Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 192 din 28 februarie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 208 alin. 1 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 233 din 26 martie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 208 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Constanţa Dragomir în Dosarul nr. 11.927/302/2006 al Judecãtoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilã, întrucât critica vizeazã probleme de aplicare a legii.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 4 septembrie 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 11.927/302/2006, Judecãtoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 208 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Constanţa Dragomir.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã dispoziţiile art. 208 alin. 1 din Codul de procedurã civilã contravin prevederilor constituţionale şi convenţionale referitoare la dreptul la un proces echitabil, întrucât nu impun obligativitatea citãrii pãrţilor la continuarea expertizei, atunci când o astfel de continuare nu a fost prevãzutã în faza iniţialã. Aceastã împrejurare este de naturã sã încalce "egalitatea de arme" între pãrţi şi deci sã nesocoteascã dreptul acestora la un proces echitabil.
Judecãtoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, arãtând cã dispoziţiile art. 208 alin. 1 din Codul de procedurã civilã se referã la toate fazele efectuãrii expertizei dispuse de cãtre instanţã.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul aratã cã excepţia de neconstituţionalitate are ca obiect omisiunea legiuitorului de a prevedea obligaţia expertului de a cita pãrţile şi în situaţia în care lucrarea de la faţa locului efectuatã în baza prevederilor art. 209 alin. 1 din Codul de procedurã civilã necesitã mai multe convocãri. Or, întrucât autorul criticii vizeazã completarea prevederilor menţionate, cererea sa este contrarã dispoziţiilor <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , urmând a fi respinsã ca inadmisibilã.
Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, textele de lege criticate reprezentând o garanţie a dreptului la un proces echitabil.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 208 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, care au urmãtorul conţinut: "Dacã pentru expertizã este nevoie de o lucrare la faţa locului, ea nu poate fi fãcutã decât dupã citarea pãrţilor prin carte poştalã recomandatã, cu dovada de primire, arãtând zilele şi orele când începe şi continuã lucrarea. Dovada de primire va fi alãturatã lucrãrii expertului."
Autorul excepţiei susţine cã dispoziţiile de lege criticate încalcã prevederile constituţionale ale art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, coroborate cu prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, privind dreptul persoanei la un proces echitabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã textul de lege criticat instituie obligaţia expertului de a cita pãrţile atunci când, pentru efectuarea expertizei, instanţa a dispus o deplasare la faţa locului. Citarea pãrţilor la efectuarea acestui act procedural constituie o garanţie a dreptului de apãrare a acestora, întrucât, fiind prezente la locul expertizei, pot oferi lãmuririle necesare şi pot cere expertului sã facã toate constatãrile legate de obiectivele fixate pentru expertizã. Potrivit textului de lege criticat, obligaţia citãrii incumbã expertului atât cu privire la zilele în care începe lucrarea, cât şi cu privire la cele în care aceasta continuã. Prin urmare, pãrţile vor fi citate ori de câte ori este necesarã deplasarea la faţa locului în vederea întocmirii expertizei.
Curtea constatã cã dispunerea efectuãrii expertizei, precum şi modalitatea în care aceasta se realizeazã, în funcţie de necesitatea sau nu a unei lucrãri la faţa locului, cu toate consecinţele ce decurg sub aspectul citãrii pãrţilor, sunt probleme ce ţin exclusiv de competenţa instanţei judecãtoreşti, singura în mãsurã sã încuviinţeze o atare probã dacã socoteşte cã poate contribui la dezlegarea pricinii.
Astfel, analizând motivele invocate de autorul excepţiei de neconstituţionalitate în susţinerea criticii sale, Curtea observã cã acestea nu reprezintã veritabile argumente de neconstituţionalitate, ci vizeazã modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 208 alin. 1 din Codul de procedurã civilã de cãtre instanţa judecãtoreascã. Or, potrivit <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta se pronunţã numai asupra constituţionalitãţii actelor cu privire la care a fost sesizatã, fãrã a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului, astfel încât excepţia de neconstituţionalitate urmeazã a fi respinsã ca inadmisibilã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 208 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Constanţa Dragomir în Dosarul nr. 11.927/302/2006 al Judecãtoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 28 februarie 2008.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
