Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 188 din 2 aprilie 2013 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 119/2007 privind masurile pentru combaterea intarzierii executarii obligatiilor de plata rezultate din contracte intre profesionisti
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 357 din 17 iunie 2013
Augustin Zegrean - preşedinte
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Fabian Niculae - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligaţiilor de plată rezultate din contracte între profesionişti, excepţie ridicată de Societatea Comercială Comat Mureş - S.A. din Târgu Mureş în Dosarul nr. 8.305/320/2012 al Judecătoriei Târgu Mureş şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 64D/2013.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului reprezentantului Ministerului Public care, menţionând jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 304 din 27 martie 2012, pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
Prin Ordonanţa nr. 8.965 din 4 decembrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 8.305/320/2012, Judecătoria Târgu Mureş a sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligaţiilor de plată rezultate din contracte între profesionişti.
Excepţia a fost invocată de Societatea Comercială Comat Mureş - S.A. din Târgu Mureş într-un dosar având ca obiect emiterea unei somaţii de plată.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că actul normativ criticat este neconstituţional prin aceea că procedura expeditivă reglementată de acesta este menită să se desfăşoare cu maximă celeritate, cu favorizarea certă a creditorului unei obligaţii, care îl pune într-un vădit avantaj procesual faţă de debitor prin suprimarea căilor şi modalităţilor prin care debitorul ar fi putut să îşi construiască o apărare eficace şi ar fi putut beneficia de imparţialitatea judecătorului.
Totodată, autoarea arată că în cadrul procedurii instituite de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2007 debitorul nu poate uza de căile de atac ordinare şi extraordinare împotriva unei ordonanţe de plată, astfel cum se întâmplă în procedura de drept comun. De asemenea, se mai susţine că cererea în anulare se soluţionează de aceeaşi instanţă care a emis ordonanţa de plată, prin aceasta fiind eliminată condiţia esenţială de imparţialitate cerută de desfăşurarea unui proces echitabil. În opinia autoarei excepţiei, ordonanţa de urgenţă criticată îl cenzurează pe debitor în dreptul de a se apăra, de a propune probe şi a ridica excepţii, debitorul având dreptul la o poziţie pasivă.
În fine, se susţine că prin ultima frază a alin. (4) al art. 7 din ordonanţa de urgenţă se instituie prezumţia vinovăţiei debitorului, concomitent cu prezumţia de temeinicie a poziţiei creditorului, prin interpretarea tăcerii debitorului. Or, această interpretare este contrară inviolabilităţii libertăţii de exprimare, aşa cum este consacrată prin art. 30 alin. (1) din Constituţie. Nicio procedură legală nu poate obliga pe cineva să transmită informaţii pe care nu doreşte să le transmită.
Judecătoria Târgu Mureş consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2007 instituind toate garanţiile procedurale atât pentru debitor, cât şi pentru creditor, care sunt de natură să asigure accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligaţiilor de plată rezultate din contracte între profesionişti, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 31 octombrie 2007, şi aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 118/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 2 iunie 2008.
Curtea observă faptul că ordonanţa de urgenţă a fost abrogată prin dispoziţiile art. 83 lit. i) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, dar, având în vedere considerentele şi soluţia Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a se pronunţa prin prezenta decizie asupra dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2007, astfel cum a fost sesizată.
În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil şi art. 30 alin. (1) privind libertatea de exprimare, precum şi dispoziţiilor art. 10 privind libertatea de exprimare din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor legale criticate, prin raportare la critici asemănătoare, în sensul constituţionalităţii acestora.
Astfel, prin Decizia nr. 304 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 28 mai 2012, Curtea a statuat că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2007 a fost adoptată pentru a stabili măsuri pentru combaterea întârzierii executării obligaţiilor de plată asumate prin contracte comerciale şi pentru stabilirea unei proceduri simplificate de soluţionare a acţiunilor în justiţie având ca obiect asemenea obligaţii. Or, potrivit art. 126 din Constituţie, competenţa instanţelor de judecată şi procedura în faţa acestora se stabilesc prin lege, precum ordonanţa de urgenţă criticată.
