Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 189 din 31 martie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor titlului VII - Accize din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal si ale art. 190 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala
Ioan Vida - preşedinte Nicolae Cochinescu - judecãtor Aspazia Cojocaru - judecãtor Constantin Doldur - judecãtor Acsinte Gaspar - judecãtor Kozsokar Gabor - judecãtor Petre Ninosu - judecãtor Ion Predescu - judecãtor Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor Aurelia Popa - procuror Benke Karoly - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor titlului VII şi ale <>art. 246 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicatã de Florin Brîncuş în Dosarul nr. 8.039/CV/2003 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a pentru conflicte de muncã şi litigii de muncã. La apelul nominal se prezintã autorul excepţiei, personal şi asistat de avocat, lipsã fiind cealaltã parte, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã. Reprezentantul autorului excepţiei aratã cã, prin excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, criticã modalitatea de adoptare a Codului fiscal, ca lege ordinarã, şi nu ca lege organicã. Se mai apreciazã cã instanţa de judecatã a schimbat conţinutul excepţiei ridicate datoritã unei greşite aplicãri a dispoziţiilor <>Legii nr. 47/1992 , astfel încât excepţia, care iniţial privea codul fiscal în ansamblul sãu, deci cuprindea o criticã de neconstituţionalitate extrinsecã, a fost redusã numai la dispoziţiile titlului VII şi ale art. 245 din Codul fiscal. Prin urmare, se solicitã judecarea excepţiei de cãtre Curtea Constituţionalã astfel cum a fost ridicatã în faţa instanţei de judecatã. Având în vedere aceste argumente, se apreciazã cã dispoziţiile art. 245 din codul fiscal cuprind norme penale, iar adoptarea Codului fiscal ca lege ordinarã este neconstituţionalã, întrucât art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituţie prevede cã astfel de reglementãri sunt exclusiv rezervate domeniului legii organice. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât dispoziţiile cu care a fost sesizatã Curtea nu reglementeazã infracţiuni şi, în consecinţã, textul art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituţie nu are incidenţã în cauzã. De asemenea, se apreciazã cã modul în care instanţa de judecatã a sesizat Curtea Constituţionalã este corect, fiind în conformitate cu dispoziţiile <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 , întrucât numai dispoziţiile legale cu care a fost sesizatã Curtea au legãturã cu soluţionarea cauzei. Se mai susţine cã dispoziţiile art. 245 din Codul fiscal, direct vizate în critica de neconstituţionalitate, reglementeazã infracţiuni şi nu au legãturã cu cauza, obiectul acesteia fiind soluţionarea recursului împotriva unei sentinţe prin care s-a respins plângerea formulatã împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele: Prin Încheierea din 26 august 2004, pronunţatã în Dosarul nr. 8.039/CV/2003, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a pentru conflicte de muncã şi litigii de muncã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor titlului VII şi ale <>art. 246 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicatã de Florin Brîncuş într-o cauzã având ca obiect soluţionarea recursului împotriva unei sentinţe prin care s-a respins plângerea formulatã împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii. Prin aceeaşi încheiere, instanţa, conform dispoziţiilor <>art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , a respins ca inadmisibilã excepţia de neconstituţionalitate privind celelalte articole ale <>Legii nr. 571/2003 , constatând cã acestea nu au legãturã cu cauza. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine cã dispoziţiile <>Legii nr. 571/2003 contravin prevederilor constituţionale ale art. 73 alin. (3) lit. h) şi ale <>art. 76 alin. (1). În acest sens, se aratã cã "Legea nr. 571/2003 , la art. 245, stabileşte infracţiuni în legãturã cu regimul produselor supuse accizelor armonizate" şi, "ori de câte ori o lege conţine o normã penalã, ea trebuie adoptatã ca lege organicã, în condiţiile prevãzute de art. 76 alin. (1) din Constituţia României, şi nu ca lege ordinarã". Astfel, se considerã cã, "adoptându-se de cãtre cele douã Camere <>Legea nr. 571/2003 privind codul fiscal ca lege ordinarã, au fost încãlcate prevederile art. 76 alin. (1) din Constituţie, întreaga lege fiind neconstituţionalã". Totodatã, în subsidiar, se mai susţine: "Constituţia prevede majoritatea necesarã pentru adoptarea diferitelor legi, în funcţie de conţinutul acestora, legi ordinare, respectiv legi organice, iar depãşirea majoritãţii necesare prevãzute pentru adoptarea unei legi ordinare, pânã la nivelul cerut pentru adoptarea unei legi organice, nu este de naturã ca, dupã numãrul de voturi întrunit, sã conducã la schimbarea naturii legii respective din lege ordinarã în lege organicã". Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a pentru conflicte de muncã şi litigii de muncã, formulându-şi opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate, considerã cã aceasta este neîntemeiatã. În acest sens, instanţa apreciazã cã atât prevederile <>art. 246, cât şi cele ale titlului VII din Legea nr. 571/2003 privind codul fiscal sunt constituţionale, "neconţinând dispoziţii de naturã penalã care sã impunã votarea lor în condiţiile unei legi organice". Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã. În punctul de vedere prezentat, Guvernul aratã cã susţinerea conform cãreia au fost încãlcate dispoziţiile art. 76 alin. (1) din Constituţie este neîntemeiatã, "având în vedere cã atât prevederile art. 246, cât şi ale titlului VII - Accize în integralitatea sa nu constituie reglementãri de natura legii organice, astfel încât nu necesitau adoptarea de cãtre Parlament potrivit procedurii legislative specifice legilor organice". Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate privind dispoziţiile <>art. 246 din Legea nr. 571/2003 este inadmisibilã, având în vedere cã acestea au fost abrogate prin art. 208 lit. j) din Codul de procedurã fiscalã. Cu privire la critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor întregului titlu VII din aceeaşi lege, se apreciazã cã "numai Curtea Constituţionalã poate stabili dacã procedura prin care s-a adoptat şi promulgat legea privind codul fiscal este conformã cu dispoziţiile constituţionale invocate". Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele: Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2) şi ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, cu care instanţa de judecatã a sesizat Curtea Constituţionalã, îl constituie dispoziţiile titlului VII - Accize şi ale <>art. 246 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003. Curtea reţine cã, în conformitate cu prevederile <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 , instanţa, în mod corect, a respins ca inadmisibilã critica de neconstituţionalitate pentru celelalte articole ale <>Legii nr. 571/2003 , apreciind cã acestea nu au legãturã cu cauza dedusã judecãţii. Ulterior datei încheierii de sesizare a Curţii, titlul VII - Accize din codul fiscal a fost modificat şi completat, în mod succesiv, prin <>Ordonanţa Guvernului nr. 83/2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 793 din 27 august 2004, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 494/2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.092 din 24 noiembrie 2004, şi prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 123/2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, toate aceste acte normative intrând în vigoare la data de 1 ianuarie 2005. Curtea observã cã soluţia legislativã iniţialã a fost, în esenţã, menţinutã şi dupã aceste modificãri şi completãri aduse <>Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. În ceea ce priveşte dispoziţiile <>art. 246 din Legea nr. 571/2003 , acestea au fost abrogate prin dispoziţiile <>art. 208 lit. j) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 560 din 24 iunie 2004, în temeiul <>art. II din Legea nr. 174/2004 de aprobare a acesteia, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 din 25 mai 2004. Curtea reţine cã soluţia legislativã reglementatã iniţial de <>art. 246 din Legea nr. 571/2003 a fost preluatã, în esenţã, prin dispoziţiile <>art. 190 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 . Aşadar, prin prezenta decizie, Curtea se va pronunţa