Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 190 din 12 februarie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 9 alin. (4) din Regulamentul-cadru de organizare si functionare a consiliilor locale, aprobat prin Ordonanta Guvernului nr. 35/2002
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 213 din 2 aprilie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (4) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, aprobat prin <>Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002 , excepţie ridicatã de Claudiu Traian Druia şi Ioan Clinciu în Dosarul nr. 4.584/62/2008 al Tribunalului Braşov - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi fiscal, cauzã ce face obiectul Dosarului nr. 2.000D/2008 al Curţii Constituţionale.
La apelul nominal rãspunde autorul excepţiei Claudiu Traian Druia, personal, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 2.691D/2008, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicatã de Fabian Laurenţiu Drocan în Dosarul nr. 4863.2/101/2008 al Tribunalului Mehedinţi - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea, vãzând identitatea de obiect a celor douã cauze, din oficiu, pune în discuţie problema conexãrii acestora.
Partea prezentã şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu propunerea de conexare a cauzelor.
Curtea, în temeiul art. 14 şi al <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 2.691D/2008 la Dosarul nr. 2.000D/2008, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul pãrţii prezente, care susţine admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, reiterând pe scurt argumentele invocate în scris.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiatã, indicând în acest sens <>Decizia nr. 369/2005 a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 29 septembrie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 4.584/62/2008, Tribunalul Braşov - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (4) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, aprobat prin <>Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002 .
Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de Claudiu Traian Druia şi Ioan Clinciu într-o cauzã de contencios administrativ având ca obiect o acţiune în anulare a unui act administrativ.
Prin Încheierea din 8 decembrie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 4863.2/101/2008, Tribunalul Mehedinţi - Secţia comercialã şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate.
Excepţia a fost ridicatã de Fabian Laurenţiu Drocan într-o cauzã având ca obiect soluţionarea unei cereri de revizuire a unei sentinţe civile.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, având un conţinut asemãnãtor, autorii acesteia susţin cã dispoziţiile <>art. 9 alin. (4) teza finalã din Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002 , potrivit cãrora hotãrârile nr. 1-4 ale consiliului local au caracter constatator, nu produc efecte juridice şi nu pot forma obiectul unor acţiuni în justiţie, încalcã liberul acces la justiţie şi îngrãdesc dreptul de a fi ales, în mãsura în care aceste hotãrâri au efecte negative, în sensul cã sunt hotãrâri de invalidare a unor mandate de consilieri locali nou-aleşi. În plus, în opinia autorului excepţiei invocate în Dosarul nr. 2.691D/2008, hotãrârea nr. 3, de declarare a consiliului local ca legal constituit, "nu poate avea prin implicaţiile sale juridice doar un efect constatator, din moment ce, de la adoptare, produce efectul începerii funcţionãrii consiliului local", cu toate atribuţiile sale. Este necesar ca, în temeiul art. 52 din Constituţie, aceste hotãrâri sã poatã fi cenzurate de cãtre instanţele de contencios administrativ, mai ales în situaţia în care şedinţa de constituire a consiliului local este nelegalã.
Tribunalul Braşov - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi fiscal apreciazã cã textul de lege criticat "vine în contradicţie cu prevederile <>art. 31^1 din Legea nr. 215/2001 , încãlcând principiul accesului la justiţie, atâta vreme cât nu permite contestarea în instanţã a hotãrârii, indiferent dacã este de validare sau de invalidare." Mai menţioneazã cã doar în ipoteza hotãrârilor de validare a mandatului de consilier local acestea nu produc efecte juridice, sens în care aminteşte <>Decizia nr. 18 din 20 ianuarie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 din 28 martie 2005. În ipoteza în care, însã, unii candidaţi sunt invalidaţi, nu se poate aprecia ca lipsitã de efecte juridice hotãrârea de invalidare, respectiv hotãrârea nr. 4.
Tribunalul Mehedinţi - Secţia comercialã şi de contencios administrativ opineazã în sensul netemeiniciei excepţiei de neconstituţionalitate.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile <>art. 9 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, sunt constituţionale, indicând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 9 alin. (4) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, aprobat prin <>Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 2 februarie 2002. Aceste prevederi se aflã în cap. II, intitulat "Organizarea consiliului local", secţiunea 1 - "Preşedintele de şedinţã", şi au urmãtorul conţinut:
"(4) Hotãrârile nr. 1-4 se semneazã de preşedintele de vârstã şi de cei 2 asistenţi ai acestuia şi se contrasemneazã de secretar. Aceste hotãrâri au caracter constatator. Ele nu produc efecte juridice, neputând forma obiectul unor acţiuni în justiţie."
În opinia autorilor excepţiei, dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor art. 21 - Accesul liber la justiţie, ale art. 37 alin. (1) care reglementeazã condiţiile pentru exercitarea dreptului de a fi ales şi ale art. 52 alin. (1) din Constituţie, referitoare la dreptul persoanei vãtãmate de o autoritate publicã.