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2007 nu cuprinde dispoziţii contrare accesului liber la justiţie şi dreptului părţilor la un proces echitabil şi nici egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, ci, dimpotrivă, instituie toate garanţiile procedurale pentru ca atât creditorul, cât şi debitorul să beneficieze de acestea. Într-adevăr, ordonanţa de urgenţă are în vedere necesitatea soluţionării cu operativitate a litigiilor între profesionişti, şi anume ca întreaga procedură referitoare la cererea privind creanţa de plată să nu poată depăşi 90 de zile de la data introducerii cererii creditorului. Însă faptul că ordonanţa de plată irevocabilă constituie titlu executoriu nu încalcă drepturile debitorului, care a avut posibilitatea să îşi formuleze apărările şi să administreze orice probă prin parcurgerea fazelor de judecată reglementate de actul normativ, precum şi prin posibilitatea formulării contestaţiei la executare, potrivit dreptului comun.
De altfel, prin instituirea obligativităţii întâmpinării, potrivit art. 7 din ordonanţa de urgenţă, se asigură de plano echilibrul procesual al părţilor în litigiu, reclamantul având posibilitatea de a cunoaşte apărările pârâtului, precum şi probele utilizate în susţinerea lor, posibilitate de care pârâtul beneficiază prin luarea la cunoştinţă a acţiunii introductive a reclamantului.
Curtea constată că nu poate fi reţinută critica autorului referitoare la faptul că debitorul nu poate să îşi construiască o apărare eficace şi nu poate beneficia de imparţialitatea judecătorului, având în vedere prevederile art. 7 din ordonanţa de urgenţă potrivit cărora judecătorul citează părţile pentru explicaţii şi lămuriri şi stăruie în efectuarea plăţii sumei datorate, iar hotărârea se va da numai după ce judecătorul va analiza toate probele aflate la dosar, inclusiv cele propuse de debitor.
Totodată, Curtea a statuat că, în conformitate cu prevederile art. 126 alin. (3) şi ale art. 129 din Constituţie, accesul la justiţie nu presupune şi accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuieşte justiţia, iar instituirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti, deci şi reglementarea căilor ordinare sau extraordinare de atac, este de competenţa exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură.
Curtea a stabilit că o soluţie legislativă ce prevede soluţionarea de către aceeaşi instanţă a căii de atac împotriva propriei sale hotărâri nu relevă niciun fine de neconstituţionalitate, cu condiţia ca soluţionarea cauzei să aparţină unor complete cu o compunere diferită.
Referitor la critica autoarei care vizează ultima frază a alin. (4) al art. 7 din ordonanţa de urgenţă, prin care, în opinia sa, se încalcă libertatea de exprimare a persoanelor, Curtea observă că textul criticat contribuie la urgentarea soluţionării cauzei şi la prevenirea exercitării abuzive sau cu întârziere a drepturilor procesuale, instanţa fiind în măsură a cunoaşte, încă de la început, cadrul procesual, iar reclamantul îşi poate pregăti apărările în cunoştinţă de cauză, în raport cu susţinerile pârâtului cuprinse în întâmpinare.
Instituirea obligativităţii depunerii întâmpinării, cu consecinţa decăderii pârâtului, în caz de nerespectare, din dreptul de a mai propune probe şi de a invoca excepţii, în afara celor de ordine publică, se circumscrie domeniului de reglementare a competenţei instanţelor şi a procedurii de judecată, rezervat, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, legiuitorului ordinar, care a acţionat deci în limitele prerogativelor sale constituţionale.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în această decizie îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Comercială Comat Mureş - S.A. din Târgu Mureş în Dosarul nr. 8.305/320/2012 al Judecătoriei Târgu Mureş şi constată că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligaţiilor de plată rezultate din contracte între profesionişti sunt constituţionale în raport de criticile formulate.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Târgu Mureş şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 2 aprilie 2013.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae
________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
