Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIE nr. 194 din 7 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1-14 şi art. 18-20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIE nr. 194 din 7 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1-14 şi art. 18-20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 435 din 10 iunie 2016

Comenteaza legea


    Augustin Zegrean       - preşedinte
    Valer Dorneanu         - judecător
    Petre Lăzăroiu         - judecător
    Mircea Ştefan Minea    - judecător
    Daniel Marius Morar    - judecător
    Puskas Valentin Zoltan - judecător
    Simona-Maya Teodoroiu  - judecător
    Tudorel Toader         - judecător
    Ingrid Alina Tudora    - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor "Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu excepţia art. 15-17^2 şi art. 21-30 din acest act normativ", excepţie ridicată de Filofteia Ciobanu în Dosarul nr. 2.008/1/2013 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.204D/2015.
    2. La apelul nominal răspunde, personal, autoarea excepţiei, lipsă fiind părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că dosarul se află la al doilea termen de judecată, acordat de Curte ca urmare a cererii formulate de autoarea excepţiei la primul termen, din 10 martie 2016. La acea dată, autoarea excepţiei, Filofteia Ciobanu, a invocat existenţa unei "dezinformări" a Curţii Constituţionale, realizată, în opinia sa, prin Încheierea de sesizare din 25 iunie 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 2.008/1/2013 al acestei instanţe, încheiere ce ar cuprinde o serie de omisiuni, raportat la susţinerile sale concrete cu privire la actul normativ criticat. În acest context, a arătat că încheierea menţionată a fost rectificată prin Încheierea din 15 septembrie 2015, aceasta din urmă cuprinzând, în realitate, excepţia de neconstituţionalitate pe care a invocat-o.
    4. Aşa fiind, pentru clarificarea anumitor aspecte incidente în soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia a considerat că este necesară comunicarea, către Curtea Constituţională, a Încheierii din 15 septembrie 2015, motiv pentru care a solicitat acordarea unui nou termen de judecată, în vederea realizării unei corespondenţe a instanţei de contencios constituţional cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
    5. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele, constatând că a fost comunicată instanţei de contencios constituţional Încheierea de rectificare din 15 septembrie 2015, la care s-a făcut mai sus referire, acordă cuvântul doamnei Filofteia Ciobanu. Aceasta solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate şi susţine, în esenţă, că prevederile criticate din Legea nr. 146/1997 sunt "obscure, netransparente şi contradictorii" în raport cu alte articole din cuprinsul acestui act normativ, ceea ce este de natură a crea confuzii în aplicarea lor, consecinţa fiind plata de către justiţiabil a unor taxe judiciare de timbru nedatorate. În acest sens, depune concluzii scrise la dosar.
    6. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, invocă atât jurisprudenţa Curţii Constituţionale, concretizată, spre exemplu, prin deciziile nr. 627 din 12 iunie 2012 sau nr. 16 din 16 ianuarie 2014, cât şi jurisprudenţa în materie a Curţii Europene a Drepturilor Omului.

