Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 187 din 2 martie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuta din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 167 din 16 martie 2010
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 298 alin. (2) ultima liniuţã din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Petrom" - S.A. Bucureşti în dosarele 7.375/30/2008, nr. 7.374/30/2008, nr. 7.503/30/2008, nr. 7.507/30/2008, nr. 7.504/30/2008, nr. 7.214/30/2008, nr. 6.982/30/2008, nr. 7.245/30/2008, nr. 7.393/30/2008, nr. 7.339/30/2008, nr. 7.479/30/2008, nr. 7.474/30/2008, nr. 7.269/30/2008, nr. 7.340/30/2008, nr. 7.347/30/2008, nr. 7.407/30/2008, nr. 7.514/30/2008, nr. 7.515/30/2008, nr. 7.262/30/2008, nr. 7.213/30/2008, nr. 7.285/30/2008, nr. 7.168/30/2008, nr. 7.292/30/2008, nr. 7.250/30/2008, nr. 7.281/30/2008, nr. 2.194/30/2009, nr. 7.252/30/2008, nr. 7.308/30/2008 şi nr. 7.297/30/2008 ale Tribunalului Timiş - Secţia civilã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea, având în vedere cã excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 7.159D/2009 - nr. 7.187D/2009 au obiect identic, pune în discuţie din oficiu problema conexãrii cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispoziţiile art. 164 din Codul de procedurã civilã, nu se opune conexãrii dosarelor.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 7.160D/2009 - nr. 7.187D/2009 la Dosarul nr. 7.159D/2009, care este primul înregistrat.
Cauza fiind stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei ca inadmisibilã, sens în care face trimitere la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin încheierile din 24 iunie 2009 şi 17 iunie 2009, pronunţate în dosarele nr. 7.375/30/2008, nr. 7.374/30/2008, nr. 7.503/30/2008, nr. 7.507/30/2008, nr. 7.504/30/2008, nr. 7.214/30/2008, nr. 6.982/30/2008, nr. 7.245/30/2008, nr. 7.393/30/2008, nr. 7.339/30/2008, nr. 7.479/30/2008, nr. 7.474/30/2008, nr. 7.269/30/2008, nr. 7.340/30/2008, nr. 7.347/30/2008, nr. 7.407/30/2008, nr. 7.514/30/2008, nr. 7.515/30/2008, nr. 7.262/30/2008, nr. 7.213/30/2008, nr. 7.285/30/2008, nr. 7.168/30/2008, nr. 7.292/30/2008, nr. 7.250/30/2008, nr. 7.281/30/2008, nr. 2.194/30/2009, nr. 7.252/30/2008, nr. 7.308/30/2008 şi nr. 7.297/30/2008, Tribunalul Timiş - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 298 alin. (2) ultima liniuţã din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii.
Excepţia a fost ridicatã, în dosarele de mai sus, de Societatea Comercialã "Petrom" - S.A. Bucureşti cu ocazia soluţionãrii unor cauze civile.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prevederile legale criticate contravin art. 1 alin. (4) şi (5), art. 73 alin. (3) lit. p) şi art. 79 alin. (1), deoarece Parlamentul este obligat sã respecte atât Constituţia, cât şi legile organice ce decurg din prevederile constituţionale. <>Legea nr. 24/2000 face parte din piramida constituţionalã, în sensul cã reprezintã o lege esenţialã pentru procedura legislativã din România. Nicio autoritate publicã nu poate deroga în mod implicit de la prevederile acestei legi, fãrã a contraveni în acest sens dispoziţiilor constituţionale. Iatã de ce art. 298 alin. (2) ultima liniuţã din Codul muncii nu poate modifica implicit prevederile legale cuprinse în <>Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncã.
Tribunalul Timiş - Secţia civilã opineazã cã excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilã, neavând legãturã cu soluţionarea fondului şi vizând aspecte legate de modul de aplicare şi de interpretare a legii.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 298 alin. (2) ultima liniuţã din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, care au urmãtorul cuprins:
- Art. 298 alin. (2) ultima liniuţã: "(2) Pe data intrãrii în vigoare a prezentului cod se abrogã: [...]
