispoziţiilor art. 146 lit. c) din Constituţie, republicatã, precum şi ale <>art. 2, 3, 12 şi 22 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sã se pronunţe asupra sesizãrii de neconstituţionalitate.
Sesizarea de neconstituţionalitate priveşte:
1. Refuzul Biroului Permanent şi al plenului Senatului de a accepta reînfiinţarea Grupului parlamentar al Partidului Democrat;
2. Neconstituţionalitatea Regulamentului Senatului şi, în special, a prevederilor cuprinse la art. 15 şi 16 din acelaşi regulament.
Examinând sesizarea, Curtea constatã urmãtoarele:
1. Cu privire la refuzul Biroului Permanent şi al Senatului de a accepta reînfiinţarea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.
Sesizarea formulatã de Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal s-a fãcut în baza dispoziţiilor art. 146 lit. c) din Constituţie, republicatã, potrivit cãrora Curtea Constituţionalã "se pronunţã asupra constituţionalitãţii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor douã Camere, a unui grup parlamentar sau a unui numãr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori". Aceastã criticã de neconstituţionalitate nu se referã la Regulamentul Senatului, ci la un act de aplicare a acestuia, concretizat în refuzul de a accepta reînfiinţarea unui grup parlamentar. Hotãrârea plenului Senatului are, în acest caz, natura unui act juridic de aplicare a Regulamentului Senatului şi, în consecinţã, nu intrã în atribuţiile de control de constituţionalitate, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. c) din Legea fundamentalã.
În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (3) şi ale <>art. 21 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, Curtea Constituţionalã nu are competenţa sã exercite controlul de constituţionalitate asupra modului de interpretare sau asupra modului de aplicare a regulamentelor Parlamentului.
În consecinţã, soluţionarea, sub acest aspect, a sesizãrii Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, nu este de competenţa Curţii Constituţionale, împotriva unei atare mãsuri urmând sã se parcurgã procedurile parlamentare specifice.
2. Cu privire la critica de neconstituţionalitate potrivit cãreia prevederile Regulamentului Senatului, republicat, şi, în special cele cuprinse la art. 15 şi 16 din acelaşi regulament, încalcã dispoziţiile art. 64 alin. (3) din Constituţie, republicatã.
Aşa cum rezultã din sesizare, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal solicitã Curţii Constituţionale sã se pronunţe, pe de o parte, asupra constituţionalitãţii prevederilor Regulamentului Senatului, însã fãrã sã motiveze aceastã cerere, cât priveşte toate dispoziţiile din Regulament, iar, pe de altã parte, sã se constate neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 15 şi 16 din Regulamentul Senatului republicat, având urmãtorul cuprins:
- Art. 15: "(1) Dupã validare senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare.
(2) Un grup parlamentar poate fi constituit şi poate funcţiona pe toatã durata legislaturii dintr-un numãr de cel puţin 7 senatori, care au fost aleşi pe listele aceluiaşi partid sau ale aceleiaşi formaţiuni politice.
(3) Senatorii care au un candidat pe listele unei coaliţii electorale şi care fac parte din partide sau formaţiuni politice diferite se pot constitui în grupuri parlamentare proprii ale partidelor sau formaţiunilor respective, în condiţiile alin. (2).
(4) Un senator poate face parte dintr-un singur grup parlamentar.";
- Art. 16: "(1) Senatorii aleşi ca independenţi se pot afilia unuia dintre grupurile parlamentare constituite potrivit art. 15 alin. (1) şi (2).
(2) Trecerea de la un grup parlamentar la altul, precum şi constituirea de grupuri parlamentare ale unui partid sau unei formaţiuni politice care nu a participat la alegeri sau care nu a obţinut locuri în Senat în urma alegerilor sunt interzise.
(3) Senatorii care pãrãsesc un grup parlamentar constituit potrivit art. 15 alin. (1) şi (2) nu se pot afilia altui grup parlamentar şi nu pot reprezenta partide sau formaţiuni politice care nu au obţinut mandate în Senat în urma alegerilor sau nu au participat la aceste alegeri.