                               CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    7. Prin Încheierea din 25 iunie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 2.008/1/2013, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a "prevederilor Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu excepţia art. 15-17^2 şi art. 21-30 din acest act normativ". Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Filofteia Ciobanu cu ocazia examinării recursurilor declarate de aceasta împotriva încheierilor de şedinţă din 9 mai 2012, respectiv 31 mai 2012, precum şi împotriva sentinţei civile nr. 138/F din 14 iunie 2012, pronunţate de Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal.
    8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate "încalcă grav principiul garanţiei dreptului material în sine, şi anume dreptul instituit de Parlament de a i se judeca justiţiabilului cauza fără plata de taxe, inclusiv în căile de atac". Apreciază că această împrejurare conduce la constrângerea efectuării unei plăţi anticipate şi nedatorate a taxei judiciare de timbru pentru cereri privind repunerea omului vătămat în postul profesional din care a fost ilegal înlăturat şi plata drepturilor salariale cuvenite. Prin această modalitate, consideră că este încălcată dreptatea, ca valoare supremă şi garanţia ei, deoarece este vădit nedrept ca justiţiabilul să plătească anticipat taxe judiciare de timbru nedatorate, pentru cererile exceptate prin lege de la plata acestora.
    9. Autoarea susţine, de asemenea, că prin "soluţionarea cererii de ajutor public judiciar, fără citarea părţilor, în camera de consiliu, fără a putea expune verbal cauza şi fără ca judecătorii să aibă în vedere temeiurile de fapt şi de drept invocate în susţinerea cererii" sunt încălcate dispoziţiile constituţionale ale art. 1, art. 16 şi accesul liber la justiţie, prin impunerea abuzivă a obligaţiei de timbrare.
    10. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal opinează în sensul caracterului neîntemeiat al excepţiei de neconstituţionalitate şi arată că prevederile legale menţionate nu contravin normelor constituţionale invocate de autoarea excepţiei.
    11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    12. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 191 din 3 aprilie 2014 sau Decizia nr. 1.247 din 22 septembrie 2011, decizii prin care au fost respinse excepţiile de neconstituţionalitate ale prevederilor Legii nr. 146/1997.
    13. Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 15-17^2, art. 21-30 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale. În acest sens, arată că, în ceea ce priveşte reglementarea exercitării accesului liber la justiţie, legiuitorul are posibilitatea să impună anumite condiţii de formă, ţinând de natura şi de exigenţele administrării justiţiei, fără însă ca aceste condiţionări să aducă atingere substanţei dreptului sau să îl lipsească de efectivitate. Invocă, astfel, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (a se vedea, Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit al Marii Britanii, 1985, paragraful 57), prin care s-a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiţie este aceea că nu este un drept absolut. Astfel, acest drept, care cere prin însăşi natura sa o reglementare din partea statului, poate fi subiectul unor limitări, atât timp cât nu este atinsă însăşi substanţa sa.
    14. De asemenea, arată că potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, justiţiabilii pot obţine scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări de la plata taxelor judiciare de timbru. Împotriva încheierii prin care se respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar cel interesat poate face cerere de reexaminare, în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii, cerere ce se soluţionează în camera de consiliu de un alt complet. Avocatul Poporului arată, totodată, că judecarea cererii privind acordare a ajutorului public judiciar nu vizează fondul cauzei şi nu presupune, în mod necesar, dezbateri contradictorii.
    15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit.d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost reţinut de instanţa de judecată în dispozitivul încheierii de sesizare, îl constituie prevederile Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu excepţia art. 15-17^2 şi ale art. 21-30 din acest act normativ, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare. Curtea reţine că, în concret, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 1-14 şi art. 18-20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.
    18. Curtea constată că Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru a fost abrogată prin art. 58 lit.a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80 din 26 iunie 2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013. De asemenea, conform art. 55 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă, "Pentru cererile şi acţiunile introduse până la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, timbrul judiciar se aplică, respectiv taxele judiciare de timbru se stabilesc şi se plătesc în cuantumul prevăzut de legea în vigoare la data introducerii lor".
    19. În legătură cu examinarea unor texte de lege ce nu mai sunt în vigoare, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, nuanţând interpretarea sintagmei "în vigoare" din cuprinsul art. 29 din Legea nr. 47/1992, text care circumstanţiază controlul de constituţionalitate numai la legile şi ordonanţele în vigoare, Curtea Constituţională a reţinut că acest control vizează "dispoziţiile aplicabile cauzei, chiar dacă acestea nu mai sunt în vigoare", dar ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. O astfel de soluţie a fost justificată prin faptul că, deşi abrogată, "legea civilă poate ultraactiva în unele situaţii, potrivit principiului «tempus regit actum»". Astfel, deşi nu mai sunt în vigoare, prevederile de lege criticate îşi produc în continuare efectele juridice, fiind aplicabile cauzei, iar în aceste condiţii, Curtea are competenţa de a controla constituţionalitatea acestora.
    20. Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate consideră că textele de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) potrivit cărora "România este un stat de drept, democratic şi social", art. 16 privind egalitatea în drepturi şi art. 21 care consacră accesul liber la justiţie.
