Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 195 din 4 martie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 47 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 187 din 24 martie 2010
Ioan Vida - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent-şef
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 47 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie invocatã de Daniel Huştea în Dosarul nr. 6.752/236/2008 al Judecãtoriei Giurgiu.
La apelul nominal rãspunde, pentru autorul excepţiei, domnul avocat Ion Mãdãlin Tãnase, lipsind pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, reprezentantul autorului excepţiei solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulatã, expunând, pe larg, motivele invocate în faţa Judecãtoriei Giurgiu.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arãtând cã textul de lege criticat este constituţional sub rezerva de interpretare şi aplicare din perspectiva art. 6 paragraful 2 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. În acest sens, invocã jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, şi anume <>Decizia nr. 1.096/2009 .
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 21 aprilie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 6.752/236/2008, Judecãtoria Giurgiu a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 47 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie invocatã de Daniel Huştea.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţã, cã, potrivit hotãrârii pronunţate de Curtea Europeanã a Drepturilor Omului în Cauza Anghel împotriva României, procedura reglementatã de <>Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 este asimilatã procedurii penale, astfel încât trebuie aplicat, ca o garanţie procesualã, principiul in dubio pro reo. Prin urmare, sarcina probei revine agentului de poliţie care a constatat contravenţia şi nu contravenientului, motiv pentru care nu îşi gãsesc aplicabilitatea dispoziţiile art. 1.169 din Codul civil, potrivit cãrora "cel care face o propunere înaintea instanţei trebuie sã o dovedeascã".
Judecãtoria Giurgiu apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Aratã cã "aplicarea cu prioritate faţã de orice reglementãri interne contrare a dispoziţiilor Convenţiei Europene a Drepturilor Omului nu împiedicã a se completa <>Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 cu acele dispoziţii din Codul de procedurã civilã care nu sunt contrare Convenţiei Europene a Drepturilor Omului".
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Aratã cã "judecarea plângerii împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii potrivit regulilor de procedurã civilã, inclusiv aplicarea regulii generale privind sarcina probei nu contravine art. 20 din Constituţie, întrucât Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale nu conţine reglementãri privind prezumţia de nevinovãţie a contravenientului în faza extrajudiciarã a stabilirii sancţiunii, astfel încât nu se pune problema existenţei unei neconcordanţe."
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 47 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 180/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, având urmãtorul cuprins: "Dispoziţiile prezentei ordonanţe se completeazã cu dispoziţiile Codului de procedurã civilã."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor prevederi de lege, autorul excepţiei invocã încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 20 referitoare la Tratatele internaţionale privind drepturile omului, cu raportare la art. 6 paragraful 2 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, referitoare la prezumţia de nevinovãţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulatã, Curtea constatã cã <>art. 47 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 a mai format obiect al controlului de constituţionalitate, cu o motivare similarã şi prin raportare la aceleaşi prevederi constituţionale şi convenţionale ca şi în cauza de faţã.
În acest sens este, de exemplu, <>Decizia nr. 1096 din 8 septembrie 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 695 din 15 octombrie 2009, prin care Curtea a reţinut cã "procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei se bucurã de prezumţia de legalitate, însã, atunci când este formulatã o plângere împotriva acesteia, este contestatã chiar prezumţia de care se bucurã. În acest caz, instanţa de judecatã competentã va administra probele prevãzute de lege, necesare în vederea verificãrii legalitãţii şi temeiniciei procesului-verbal. Cel care a formulat plângerea nu trebuie sã îşi demonstreze propria nevinovãţie, revenind instanţei de judecatã obligaţia de a administra tot probatoriul necesar stabilirii şi aflãrii adevãrului. Chiar dacã <>art. 47 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 face referire la dispoziţiile Codului de procedurã civilã, instanţele de judecatã nu pot face aplicarea strictã a regulii onus probandi incumbit actori, ci, din contrã, chiar ele trebuie sã manifeste un rol activ pentru aflarea adevãrului din moment ce contravenţia intrã sub incidenţa art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. Prin urmare, nu se poate susţine rãsturnarea sarcinii probei".
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia pronunţatã anterior de Curte, precum şi considerentele care au fundamentat-o îşi menţin valabilitatea.
Pentru motivele mai sus arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. al 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 47 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie invocatã de Daniel Huştea în Dosarul nr. 6.752/236/2008 al Judecãtoriei Giurgiu.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 4 martie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent-şef,
Marieta Safta
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
