Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 192 din 6 martie 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 141 alin. 1 teza finala din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 247 din 12 aprilie 2012
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincã.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 141 alin. 1 teza finalã din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Alex Mihail Goloşoiu în Dosarul nr. 3.117/308/2010/a1 (nr. în format vechi 1.804/2011) al Tribunalului Mureş - Secţia penalã şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 393D/2011.
La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 424D/2011, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 141 alin. 1 teza finalã din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Ioan Popovici în Dosarul nr. 7.421/314/2008 al Judecãtoriei Suceava.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispoziţiile art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, nu se opune conexãrii dosarelor.
Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 424D/2011 la Dosarul nr. 393D/2011, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, sens în care face trimitere la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin Decizia penalã nr. 93/R din 25 februarie 2011 şi Încheierea din 23 februarie 2011, pronunţate în dosarele nr. 3.117/308/2010/a1 (nr. în format vechi 1.804/2011) şi nr. 7.421/314/2008, Tribunalul Mureş - Secţia penalã şi Judecãtoria Suceava au sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 141 alin. 1 teza finalã din Codul de procedurã penalã.
Excepţia a fost ridicatã de Alex Mihail Goloşoiu şi, respectiv, Ioan Popovici, în dosarele de mai sus care au ca obiect soluţionarea unor cauze penale în care s-au dispus mãsuri preventive.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã prevederile legale sunt neconstituţionale, deoarece lipsa unei cãi de atac în cazul respingerii cererii şi posibilitatea exercitãrii recursului în cazul în care cererea a fost admisã afecteazã dublul grad de jurisdicţie şi "principiul egalitãţii armelor" ca o componentã a procesului echitabil. Totodatã, se creeazã o diferenţiere nejustificatã între inculpaţi în funcţie de mãsura dispusã de instanţã, unii dintre aceştia având la îndemânã calea de atac a recursului, iar cei cãrora li s-a respins revocarea, înlocuirea sau încetarea de drept a mãsurii preventive nebeneficiind de o asemenea posibilitate.
Tribunalul Mureş - Secţia penalã opineazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Judecãtoria Suceava opineazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru aşi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 141 alin. 1 teza finalã cu denumirea marginalã Calea de atac împotriva încheierii pronunţate de instanţã în cursul judecãţii privind mãsurile preventive din Codul de procedurã penalã, care au urmãtorul conţinut: "Încheierea datã în primã instanţã şi în apel, prin care se dispune luarea unei mãsuri preventive, revocarea, înlocuirea sau încetarea de drept a mãsurii preventive, precum şi împotriva încheierii prin care se dispune menţinerea arestãrii preventive, poate fi atacatã separat, cu recurs, de procuror sau de inculpat, în termen de 24 de ore de la pronunţare, pentru cei prezenţi, şi de la comunicare, pentru cei lipsã. Încheierea prin care prima instanţã sau instanţa de apel respinge cererea de revocare, înlocuire sau încetare de drept a mãsurii preventive nu este supusã niciunei cãi de atac."
Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin cã prevederile legale menţionate încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 16 referitor la Egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 referitor la Accesul liber la justiţie, art. 24 referitor la Dreptul la apãrare şi art. 53 referitor la Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, precum şi dispoziţiile art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale referitor la Dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului sãu din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronunţãrii Deciziei nr. 1.284 din 14 octombrie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 724 din 29 octombrie 2010, Curtea Constituţionalã a statuat cã încheierile, ca specie de hotãrâri judecãtoreşti pronunţate în cursul procesului, dar prin care nu se soluţioneazã fondul cauzei, nu pot fi atacate, de regulã, decât odatã cu hotãrârile judecãtoreşti care soluţioneazã fondul cauzei, care sunt, potrivit dreptului nostru procesual penal, sentinţele şi deciziile. Stabilind, prin art. 3851 alin. 2 din Codul de procedurã penalã, cã încheierile pot fi atacate cu recurs numai odatã cu sentinţa sau cu decizia atacatã, legiuitorul a acţionat în limitele competenţei sale, prevãzute de art. 61 alin. (1) şi art. 126 alin. (1) din Constituţie. Regula exercitãrii cãilor de atac împotriva încheierilor numai odatã cu hotãrârea prin care s-a soluţionat fondul cauzei se impune pentru asigurarea desfãşurãrii procesului cu celeritate, într-un termen rezonabil, exigenţã recunoscutã cu valoare de principiu atât în sistemul nostru constituţional, cât şi în Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, care consacrã la art. 6 paragraful 1 dreptul oricãrei persoane "la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale". Sub acest aspect, prin posibilitatea exercitãrii cãilor de atac împotriva hotãrârilor judecãtoreşti, prin care se soluţioneazã fondul cauzei, este asigurat accesul liber la justiţie. Faptul cã încheierea prin care se respinge cererea de revocare a mãsurii arestãrii preventive nu este supusã niciunei cãi de atac se explicã, pe de o parte, prin necesitatea de a evita o prelungire abuzivã a procesului, iar pe de altã parte, prin aceea cã ea poate fi atacatã cu recurs odatã cu hotãrârea prin care s-a soluţionat fondul cauzei.
Deoarece pânã în prezent nu au intervenit elemente noi de naturã sã justifice schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele deciziei mai sus menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 141 alin. 1 teza finalã din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Alex Mihail Goloşoiu în Dosarul nr. 3.117/308/2010/a1 (nr. în format vechi 1.804/2011) al Tribunalului Mureş - Secţia penalã şi de Ioan Popovici în Dosarul nr. 7.421/314/2008 al Judecãtoriei Suceava.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 6 martie 2012.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