    21. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, în jurisprudenţa sa constantă, Curtea a reţinut că din perspectiva obligaţiei timbrării acţiunilor în justiţie, accesul liber la justiţie, consacrat de art. 21 din Constituţie, nu înseamnă gratuitate. Nicio dispoziţie constituţională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. Regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiţie sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituţie, cetăţenii sunt obligaţi să contribuie prin impozite şi taxe, stabilite în condiţiile legii.
    22. De asemenea, Curtea a reţinut că atât obligaţia de plată a taxelor judiciare de timbru, cât şi excepţiile stabilite de lege se aplică deopotrivă tuturor cetăţenilor aflaţi în situaţii identice, precum şi tuturor litigiilor de aceeaşi natură, neexistând discriminări sau privilegii contrare dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie. Totodată, instanţa de contencios constituţional a statuat că, plata taxelor judiciare de timbru fiind o condiţie legală pentru începerea proceselor civile, obligaţia la plata anticipată a acestor taxe (în unele cazuri până la un termen ulterior, stabilit de instanţa judecătorească) este justificată, ca şi sancţiunea anulării acţiunii sau cererii, în caz de neplată a acestora. De altfel, contribuţia justiţiabilului poate fi recuperată la cererea acestuia, în temeiul art. 453 din Codul de procedură civilă, de la partea care cade în pretenţii. Aşadar, regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Totodată, potrivit prevederilor art. 90 din Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată), cel care nu este în măsură să facă faţă cheltuielilor pe care le presupune declanşarea şi susţinerea unui proces civil, fără a primejdui propria sa întreţinere sau a familiei sale, poate beneficia de asistenţă judiciară, în condiţiile legii speciale privind ajutorul public judiciar.
    23. În ceea ce priveşte critica autoarei excepţiei de neconstituţionalitate referitoare la faptul că, în mod ilegal, instanţa de judecată a timbrat cererea sa de revizuire (ce reprezintă o cale de atac şi care, potrivit legii, este scutită de la plata taxei judiciare de timbru), Curtea subliniază faptul că legiuitorul a prevăzut, în cuprinsul art. 15 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, că sunt scutite de taxe judiciare de timbru acţiunile şi cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, referitoare, printre altele, la încheierea, executarea şi încetarea contractului individual de muncă, orice drepturi care decurg din raporturi de muncă, stabilirea impozitului pe salarii, drepturile decurgând din executarea contractelor colective de muncă şi cele privind soluţionarea conflictelor colective de muncă, precum şi executarea hotărârilor pronunţate în aceste litigii. În speţa de faţă, Curtea apreciază că nu se poate reţine neconstituţionalitatea vreunei prevederi legale referitoare la timbrare sau excepţiile de la timbrarea acţiunilor sau cererilor formulate în justiţie, deoarece critica autoarei vizează, de fapt, modalitatea incorectă, în opinia sa, de aplicare a prevederilor legale incidente cauzei, împrejurare ce nu relevă vreun viciu de neconstituţionalitate, fiind atributul instanţei de judecată stabilirea cadrului legislativ aplicabil cauzei concrete deduse judecăţii, Ca atare, aceste aspecte nu intră în sfera de competenţă a instanţei de contencios constituţional.
    24. În ceea ce priveşte modalitatea de soluţionare a cererii de acordare a ajutorului public judiciar, Curtea reţine că art. 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă prevede că asupra cererii de ajutor public judiciar instanţa se pronunţă, fără citarea părţilor, prin încheiere motivată dată în camera de consiliu, iar împotriva încheierii prin care se respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar cel interesat poate face cerere de reexaminare, în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii. În acest context, Curtea, spre exemplu prin Decizia nr. 385 din 24 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 21 iunie 2011, a constatat că "judecarea cererii privind acordarea ajutorului public judiciar nu vizează fondul cauzei şi nu presupune în mod necesar dezbateri contradictorii. Prin această reglementare legiuitorul a avut în vedere instituirea unei proceduri simple şi operative de soluţionare a acestei cereri, astfel încât sunt justificate, din considerente de celeritate, judecarea în camera de consiliu, fără citarea părţilor, şi inexistenţa căii de atac a recursului la o instanţă superioară. Totodată, în soluţionarea cererii nu este necesară administrarea tuturor mijloacelor de probă reglementate de Codul de procedură civilă, deoarece judecarea se face pe baza unor criterii obiective ce pot fi probate prin înscrisuri. Faptul că judecarea cererii de reexaminare se face de către magistraţii aceleiaşi instanţe nu este de natură să aducă atingere dreptului la un tribunal imparţial şi dreptului la apărare."

    25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

                        CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                            În numele legii
                               DECIDE:

    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Filofteia Ciobanu în Dosarul nr. 2.008/1/2013 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 1-14 şi art. 18-20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 7 aprilie 2016.

               PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                        AUGUSTIN ZEGREAN

                       Magistrat-asistent,
                       Ingrid Alina Tudora

                               ----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIE nr. 194 din 7 aprilie 2016

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ DECIZIE nr. 194 din 7 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1-14 şi art. 18-20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIE nr. 194 din 7 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1-14 şi art. 18-20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru