Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 188 din 12 februarie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 21 alin. (1) si (3) din Legea nr. 334/2006 privind finantarea activitatii partidelor politice si a campaniilor electorale
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 148 din 10 martie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 21 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activitãţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, excepţie ridicatã de municipiul Arad, prin primar, în Dosarul nr. 10.424/55/2007 al Judecãtoriei Arad - Secţia civilã.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii Constituţionale acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiatã. Aratã, în acest sens, cã dispoziţiile <>art. 21 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 334/2006 nu încalcã prevederile art. 44 şi 120 din Constituţie invocate, ci constituie o aplicare a acestora. Cât priveşte art. 16 din Legea fundamentalã, de asemenea invocat, susţine cã acesta nu este incident în materie, deoarece principiul egalitãţii în drepturi are în vedere calitatea de cetãţean şi de persoanã fizicã a subiectului de drept.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 16 septembrie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 10.424/55/2007, Judecãtoria Arad - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 21 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activitãţii partidelor politice şi a campaniilor electorale.
Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de municipiul Arad, prin primar, într-o acţiune civilã având ca obiect obligaţia de a face.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã dispoziţiile de lege criticate sunt discriminatorii şi mascheazã o naţionalizare, întrucât obligã unitatea administrativ-teritorialã la asigurarea cu prioritate a unui spaţiu şi mai apoi la stabilirea unui tarif discreţionar pentru închirierea acelui spaţiu în favoarea partidelor politice, care, fiind asimilate persoanelor fizice, au posibilitatea de a achiziţiona imobilul închiriat tot la un preţ scãzut. În argumentarea excepţiei sunt invocate, totodatã, şi prevederile <>art. 2 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare.
Judecãtoria Arad - Secţia civilã apreciazã cã textele de lege criticate sunt constituţionale.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile <>art. 21 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activitãţii partidelor politice şi a campaniilor electorale sunt constituţionale, având în vedere cã închirierea presupune transferul dreptului de folosinţã, şi nu al dreptului de dispoziţie asupra imobilului în cauzã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 21 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activitãţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 632 din 21 iulie 2006, cu urmãtorul conţinut: "(1) Autoritãţile administraţiei publice centrale şi locale asigurã cu prioritate, în termen de cel mult 90 de zile de la solicitare, spaţii pentru sediile centrale şi locale ale partidelor politice, precum şi terenurile aferente, la cererea motivatã a acestora. [...]
(3) Închirierea de cãtre autoritãţile locale a spaţiilor destinate sediilor partidelor politice urmeazã regimul juridic prevãzut pentru închirierea spaţiilor cu destinaţie de locuinţã."
În opinia autorului excepţiei, dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor art. 16 alin. (1) şi (2) referitoare la principiul egalitãţii în drepturi a cetãţenilor, art. 44 alin. (1), (2) şi (4) privind garantarea şi ocrotirea proprietãţii private în mod egal de lege, indiferent de titular, precum şi ale art. 120 din Constituţie, care consacrã principiile de bazã ale administraţiei publice locale.
Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţionalã constatã cã aceasta este neîntemeiatã, urmând sã fie respinsã.
Dispoziţiile <>art. 21 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activitãţii partidelor politice şi a campaniilor electorale prevãd închirierea, şi nu vânzarea sau altã modalitate de dobândire a dreptului de proprietate, de cãtre autoritãţile administraţiei publice centrale şi locale a spaţiilor, precum şi a terenurilor aferente, necesare pentru organizarea sediilor centrale şi locale ale partidelor politice, la cererea motivatã a acestora. Transferul dreptului de folosinţã asupra imobilului trebuie sã se realizeze cu prioritate, în termen de 90 de zile de la solicitare. Nefiind vorba, aşadar, de un transfer al dreptului de proprietate, ci doar al unui atribut al acestuia - folosinţa -, Curtea constatã cã nu se pot reţine susţinerile autorului excepţiei, potrivit cãrora textele de lege "mascheazã o naţionalizare", încãlcând prevederile art. 44 alin. (1), (2) şi (4) din Constituţie.
Curtea observã cã textele legale criticate sunt incluse în cap. III - "Finanţarea publicã" secţiunea 1 - "Subvenţii de la bugetul de stat" din <>Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activitãţii partidelor politice şi a campaniilor electorale. Închirierea unor spaţii de cãtre unitãţile administrativ-teritoriale centrale şi locale partidelor politice, cu prioritate şi în regimul juridic prevãzut pentru închirierea spaţiilor cu destinaţie de locuinţã, reprezintã prin urmare una dintre modalitãţile prin care se realizeazã însuşi scopul <>Legii nr. 334/2006 , acela de finanţare a activitãţii partidelor politice şi a campaniilor electorale. Or, nu se poate susţine, în acest context, cã se realizeazã o discriminare, în sensul favorizãrii partidelor politice prin aplicarea unui "tarif discreţionar prin asimilarea acestora cu persoanele fizice" şi obţinerea unui tarif pentru închiriere mai scãzut, din moment ce a fost opţiunea legiuitorului ca, în considerarea rolului lor prevãzut de art. 8 din Constituţie, de a asigura pluralismul în societatea româneascã şi de a contribui la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetãţenilor, sã prevadã prin lege o serie de mãsuri prin care statul, inclusiv prin unitãţile sale administrativ-teritoriale, sã contribuie la susţinerea financiarã a formaţiunilor politice. Mai mult, prin <>Decizia nr. 102 din 31 octombrie 1995 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 287 din 11 decembrie 1995, Curtea Constituţionalã a statuat cã "art. 16 alin. (1) din Constituţie proclamã şi garanteazã egalitatea în drepturi a cetãţenilor, deci a persoanelor fizice, care aparţin statului român, iar nu egalitatea persoanelor colective, a persoanelor juridice. Textul art. 16 alin. (1) ar fi aplicabil, în cazul persoanelor colective faţã de care s-a promovat un tratament juridic diferenţiat, numai dacã astfel regimul juridic diferit s-ar rãsfrânge asupra cetãţenilor, implicând inegalitatea lor în faţa legii şi a autoritãţilor publice." Or, în cazul de faţã nu se poate reţine existenţa unei astfel de situaţii.
În sfârşit, Curtea constatã cã nici critica de neconstituţionalitate referitoare la încãlcarea art. 120 din Legea fundamentalã nu este întemeiatã. Principiile de bazã ale administraţiei publice, respectiv principiile descentralizãrii, autonomiei locale şi deconcentrãrii serviciilor publice, nu conferã autoritãţilor administrativ-teritoriale puteri depline sau exercitate în afara cadrului legal. Potrivit <>art. 4 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , autonomia localã este numai administrativã şi financiarã, fiind exercitatã pe baza şi în limitele prevãzute de lege.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 21 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activitãţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, excepţie ridicatã de municipiul Arad, prin primar, în Dosarul nr. 10.424/55/2007 al Judecãtoriei Arad - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 12 februarie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