Analizând dispoziţiile art. 9 alin. (4) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, aprobat prin <>Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002 , Curtea reţine cã, potrivit acestora, anumite acte premergãtoare constituirii consiliului local, şi anume hotãrârea nr. 1 - pentru alegerea membrilor comisiei de validare a alegerilor consilierilor locali, hotãrârea nr. 2 - de consemnare a rezultatului validãrii mandatelor de consilieri locali, hotãrârea nr. 3 - de declarare a consiliului local ca legal constituit şi hotãrârea nr. 4 - de consemnare a rezultatului alegerii preşedintelui de şedinţã a consiliului local, reprezintã hotãrâri cu caracter constatator, care nu produc efecte juridice şi nu pot forma obiectul unor acţiuni în justiţie. În opinia autorilor excepţiei, acest text de lege încalcã liberul acces la justiţie, dreptul de a fi ales şi dreptul persoanei vãtãmate de o autoritate publicã de a se adresa instanţei de contencios administrativ.
Curtea constatã cã a mai examinat constituţionalitatea dispoziţiilor de lege criticate, iar prin <>Decizia nr. 18 din 20 ianuarie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 din 28 martie 2005, respingând excepţia, a reţinut cã "hotãrârile despre care s-a fãcut menţiune nu întrunesc condiţiile pentru declanşarea unei acţiuni în contencios administrativ, deoarece nu produc efecte juridice, ele având doar rolul de a constata parcurgerea unor proceduri prevãzute de lege".
Curtea reţine, totodatã, cã în ce priveşte constituirea consiliilor locale, reglementãrile în aceastã materie au suferit mai multe modificãri, la nivel de lege organicã. Astfel, <>Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 - lege organicã -, în cap. II secţiunea 1, reglementeazã o serie de dispoziţii cu privire la "Constituirea consiliului local", care, de la data adoptãrii, au suferit unele modificãri şi completãri. Dintre acestea sunt de semnalat:
- art. 30, referitor la şedinţele de constituire a consiliilor locale, astfel cum a fost modificat prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 20/2008 privind unele mãsuri pentru organizarea şi desfãşurarea alegerilor pentru autoritãţile administraţiei publice locale şi <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 66/2008 pentru modificarea şi completarea <>Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a <>Legii nr. 334/2006 privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, precum şi pentru modificarea <>Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, a <>Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a <>Legii nr. 394/2004 privind Statutul aleşilor locali;
- art. 31, referitor la alegerea comisiei de validare, activitatea acesteia de examinare a legalitãţii alegerii fiecãrui consilier şi prezentarea propunerilor de validare sau invalidare a mandatelor, astfel cum a fost modificat prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 20/2008 ;
- art. 31^1, care prevede posibilitatea ca hotãrârea de validare sau invalidare a mandatelor sã poatã fi atacatã de cei interesaţi la instanţa de contencios administrativ, text introdus prin <>art. III pct. 4 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 20/2008 ;
- art. 34, referitor la depunerea jurãmântului, dupã validare, în şedinţa de constituire a consiliului local. Constituirea consiliului local se constatã prin hotãrâre, adoptatã cu votul majoritãţii consilierilor locali validaţi;
- art. 35, care prevede cã dupã declararea ca legal constituit, consiliul local alege dintre membrii sãi, prin hotãrâre adoptatã cu votul deschis al majoritãţii consilierilor locali în funcţie, un preşedinte de şedinţã, pe o perioadã de cel mult 3 luni, care va conduce şedinţele consiliului şi va semna hotãrârile adoptate de acesta.
Dintre hotãrârile care se adoptã în procesul de constituire a consiliului local, legea prevede cã poate fi atacatã cu acţiunea în justiţie, conform art. 21 din Legea fundamentalã, doar hotãrârea de validare sau invalidare a mandatelor; în acest caz, se poate pune problema încãlcãrii unui drept electoral sau a unui interes legitim.
Aşa fiind, rezultã cã legislaţia în vigoare aplicabilã în privinţa hotãrârilor de validare sau de invalidare a mandatelor de consilier local prevede posibilitatea atacãrii lor în justiţie. Cu toate acestea, unele aspecte ce ţin de corelarea legislaţiei în vigoare într-un anumit domeniu, pe de o parte, precum şi actul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor de lege incidente în cadrul soluţionãrii cauzelor, pe de altã parte, nu intrã în sfera contenciosului constituţional, fiind de competenţa autoritãţii legiuitoare sau, dupã caz, a instanţelor judecãtoreşti. Pronunţându-se asupra acestor aspecte, Curtea ar încãlca prevederile Legii fundamentale privind rolul Parlamentului de unicã autoritate legiuitoare a ţãrii sau pe cele referitoare la instanţele judecãtoreşti, precum şi atribuţiile şi rolul Curţii Constituţionale, de garant al supremaţiei Constituţiei.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (4) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, aprobat prin <>Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002 , excepţie ridicatã de Claudiu Traian Druia şi Ioan Clinciu în Dosarul nr. 4.584/62/2008 al Tribunalului Braşov - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi fiscal şi de Fabian Laurenţiu Drocan în Dosarul nr. 4863.2/101/2008 al Tribunalului Mehedinţi - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 12 februarie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