(4) Senatorii aleşi ca independenţi sau deveniţi independenţi prin pãrãsirea grupurilor parlamentare nu se pot asocia între ei pentru constituirea unui grup parlamentar."
Curtea înţelege sã circumstanţieze controlul asupra acestor dispoziţii din Regulamentul Senatului.
Autorii sesizãrii susţin cã aceste prevederi contravin dispoziţiilor art. 64 alin. (3) din Constituţie, republicatã, care au urmãtorul cuprins: "Deputaţii şi senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecãrei Camere."
Curtea constatã cã, prin critica de neconstituţionalitate formulatã de autorii sesizãrii, sunt vizate, în esenţã, dispoziţiile art. 15 alin. (3), art. 16 alin. (2) teza întâi, alin. (3) teza întâi şi alin. (4) din Regulamentul Senatului, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 2 februarie 2001, care reglementeazã interdicţia impusã senatorilor de a trece sau de a se afilia la un grup parlamentar, interdicţii care au semnificaţia unor sancţiuni aplicate pentru pãrãsirea unui grup parlamentar.
Curtea Constituţionalã mai constatã cã aceste dispoziţii regulamentare au fost cuprinse la prevederile art. 13 alineatul ultim, art. 14 alin. 2, alin. 3 şi alineatul ultim din Regulamentul Senatului publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 27 iulie 1993, asupra cãrora Curtea s-a mai pronunţat prin <>Decizia nr. 46 din 17 mai 1994 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 27 mai 1994. Prin aceastã decizie s-a constatat cã prevederile art. 13 alineatul ultim, devenite art. 15 alin. (3) teza întâi, contravin Constituţiei, în mãsura în care nu permit asocierea senatorilor în grupuri parlamentare pe alte criterii de interes general, decât acela al apartenenţei la un partid politic, iar prevederile art. 14 alin. 2, alin. 3 şi alineatul ultim, preluate de art. 16 alin. (2) teza întâi, alin. (3) teza întâi şi alin. (4) sunt contrare dispoziţiilor Legii fundamentale, întrucât interzic trecerea de la un grup parlamentar la altul, opresc afilierea la un alt grup parlamentar şi interzic constituirea unui grup parlamentar format din senatori independenţi.
Faţã de sesizarea actualã, Curtea înţelege sã evoce aceastã practicã, socotind cã atât considerentele, cât şi soluţia din <>Decizia nr. 46 din 17 mai 1994 îşi pãstreazã valabilitatea.
Pentru toate acestea, Curtea Constituţionalã urmeazã sã constate cã dispoziţiile cuprinse la art. 16 alin. (2) teza întâi, alin. (3) teza întâi şi alin. (4) din Regulamentul Senatului, republicat, sunt neconstituţionale.
Având în vedere aceste considerente, dispoziţiile art. 64 alin. (3), art. 146 lit. c), art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicatã, precum şi prevederile art. 13 lit. A.b), <>art. 21 şi 22 din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Constatã cã sunt neconstituţionale dispoziţiile cuprinse la art. 15 alin. (3), art. 16 alin. (2) teza întâi, alin. (3) teza întâi şi alin. (4) din Regulamentul Senatului, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 2 februarie 2001, dispoziţii care au preluat prevederile art. 13 alineatul ultim, art. 14 alin. 2, alin. 3 şi alineatul ultim din Regulamentul Senatului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 27 iulie 1993, a cãror neconstituţionalitate a fost constatatã prin <>Decizia Curţii Constituţionale nr. 46 din 17 mai 1994 .
Definitivã şi obligatorie.
Decizia se comunicã Preşedintelui Senatului şi se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Dezbaterea a avut loc la data de 28 aprilie 2004 şi la aceasta au participat: Nicolae Popa, preşedinte, Costicã Bulai, Nicolae Cochinescu, Constantin Doldur, Kozsokar Gabor, Petre Ninosu, Şerban Viorel Stãnoiu, Lucian Stângu şi Ioan Vida, judecãtori.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Prim-magistrat-asistent,
Claudia Miu
_______________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