- orice alte dispoziţii contrare."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã argumentele invocate de autor nu vizeazã o veritabilã problemã de constituţionalitate, ci constituie o problemã de interpretare şi de aplicare a legii ce ţine de competenţa instanţelor judecãtoreşti, iar nu de cea a instanţei de contencios constituţional.
În acest sens, asupra unor critici identice Curtea Constituţionalã s-a pronunţat prin mai multe decizii. Spre exemplu, prin <>Decizia nr. 1.017 din 7 iulie 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 14 august 2009, Curtea a constatat cã "întreaga motivare a acesteia se referã la modul de interpretare şi aplicare în timp a douã legi organice, şi anume Codul muncii şi <>Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncã. [...] Or, Curtea reţine cã problemele ce ţin de aplicarea legii, respectiv luarea deciziei asupra incidenţei în cauzã a unor texte de lege, revin instanţei de judecatã, potrivit dispoziţiilor art. 126 alin. (1) din Constituţie, care prevede cã "Justiţia se realizeazã prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecãtoreşti stabilite de lege", iar nu instanţei de contencios constituţional. Astfel, instanţa de judecatã este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide care dintre legile puse în discuţie sunt incidente, folosind toate principiile de interpretare a legii. Decizia instanţei de judecatã poate fi atacatã la instanţa superioarã, iar, în cazul în care practica judiciarã vãdeşte o interpretare neunitarã, Constituţia, prin art. 126 alin. (3), dã Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar nu Curţii Constituţionale, competenţa de a stabili interpretarea şi aplicarea unitarã a legii de cãtre celelalte instanţe judecãtoreşti.
Eventualele necorelãri de ordin legislativ dintre dispoziţiile <>Legii nr. 168/1999 şi cele ale <>Legii nr. 53/2003 - Codul muncii nu pot forma obiect al controlului de constituţionalitate şi nici nu pot fi invocate drept argument în sprijinul susţinerii neconstituţionalitãţii unor reglementãri. Examinarea acestora nu intrã în sfera de competenţã a Curţii Constituţionale, ci în competenţa exclusivã a Parlamentului de a interveni pe calea unor modificãri, completãri sau abrogãri pentru a asigura ordinea juridicã necesarã.
Curtea Constituţionalã nu poate fi transformatã în legiuitor pozitiv, ci trebuie sã-şi limiteze rolul la cel de legiuitor negativ, având doar competenţa de a lipsi de efecte juridice legile neconstituţionale.
De asemenea, Curtea reţine cã atribuţiile sale privind analiza conformitãţii unor texte de lege cu Constituţia nu se pot extinde şi asupra aspectelor ce ţin de respectarea normelor de tehnicã legislativã, atât timp cât aceste norme nu au relevanţã în plan constituţional".
Întrucât nu au survenit elemente noi, care sã determine reconsiderarea jurisprudenţei în materie, considerentele şi soluţia deciziei menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã, iar excepţia de neconstituţionalitate ridicatã va fi respinsã ca inadmisibilã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca inadmisibilã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 298 alin. (2) ultima liniuţã din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Petrom" - S.A. Bucureşti în dosarele 7.375/30/2008, nr. 7.374/30/2008, nr. 7.503/30/2008, nr. 7.507/30/2008, nr. 7.504/30/2008, nr. 7.214/30/2008, nr. 6.982/30/2008, nr. 7.245/30/2008, nr. 7.393/30/2008, nr. 7.339/30/2008, nr. 7.479/30/2008, nr. 7.474/30/2008, nr. 7.269/30/2008, nr. 7.340/30/2008, nr. 7.347/30/2008, nr. 7.407/30/2008, nr. 7.514/30/2008, nr. 7.515/30/2008, nr. 7.262/30/2008, nr. 7.213/30/2008, nr. 7.285/30/2008, nr. 7.168/30/2008, nr. 7.292/30/2008, nr. 7.250/30/2008, nr. 7.281/30/2008, nr. 2.194/30/2009, nr. 7.252/30/2008, nr. 7.308/30/2008 şi nr. 7.297/30/2008 ale Tribunalului Timiş - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 2 martie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