asupra constituţionalitãţii dispoziţiilor titlului VII - Accize din <>Legea nr. 571/2003 privind codul fiscal şi ale <>art. 190 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã. Dispoziţiile titlului VII - Accize din Codul fiscal, criticate ca fiind neconstituţionale, reglementeazã regimul şi sfera de aplicare a accizelor, iar art. 190 din Codul de procedurã fiscalã reglementeazã contravenţiile şi sancţiunile la regimul produselor accizabile. Textele constituţionale invocate în susţinerea excepţiei sunt cele ale art. 73 alin. (3) lit. h) şi ale art. 76 alin. (1), acestea având urmãtorul cuprins: - Art. 73 alin. (3) lit. h): "Prin lege organicã se reglementeazã: [...] h) infracţiunile, pedepsele şi regimul executãrii acestora."; - Art. 76 alin. (1): "Legile organice şi hotãrârile privind regulamentele Camerelor se adoptã cu votul majoritãţii membrilor fiecãrei Camere." Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea reţine urmãtoarele: În esenţã, autorul excepţiei de neconstituţionalitate apreciazã cã <>Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, fiind adoptatã ca lege ordinarã, încalcã prevederile constituţionale ale art. 73 alin. (3) lit. h), precum şi pe cele ale art. 76 alin. (1), întrucât art. 245 al legii reglementeazã infracţiuni, vizând, deci, un domeniu aparţinând legii organice. Curtea reţine cã autorul excepţiei nu a atacat la instanţa imediat superioarã încheierea de respingere ca inadmisibilã a excepţiei cu privire la celelalte dispoziţii ale legii. Reţinând cã sesizarea Curţii a fost fãcutã prin încheierea instanţei de judecatã numai în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 246 din codul fiscal care prevedea contravenţii, precum şi cu privire la dispoziţiile titlului VII din codul fiscal intitulat Accize, cuprinzând art. 162 - art. 221, Curtea constatã cã, referitor la aceste texte, autorul excepţiei nu îşi motiveazã critica de neconstituţionalitate, deşi dispoziţiile <>art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 prevãd cã sesizãrile adresate Curţii Constituţionale trebuie motivate. În mod constant, jurisprudenţa Curţii a stabilit cã sesizãrile de neconstituţionalitate adresate Curţii, inclusiv excepţiile, fãrã a fi motivate, trebuie respinse ca inadmisibile, Curtea neputându-se substitui subiectelor îndreptãţite sã o sesizeze, întrucât ar exercita un control din oficiu, ceea ce este contrar sistemului nostru constituţional. De asemenea, Curtea constatã cã nu se poate reţine cã referirea pe care autorul excepţiei o face cu privire la încãlcarea dispoziţiilor art. 73 alin. (3) lit. h) şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţie ar constitui temeiuri pentru constatarea neconstituţionalitãţii art. 246 şi ale titlului VII - Accize din Codul fiscal, întrucât, aşa cum corect a reţinut instanţa de judecatã, aceste texte legale nu au legãturã cu problema reglementãrii infracţiunii prevãzute iniţial la art. 245 din Codul fiscal, în cauzã autorul excepţiei de neconstituţionalitate nefiind trimis în judecatã pentru sãvârşirea unei infracţiuni, ci sancţionat contravenţional. De altfel, Curtea observã cã, prin <>Legea nr. 494/2004 privind aprobarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 83/2004 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, adoptatã de Parlament cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţie, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.092 din 24 noiembrie 2004, s-a prevãzut abrogarea textului art. 245 al Codului fiscal. De asemenea, prin aceeaşi lege, a fost introdus în codul fiscal titlul IX^1 cu denumirea "Infracţiuni".
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin.(1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor titlului VII - Accize din <>Legea nr. 571/2003 privind codul fiscal şi ale <>art. 190 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã, excepţie ridicatã de Florin Brîncuş în Dosarul nr. 8.039/CV/2003 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a pentru conflicte de muncã şi litigii de muncã. Definitivã şi general obligatorie. Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 31 martie 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent, Benke Karoly -----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
